Știri
Știri din categoria Diverse
Cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49, de 52.839.623,04 lei, a fost câștigat la o miză de 8,50 lei, potrivit Digi24. Jackpotul depășește 52,83 milioane de lei (peste 10,07 milioane de euro), iar biletul a fost jucat în Oradea.
Câștigul a fost obținut la tragerea Loto 6/49 din 13 august 2026 și reprezintă premiul de categoria I, cel mai mare din istoria jocului. Loteria Română a transmis că biletul norocos a fost completat cu o variantă simplă, la agenția 5005 din Oradea, iar prețul biletului a fost de 8,50 lei.
Din punct de vedere operațional, câștigătorul are un termen-limită pentru a intra efectiv în posesia banilor: conform regulamentului jocurilor loto tradiționale, acesta are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.
În 2026, acesta este al doilea câștig de categoria I la Loto 6/49. Ultimul premiu de categoria I fusese câștigat la 12 februarie 2026 și a fost în valoare de 22.948.891,68 lei.
Recomandate
Oprirea completă a rafinăriei din Orsk riscă să tensioneze aprovizionarea regională cu carburanți după un atac cu drone atribuit Ucrainei, iar reparațiile ar putea dura până la șase luni, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Rafinăria, lovită cu două zile înainte de publicarea informației, și-a încetat complet activitatea după ce „șrapnelul a avariat infrastructura cheie”, iar echipamentele necesare sunt importate. Guvernatorul regiunii Orenburg, Evgheni Solnțev, a avertizat că, din cauza sancțiunilor, reparațiile ar putea dura până la jumătate de an. În acest interval, autoritățile locale se pregătesc să aducă combustibil din afara regiunii, în scenariul considerat „cel mai pesimist” de administrația regională. Efect imediat: stații parțial funcționale și prioritizare la alimentare Solnțev a spus că 80% dintre cele 287 de stații de alimentare din regiune sunt operaționale, iar prioritatea la alimentare este acordată „vehiculelor de urgență și celor specializate”. Potrivit declarațiilor sale, poliția rutieră și voluntarii gestionează traficul, pe fondul căutării de combustibil de către șoferi. „Ne pregătim pentru cel mai pesimist scenariu și va trebui să ne bazăm pe aprovizionarea cu combustibil adus din afara regiunii.” Context: țintirea rafinăriilor și presiunea pe piața de combustibili În relatarea preluată de Reuters, se arată că Ucraina a intensificat în acest an atacurile asupra rafinăriilor rusești, într-o campanie menită să crească costurile pentru Moscova în continuarea războiului declanșat de Rusia în 2022 , pe fondul unei „penurii generalizate de combustibil”. Armata ucraineană a afirmat că a atacat marți rafinăria din Orsk, situată lângă granița cu Kazahstanul, la aproximativ 1.470 km sud-est de Moscova, și că a incendiat-o. Rafinăria are o capacitate anuală de prelucrare de 6 milioane de tone de țiței și produce, între altele, benzină, motorină și combustibil pentru aviație, păcură, bitum și alte produse petroliere. [...]
