Știri
Știri din categoria Diverse
Scumpirea memoriei pentru telefoane poate frâna upgrade-urile hardware și poate împinge producătorii să păstreze configurații similare între generații, pe fondul unor costuri mai greu de „înghițit” fără majorări de preț la raft, potrivit Android Headlines.
Articolul indică faptul că prețurile componentelor de memorie folosite în smartphone-uri (atât pentru stocare, cât și pentru memoria RAM) rămân un factor care apasă asupra bugetelor de producție. Într-un astfel de context, spațiul de manevră pentru îmbunătățiri vizibile – mai multă memorie în configurațiile de bază sau treceri mai rapide la capacități superioare – se reduce.
Pentru consumatori, efectul practic este că următorul telefon poate aduce mai puține salturi hardware decât s-ar aștepta, chiar dacă restul specificațiilor (procesor, cameră, ecran) evoluează incremental. Pentru companii, presiunea se vede în decizii de configurare: menținerea unor opțiuni de memorie neschimbate sau introducerea upgrade-urilor doar pe variante mai scumpe.
Dacă tendința persistă, producătorii ar putea alege între câteva direcții, în funcție de poziționare și de concurență:
Materialul nu oferă un calendar sau valori concrete ale scumpirilor; concluzia rămâne una de impact: evoluția prețurilor la memorie poate deveni un blocaj discret, dar important, pentru ritmul îmbunătățirilor hardware în smartphone-uri.
Recomandate
PNL ia în calcul un nou Congres în august–septembrie pentru a reface deciziile suspendate de instanță , într-o mișcare menită să reducă vulnerabilitatea juridică a conducerii și a statutului partidului, potrivit Digi24 . Planul este avansat de liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , după ce o instanță a dat dreptate liberalilor din tabăra anti-Bolojan și a suspendat deciziile Congresului din iunie, unde au fost modificate prevederi din statut și au fost aleși noi lideri în conducerea partidului. Într-un interviu la RFI, Fenechiu a susținut că există majoritatea necesară în Biroul Politic Național pentru a organiza, „într-un viitor apropiat”, un alt Consiliu Național și un alt Congres, care să adopte un nou statut, cu prevederi similare, dar „care să nu mai poată fi așa de ușor vulnerabilizat” prin acțiuni în instanță. „Există majoritatea necesară în forul decizional care este Biroul Politic Naţional şi cu siguranţă într-un viitor apropiat se va organiza un alt Consiliu Naţional şi un alt Congres, se va adopta un alt Statut, care să fie probabil cu aceleaşi prevederi ca acestea, dar care să nu mai poată fi aşa de uşor vulnerabilizat prin cereri în instanţă (...)”, a precizat Fenechiu. Calendarul: august–septembrie, cu posibilitatea accelerării Fenechiu a estimat că un nou Congres ar putea avea loc „în cursul lunii august” sau „în cursul lunii septembrie”, dar a adăugat că, dacă apare o urgență, procedura ar putea fi accelerată. „Estimarea mea este că undeva în cursul lunii august sau în cursul lunii septembrie. Este estimarea mea, dar s-ar putea să fie, dacă lucrurile revendică o urgenţă, se poate organiza şi mai repede.” De ce contează: partidul separă decizia politică de calendarul din justiție Întrebat dacă un nou Congres ar trebui organizat înainte sau după o decizie definitivă a instanței, Fenechiu a indicat că procesele pot dura, în total, între opt-zece luni și până la un an și jumătate–doi ani sau mai mult, având în vedere etapele de fond și apel. În acest context, el a descris drept „pragmatică” varianta în care PNL ia decizii în forurile statutare, în timp ce litigiile continuă, partidul urmând să încerce să demonstreze în instanță că cei care contestă hotărârile nu au temei legal și că suspendările ar fi rezultat dintr-o aplicare greșită a legii, „în opinia” liberalilor. [...]
PSD avertizează că întârzierea învestirii unui guvern poate bloca accesul României la fondurile europene SAFE , un instrument al UE pentru consolidarea capacității de apărare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul negocierilor politice prelungite pentru formarea noului Executiv. Într-un comunicat, PSD susține că doar un Guvern învestit poate iniția actele normative necesare pentru aprobarea acordului de împrumut aferent programului Security Action for Europe (SAFE) . Partidul afirmă că, în lipsa unui Executiv „cu puteri depline”, România riscă să nu poată îndeplini pașii legali pentru accesarea finanțării. De ce contează: blocaj legislativ pe un împrumut european PSD invocă OUG 64/2007 privind datoria publică și afirmă că inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE este „competența exclusivă a Guvernului României”. În același timp, formațiunea susține că proiectul poate fi elaborat doar de Ministerul Finanțelor Publice , însă „Guvernul fiind demis nu are dreptul de a iniția niciun proiect de lege”. În acest context, PSD concluzionează că România nu își poate aproba cadrul legal necesar pentru accesarea banilor din instrumentul SAFE. Apel politic: învestire rapidă și negocieri „constructive” Social-democrații cer partidelor parlamentare să deblocheze negocierile și susțin că „singura cale” pentru accesarea fondurilor SAFE este învestirea de urgență a unui guvern care să inițieze actul normativ. În comunicat, PSD face apel în special la partidele care se declară pro-europene să renunțe la disputele politice și avertizează că prelungirea negocierilor ar afecta interesele de securitate ale României, calificând menținerea blocajului drept „o amenințare deosebit de gravă” la adresa securității. [...]
