Știri
Știri din categoria Diverse
Confirmarea oficială a transferului polonez de S-200 explică o lovitură operațională majoră pentru aviația rusă, după ce Ucraina a doborât în 2024 două aeronave A-50U AWACS, considerate „de neînlocuit”, potrivit Libertatea.
În primele luni din 2024, forțele ucrainene au distrus două avioane rusești A-50U (platforme de avertizare timpurie și control aerian, folosite pentru supraveghere și coordonare). Publicația notează că pierderea lor a afectat capacitățile Moscovei, aceste aeronave fiind esențiale pentru operațiunile militare ale Rusiei.
Elementul nou este că, „după doi ani”, informații declasificate și o declarație a ministrului polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, confirmă rolul Poloniei în furnizarea către Ucraina a bateriilor antiaeriene S-200 (sisteme sovietice modernizate). Acestea ar fi fost „esențiale” în doborârea avioanelor A-50U.
Libertatea arată că această confirmare oficială vine în contextul în care, în 2024, Polonia a refuzat să transfere sisteme moderne Patriot către Ucraina, invocând motive logistice, livrând în schimb S-200, mai vechi, dar modernizate înainte de utilizare.
Portalul Defenseromania.ro, citat de Libertatea, relatează că declarația oficială a ministrului polonez confirmă speculațiile vehiculate încă din 2024 privind sprijinul Varșoviei cu S-200.
Ivan Kyrychevsky, membru al Regimentului 413 „Reid” și expert al Defense Express, este citat explicând relevanța informației: clarifică, la nivel oficial, de unde a avut Ucraina sisteme S-200 suplimentare folosite în 2024 împotriva avioanelor A-50 (AWACS) sau a bombardierelor strategice Tu-22M3.
Totodată, fostul șef al Direcției Principale de Informații din Ucraina (GUR), Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu din aprilie 2024 că S-200 au fost folosite pentru doborârea a două A-50U și a unui bombardier strategic Tu-22M3, precizând că sistemele au fost modernizate, ceea ce le-a crescut eficiența.
Înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, Rusia dispunea de șapte avioane A-50U moderne, plus alte trei A-50 mai vechi, potrivit articolului. În acest cadru, pierderea a două A-50U în 2024 este prezentată drept o lovitură importantă pentru strategia militară a Moscovei, mai ales în condițiile în care aceste aeronave sunt considerate greu de înlocuit.
Recomandate
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
NATO este împinsă să-și definească pragurile de reacție la atacuri hibride , pe fondul riscului ca sabotajele atribuite Rusiei să producă victime, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski , care cere Alianței să pregătească un răspuns „ferm” dacă un astfel de atac ar deveni mortal. Sikorski a spus, într-un interviu acordat Financial Times , că probabilitatea ca „cineva să fie ucis” crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. În același timp, el a admis că NATO va trebui să ia o decizie privind modul de răspuns, în lipsa unei definiții agreate dinainte despre ce anume „constituie un atac” în zona acțiunilor hibride. „Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale (...) este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”. De ce contează: de la consultări (Articolul 4) la apărare colectivă (Articolul 5) Ministrul polonez a indicat că Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 al NATO – mecanismul de consultări la nivel înalt – după încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. În paralel, articolul reamintește că Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, se aplică în cazul unui „atac armat” asupra unui stat membru și a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Contextul invocat de Varșovia: sabotaj, drone, atacuri cibernetice Polonia și țările vecine își justifică îngrijorarea prin creșterea numărului de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul pentru Ucraina. În material este menționat și un incident din iulie, când o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei. Totodată, Financial Times citează reprezentanți ai cinci agenții de informații europene care susțin că agenți ruși ar fi vizat asasinarea unor înalți responsabili din companii europene din domeniul apărării. În Germania, serviciile de informații au avertizat că „războiul din umbră” al Rusiei ar intra într-o fază nouă, potențial mortală. Berlinul a acuzat Moscova că ar fi orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august; dispozitivul exploziv nu a detonat, potrivit articolului. Ce măsuri propune Polonia: restricții pentru diplomați și vize mai puține Sikorski cere aliaților europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului printr-un pachet de măsuri, inclusiv: închiderea consulatelor ruse; limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în țările unde sunt acreditați; reducerea numărului de diplomați ruși (Polonia spune că a aplicat deja această măsură). El a mai susținut ca toți cetățenii ruși care intră în UE să fie obligați să aibă pașaport biometric, pentru a reduce riscul folosirii identităților false, și a sprijinit ideea diminuării numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși. În articol se menționează că anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize. Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute, luni, la Luxemburg, despre restricții la nivelul Uniunii privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții pentru vizele turistice. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”. De ce respinge Rusia armistițiul Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC. Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump. Contextul politic invocat de Kiev Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu. Mesajul-cheie transmis de Lavrov Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră. „Nu cred că merită o pauză.” Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi. „Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.” În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate. [...]