BNR condiționează orice tăiere de dobândă de o inflație sub 6,5% , ceea ce împinge o eventuală relaxare monetară cel mai devreme la începutul lui 2027, pe fondul unei prognoze de inflație încă ridicate, potrivit Digi24 . Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că banca centrală începe să ia în calcul reducerea ratei dobânzii de politică monetară „atunci când inflația se duce sub rata de politică monetară”. În acest moment, dobânda-cheie este de 6,50% pe an și este menținută la acest nivel „de mai multe luni”, iar o discuție despre reducere „nu mai devreme de începutul anului viitor” rămâne condiționată de evoluția inflației, pentru care „nu avem o prognoză foarte clară până la sfârșitul anului”, din cauza mai multor factori. „Am spus că începem să gândim reducerea ratei de politică monetară atunci când inflaţia se duce sub rata de politică monetară. Nu are niciun rost să discutăm de o asemenea decizie înainte… Nu avem o prognoză foarte clară pentru evoluţia până la sfârşitul anului, sunt mulţi factori… dar cred că mai degrabă la începutul anului viitor putem să discutăm despre o asemenea decizie.” De ce contează: costul creditării rămâne sus cât timp inflația nu coboară Mesajul BNR indică faptul că, în absența unei scăderi mai rapide a inflației, dobânda-cheie va rămâne la 6,50% și în perioada următoare. Pentru piață, asta înseamnă că presiunea pe costurile de finanțare (credite pentru populație și companii) se menține, iar o ieftinire a banilor depinde de o dezinflație mai fermă. Isărescu a avertizat și asupra riscului ca România să ajungă într-o situație atipică față de restul Europei dacă ar reduce dobânzile prea devreme, sugerând că s-ar putea ajunge la dobânzi reale negative (dobândă sub inflație). „Am fi cam singurii din Europa, nu ştiu dacă pot să spun din lume, care avem dobânzi negative.” Context: prognoza de inflație a fost revizuită în sus BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%, invocând seceta și problemele legate de producția de energie. În același timp, banca centrală anticipează o scădere a inflației până la 3,4% la finele lui 2027, față de 2,9% în prognoza anterioară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică , rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie, nivel încă peste dobânda-cheie de 6,50%, ceea ce explică prudența BNR privind calendarul unei eventuale reduceri. [...]
Blocajele repetate din e-Terra cresc riscul de întârzieri în tranzacțiile imobiliare , după ce aplicația de cadastru a avut din nou opriri temporare și timpi mai mari de așteptare, pe fondul unui volum ridicat de cereri, potrivit Digi24 . Guvernul anunță suplimentarea resurselor tehnice și umane, în timp ce o parte dintre platformele online ale ANCPI rămân indisponibile. În zilele de 12 și 13 august, aplicația e-Terra a înregistrat noi opriri temporare, după reluarea activității, pe fondul numărului mare de accesări și solicitări. Doar miercuri, la nivelul oficiilor de cadastru din țară au fost înregistrate aproape 70.000 de cereri, față de aproximativ 42.000 în aceeași zi a anului trecut. Volum de cereri semnificativ mai mare la OCPI Pe 12 august, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) au înregistrat 69.788 de cereri, cu aproximativ 66% peste cele 42.057 depuse în aceeași zi a anului trecut. Diferența este mult mai pronunțată la extrasele de carte funciară pentru autentificare: 25.152 de cereri într-o singură zi, față de 5.281 pe 12 august 2025, adică un volum de aproape cinci ori mai mare. Pentru extrasele de carte funciară pentru informare au fost înregistrate 17.876 de solicitări, față de 17.573 în aceeași zi a anului trecut. Creșterea accesărilor a afectat funcționarea aplicației în anumite intervale, iar Guvernul susține că specialiștii ANCPI au intervenit pentru remedierea problemelor și menținerea continuității activității. „Volumul ridicat de accesări și numărul mare de solicitări au determinat, în zilele de 12 și 13 august, opriri temporare ale aplicației și timpi mai mari de așteptare în anumite intervale. Specialiștii ANCPI au intervenit prompt pentru remedierea situațiilor apărute și pentru asigurarea continuității activității.” Potrivit aceleiași informări, problema care împiedica exportul de geometrii a fost remediată. Măsuri operaționale: program prelungit, personal și linii telefonice Pentru a face față numărului mare de cereri, autoritățile au suplimentat resursele tehnice și umane în toate oficiile de cadastru din țară. În 12 și 13 august, programul pentru depunerea solicitărilor, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, a fost prelungit până la ora 16:00. Au fost deschise și trei linii telefonice pentru utilizatorii care întâmpină probleme la accesarea sau utilizarea aplicației: 0749 012 525 0749 016 331 0735 950 582 ANCPI recomandă folosirea acestora înainte de deplasarea la sediile oficiilor, atunci când problema poate fi rezolvată telefonic. Ce rămâne nefuncțional și unde apar blocaje Deși e-Terra și-a reluat activitatea, celelalte platforme online ale ANCPI nu au fost încă repuse în funcțiune: Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal. Indisponibilitatea RTI are un efect direct: fără acces la acest registru nu pot fi făcute verificările necesare pentru eliberarea certificatelor de sarcini aferente codului 2.7.4 din grila de servicii ANCPI. În plus, cererile înregistrate pe codul 2.1.1 care necesită verificarea RTI nu pot fi finalizate și rămân cu statusul „în lucru” până la restabilirea accesului. Guvernul spune că celelalte sisteme vor fi repuse treptat în funcțiune, fără să indice, deocamdată, o dată exactă. [...]