Segolene Royal reintră în competiția internă a stângii franceze pentru prezidențialele din 2027 , mizând pe alegerile primare ale Partidului Socialist, într-un moment în care tabăra de stânga încearcă să-și evite fragmentarea înaintea scrutinului, potrivit Digi24 . Royal, în vârstă de 72 de ani, a candidat la prezidențialele din 2007 și a pierdut în fața lui Nicolas Sarkozy în turul al doilea. Anunțul ei vizează participarea la primarele socialiștilor, în încercarea de a deveni candidata partidului la alegerile prezidențiale din 2027 . Cum își alege Partidul Socialist candidatul După luni de amânări, militanții Partidului Socialist au decis ca desemnarea candidatului să se facă prin „alegeri primare cu circuit închis”, programate în octombrie. Votul va fi rezervat: membrilor partidului; „organizațiilor politice ce se definesc ca făcând parte din polul socialist”, inclusiv „Piața publică” a social-democratului Raphael Glucksmann. În acest cadru, Royal a indicat drept „linie roșie” teme precum „rasismul și antisemitismul, sexismul și homofobia” și a avertizat asupra „extremei drepte, la ușile puterii”. Ce arată competiția: mai mulți candidați, aceeași bază electorală Pe lângă Royal, alți doi deputați și-au anunțat intenția de a intra în primare: Philippe Brun și Jerome Guedj. În paralel, fostul președinte François Hollande nu vrea să participe la primare, dar s-a prezentat drept opțiune de ultimă instanță dacă socialiștii nu reușesc să stabilească până la finalul anului un candidat pentru prezidențiale. În restul stângii, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a ținut în iunie primul miting de campanie, încercând să se impună ca „singura opțiune posibilă” de stânga în fața extremei drepte. Contextul mai larg al cursei din 2027 În zona de centru, Gabriel Attal și Edouard Philippe și-au oficializat deja candidaturile, iar pe dreapta este menționat Bruno Retailleau, ministru de interne până în urmă cu câteva luni. Pentru Partidul Socialist, revenirea lui Segolene Royal ridică miza primarelor din octombrie: competiția internă devine un test de coeziune și de capacitate de a produce rapid un candidat credibil, într-o cursă prezidențială în care mai multe tabere își ocupă deja pozițiile. [...]
Agenția poloneză de control al traficului aerian riscă să piardă peste 80% din venituri după ce o hotărâre a unei instanțe din Belgia a dus la confiscarea banilor proveniți din taxele de rută colectate prin Eurocontrol, în contextul litigiului Pfizer cu Polonia privind plata vaccinurilor anti-COVID, potrivit Digi24 . Agenția Poloneză pentru Servicii de Navigație Aeriană (PANSA) spune că a fost informată de Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol), cu sediul la Bruxelles, că fondurile cuvenite din taxele plătite de companiile aeriene au fost confiscate în legătură cu decizia din aprilie. Blocaj financiar cu potențial operațional Miza imediată este una de funcționare: PANSA afirmă că măsura nu are legătură cu operațiunile sale, dar pregătește o obiecție formală și, în paralel, ia măsuri pentru a-și asigura resursele necesare „operațiunilor neîntrerupte”. În comunicatul citat, PANSA explică efectul tehnic al ordinului de executare transmis către Eurocontrol: „Primirea unui ordin de executare de către Eurocontrol înseamnă că aceasta este obligată să rețină toate fondurile din taxele de rută către PANSA – atât cele colectate în prezent, cât și cele viitoare – până când cererea Pfizer este satisfăcută sau cazul este soluționat în alt mod.” Contextul litigiului: contracte de vaccinuri și refuzul Varșoviei Instanța a ordonat ca Polonia și România să preia vaccinuri împotriva COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,6 miliarde lei), produse de Pfizer și BioNTech. Din această sumă, 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei) ar reveni Poloniei, pe baza contractelor semnate în pandemie. Potrivit informațiilor prezentate, în aprilie 2022 Varșovia a refuzat să respecte contractul, invocând încetinirea pandemiei, războiul din Ucraina și un posibil abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Efecte în regiune: și ROMATSA a confirmat poprirea Cazul are ecouri și în România. ROMATSA a confirmat anterior că Eurocontrol a pus în aplicare o poprire pe conturile sale , vizând 3,4 miliarde de lei și costuri de recuperare de 18,5 milioane de euro (aprox. 93 milioane lei). Guvernul a anunțat că regia va contesta măsura în Belgia și că sechestrul nu va opri operațiunile. Reacția guvernului polonez și poziția Pfizer Premierul polonez Donald Tusk a declarat că guvernul nu va lăsa PANSA fără ajutor și a descris situația drept „destul de urâtă”, punând responsabilitatea pe seama guvernului anterior. „Bătălia noastră juridică este în desfășurare, dar amenințarea este evidentă.” Pfizer a transmis, într-un e-mail către Reuters, că hotărârea instanței belgiene „reflectă importanța obligațiilor contractuale” care au stat la baza răspunsului european la pandemie și că firma ia măsurile adecvate pentru aplicarea deciziei. [...]