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Autoritățile poloneze au ridicat nivelul de alertă și au suplimentat protecția demnitarilor după informații privind un posibil plan de asasinat care i-ar viza pe premierul Donald Tusk și pe ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: instituțiile de securitate au fost mobilizate în regim de urgență, pe fondul unei evaluări de risc „extrem de ridicat”. Informația despre posibila tentativă de asasinat a ajuns inițial la poliție de la Serviciul de Protecție a Statului (SOP), instituția responsabilă de securitatea demnitarilor, notează AFP, citată de publicație. Ședință de urgență la Centrul Antiterorist Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne de la Varșovia, Karolina Gąłecka, a confirmat că instituțiile din domeniul securității naționale au primit ordine de a acționa de urgență. Datele aflate la dispoziția anchetatorilor indică posibilitatea organizării unor atacuri îndreptate direct împotriva prim-ministrului și a adjunctului său. Duminică a avut loc o reuniune de urgență la Centrul Antiterorist din cadrul Agenției de Securitate Internă (ABW) , la care au participat conducerea poliției, reprezentanți ai SOP și oficiali ai serviciilor secrete. Evaluare: risc „extrem de ridicat” și măsuri suplimentare Jacek Dobrzyński, purtătorul de cuvânt al ministrului-coordonator al serviciilor speciale, a declarat după discuții că riscul este evaluat ca fiind „extrem de ridicat”, iar serviciile analizează o probabilitate crescută ca amenințările să fie puse în aplicare. În acest context, oficialii din structurile de protecție au indicat că numărul mesajelor cu caracter amenințător către demnitari a crescut în perioadele recente, însă în cazul de față datele operative ar arăta că nu este vorba doar despre intimidări. Ca urmare, măsurile de protecție au fost suplimentate „semnificativ” la toate nivelurile operative. Context: atacuri recente și alertă publică Potrivit aceleiași surse, Polonia se află deja într-o stare de alertă accentuată după mai multe atacuri succesive cu arme albe în ultima săptămână, care au amplificat îngrijorarea publică. Donald Tusk a condamnat aceste fapte, vorbind despre un „val periculos de violență” în societate. Autoritățile nu oferă, în materialul citat, detalii despre suspecți sau despre un calendar al posibilelor atacuri, însă indică faptul că ancheta și măsurile de protecție sunt în desfășurare. [...]
Franța a reținut petrolierul „ DF Peak ”, suspectat că operează în „flota-fantomă” a Rusiei , într-o acțiune care ridică presiunea operațională asupra transporturilor maritime folosite pentru ocolirea sancțiunilor, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că nava a fost reținută în largul insulei Réunion și a descris-o drept un vas „implicat în activități ilegale de transport de combustibili”, suspectat că ar face parte din așa-numita flotă-fantomă a Rusiei, informație transmisă de postul francez BFMTV . Macron a mai spus că petrolierul este „suspectat că navighează sub pavilion fals” și că este implicat în transporturi ilegale de combustibili. Șeful statului francez a transmis că Franța este hotărâtă să combată „flota-fantomă” rusă „oriunde s-ar afla aceasta în lume”. Unde și cum a avut loc intervenția Potrivit președintelui francez, abordarea vasului a avut loc la peste 450 de mile marine sud de Réunion, adică la aproximativ 833 de kilometri. Macron a precizat că acțiunea s-a desfășurat „în conformitate cu dreptul maritim internațional” și a publicat pe platforma X un filmuleț cu momentul abordării. De ce contează pentru transportul maritim și comerțul cu combustibili Reținerea unui petrolier suspectat că operează sub „pavilion fals” indică o intensificare a controalelor și a intervențiilor pe rute îndepărtate, cu potențial de a complica logistic transporturile de combustibili asociate rețelelor care încearcă să evite restricțiile internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proprietarul navei, încărcătură sau următorii pași procedurali după reținere. [...]