Disputa din coaliție pe Green Deal riscă să împingă România spre măsuri de urgență în energie , inclusiv repornirea unor grupuri pe cărbune, chiar cu potențiale pierderi de bani europeni, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu (lider PSD) spune că, în actualul context, prioritatea trebuie să fie securitatea alimentării cu energie, nu aplicarea „cu orice risc” a politicilor de tranziție verde. Grindeanu afirmă că România a ajuns în criză energetică și pentru că „nu s-a studiat foarte bine perspectiva” în momentul asumării politicii Green Deal. În acest cadru, el indică drept soluție de moment repornirea Grupului 4 de la Rovinari, pe fondul opririi Reactorului 2 de la Cernavodă . Repornirea pe cărbune, între notificarea Comisiei și costul fondurilor europene Liderul PSD susține că Grupul 4 de la Rovinari „poate fi pornit dacă notifici Comisia”, argumentând că, într-o situație de criză, „trebuie să pui ceva în loc” pentru a acoperi deficitul de producție. În același timp, Grindeanu spune că nu a văzut un calcul public privind costurile unei astfel de decizii, atât ca pierderi din bani europeni, cât și ca efect în sistem: „Eu n-am văzut până acum un calcul (...) ce înseamnă pierderi dacă reporneşti aceste grupuri pe cărbune, pierderi din bani europeni, efectiv. (...) Ce înseamnă aceste reporniri ca şi putere, câte mii de megawaţi, 1000-2000 de megawaţi (...) să nu mai importăm.” Declarațiile au fost făcute joi, într-o conferință de presă la Parlament, iar Digi24 notează că Grindeanu a fost citat de News.ro. Atac la ministrul Fondurilor Europene: „Mai important e să aibă românii” energie Tot din perspectiva riscului de a pierde bani europeni, Grindeanu îl atacă pe Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, și spune că PSD ar pune pe primul loc „necesitățile românilor”, chiar dacă asta ar însemna tensionarea relației cu condiționalitățile asociate politicilor verzi. „Nu vreau să rămân cu lumina stinsă în România fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal cu orice risc.” De ce contează Miza imediată este una operațională și de reglementare: dacă România apelează la repornirea capacităților pe cărbune pentru a acoperi lipsa de producție, decizia poate implica notificări către Comisia Europeană și poate deschide discuția despre compatibilitatea cu angajamentele asumate prin politicile de tranziție energetică și cu finanțările europene. În material nu apar, deocamdată, calcule oficiale privind pierderile din fonduri europene sau impactul exact în importuri, iar Grindeanu spune explicit că astfel de estimări „nu” i-au fost prezentate. [...]