Încetarea armistițiului SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru transportul global de petrol, chiar dacă Washingtonul spune că acceptă continuarea negocierilor cerute de Teheran, potrivit Digi24 . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis într-o postare pe Truth Social că Iranul a solicitat continuarea „discuțiilor”, iar SUA au fost de acord, însă a precizat că „încetarea focului s-a încheiat”. Declarația vine pe fondul unei escaladări recente, după atacuri asupra unor petroliere comerciale din Qatar și Arabia Saudită, urmate de lovituri americane asupra unor obiective iraniene și de un răspuns al Iranului cu atacuri asupra unor instalații militare americane din state vecine din Golf, notează Reuters, citată de Digi24. Presiune pe transportul maritim și pe aprovizionarea cu petrol În paralel cu mesajele politice, semnalele din piață indică o deteriorare a percepției de risc. Traficul zilnic de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz „părea să fi încetinit” vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de redresarea aprovizionării globale cu petrol și de transportul maritim, în condițiile în care armistițiul provizoriu s-a dovedit fragil, potrivit aceleiași surse. Qatarul, din nou în rol de mediator Negociatorii qatarezi s-au întâlnit vineri cu oficiali iranieni pentru a încerca să reducă tensiunile și pentru a discuta despre navigația prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Discuțiile ar viza punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere între SUA și Iran, precum și temele care au alimentat escaladarea, inclusiv disputele privind navigația în strâmtoare. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, la rândul ei, că o delegație din Qatar a vizitat Iranul, într-un demers pe care analiștii îl interpretează ca o încercare a Doha de a-și consolida rolul de mediator, pe fondul unor acuzații ale Qatarului la adresa Iranului privind un presupus incident în strâmtoare. Reacția pieței: petrolul scade ușor, dar rămâne pe plus săptămânal Prețurile petrolului au scăzut ușor vineri, însă au rămas pe traiectoria unei creșteri săptămânale de 5% după escaladarea din regiune, conform informațiilor citate de Digi24. În acest context, miza imediată pentru economie și companii rămâne funcționarea fără întreruperi a rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz: orice nouă deteriorare a securității poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport, chiar dacă discuțiile diplomatice continuă. [...]
Ministrul interimar al Apărării avertizează că direcționarea banilor din Pilonul II către industria de apărare riscă să fie ineficientă fără reforme de management , în condițiile în care sectorul este „prost gestionat” și ar putea „să se scurgă ca printr-o pungă cu foarte multe găuri”, potrivit Digi24 . Radu Miruță a fost întrebat vineri, la Constanța, dacă este de acord cu propunerea premierului Ilie Bolojan ca banii din Pilonul II să ajungă în industria de apărare. El a spus că domeniul are nevoie de finanțare, dar a pus accentul pe condițiile în care ar fi folosiți banii. Miza economică: bani suplimentari, dar cu risc de „pierderi” în sistem Miruță a susținut că industria de apărare are nevoie de „cât mai mulți bani”, însă a atras atenția că discuția despre sumele din Pilonul II este una sensibilă, fiind gestionată și de Ministerul Muncii, și de Guvern, „pentru că toată lumea vrea să tragă bani de acolo”. În acest context, ministrul interimar a descris o eventuală alocare către industria de apărare drept un „compromis” în raport cu alte posibile destinații ale banilor, avertizând că, în forma actuală de administrare, finanțarea suplimentară nu ar produce efectele așteptate. Ce condiții pune ministrul pentru ca finanțarea să aibă efect Potrivit acestuia, industria de apărare ar avea nevoie de trei elemente, nu doar de bani: comenzi din partea statului român; tehnologie; management „care să n-aibă legătură cu carnetul de partid”. Context: de ce spune că industria a fost folosită politic Miruță a argumentat că Armata Română a avut anual buget de înzestrare și că „s-au cheltuit foarte mulți bani” de-a lungul anilor, însă România nu ar fi reușit să direcționeze aceste cheltuieli prin industria națională de apărare. „Dacă miliardele de euro ar fi fost cheltuite cu trecerea prin fabricile din România, nu am mai fi avut astăzi copaci în fabricile de la RomArm.” În aceeași intervenție, el a afirmat că industria națională de apărare a fost folosită „de multe ori” ca instrument politic și a cerut atenție la „cine sunt cei care o coordonează”. [...]