Ucraina cere 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei) de la UE pentru a-și ține agricultura în funcțiune , pe fondul atacurilor rusești și al secetei, potrivit Digi24 . Solicitarea ridică miza sprijinului financiar european într-un moment în care exporturile ucrainene rămân vulnerabile, iar presiunea asupra pieței agricole din UE continuă să fie un subiect sensibil. Comisia Europeană a confirmat că a primit cererea din partea autorităților ucrainene, iar Ucraina a explicat în document și modul în care ar putea fi folosită subvenția, a declarat purtătorul de cuvânt Guillaume Mercier. Blocaje în porturi și rute alternative: implicații pentru fluxurile de export Executivul comunitar urmărește situația din Marea Neagră și blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele rusești, precum și efectele asupra agriculturii și economiei Ucrainei, conform declarațiilor citate. În paralel, Comisia este în contact permanent cu autoritățile ucrainene, dar și cu România și Republica Moldova, pentru a evalua „rutele de transport alternative” prin care produsele ucrainene ar putea fi exportate. Ce condiții pune Comisia înainte de „următorii pași” Un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Louise Bogey, a indicat că, înainte de decizii suplimentare privind sprijinul, Bruxelles-ul are nevoie de o imagine mai completă asupra impactului în piață și asupra logisticii. În acest sens, Comisia vrea să știe: cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare; cât din recoltă poate fi stocată în spațiile disponibile; cum arată logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră; cum funcționează în prezent „coridoarele de solidaritate” (rute alternative create pentru exporturile Ucrainei). Regimul preferențial la importuri rămâne un punct de tensiune În ceea ce privește tratamentul preferențial pentru produsele agricole ucrainene în UE — prin eliminarea taxelor vamale și a unor obligații de conformare la standarde europene — Comisia susține că zona de liber schimb UE–Ucraina continuă să ofere un regim „stabil și reciproc”, care ar aduce predictibilitate fermierilor de ambele părți. Pentru piața regională, inclusiv România, discuția despre sprijin financiar și despre rutele de export rămâne relevantă deoarece influențează atât fluxurile logistice din zonă, cât și echilibrul de pe piața cerealelor și al altor produse agricole. [...]
Ungaria investește 16,5 milioane euro (aprox. 82,5 milioane lei) ca să mențină în funcțiune centrala nucleară de la Paks , în timp ce România a oprit complet Cernavodă pentru cel puțin 10 zile , pe fondul scăderii nivelului Dunării, potrivit Digi24 . Guvernul de la Budapesta a anunțat că a început lucrări de inginerie în proximitatea centralei de la Paks pentru a ridica nivelul Dunării, astfel încât să poată asigura apa necesară răcirii reactoarelor, în condițiile în care este anticipată o nouă scădere a debitului fluviului. Premierul ungar Peter Magyar a susținut că sunt necesare „măsuri și intervenții imediate”, conform EFE, preluată de Agerpres. Situația de la Paks s-a deteriorat după ce nivelul apelor a coborât la un nivel istoric, ceea ce a forțat săptămâna trecută oprirea a trei dintre cele patru reactoare. Între timp, unul dintre ele a fost repornit parțial luni, după o ușoară creștere a nivelului Dunării, însă prognoza indică o scădere suplimentară de 13 centimetri în zilele următoare. Ce lucrări face Ungaria și cât costă Pentru a menține funcționarea centralei, care furnizează 50% din energia electrică a Ungariei, autoritățile au început: construcția unui prag pe fundul Dunării (un fel de dig), pentru a direcționa mai multă apă spre canalul care alimentează răcirea centralei; scufundarea a două barje, cu același scop. Construcția pragului ar urma să dureze aproximativ o lună și va necesita 145.000 de metri cubi de piatră. Costurile totale ale lucrărilor și ale scufundării barjelor sunt estimate la circa 16,5 milioane de euro (aprox. 82,5 milioane lei). Mesajul politic: comparația cu România și oprirea de la Cernavodă În paralel cu intervenția tehnică, Peter Magyar a folosit situația pentru a răspunde criticilor opoziției, făcând o comparație directă cu România. Într-un mesaj pe Facebook, el a scris că partide de opoziție au cerut să se facă „ceea ce s-a făcut la centrala nucleară din România”, dar că nu a urmat această solicitare. „Centrala nucleară de la Paks funcționează și acum, în timp ce centrala nucleară din România a trebuit să fie oprită complet astăzi pentru cel puțin 10 zile” Magyar a mai afirmat că, în prezent, Paks funcționează cu două turbine, reiterând ideea că, în același timp, centrala din România „a trebuit să fie oprită complet”. Din informațiile prezentate, oprirea de la Cernavodă este menționată ca durată minimă („cel puțin 10 zile”), fără alte detalii operaționale în materialul citat. [...]
