Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia își propune să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB în 2026, pe fondul unui plan de extindere a armatei la 500.000 de militari până în 2039, potrivit Digi24. Ținta bugetară, dacă va fi atinsă, ar consolida poziția Varșoviei ca statul cu cea mai mare pondere a cheltuielilor militare din NATO raportat la economie.
În 2025, Polonia a alocat aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare, cea mai mare pondere dintre membrii alianței, iar pentru 2026 obiectivul anunțat este 5%. Accelerarea consolidării militare este pusă în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina în 2022 și al îngrijorărilor privind sabotajul și alte „amenințări hibride” atribuite Moscovei.
Conform datelor Ministerului Apărării din Polonia citate în material, armata poloneză are în prezent peste 220.000 de militari în serviciu activ. Structura include aproximativ 156.000 de soldați profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind încadrat în alte forme de serviciu militar activ.
Planul guvernului și al conducerii armatei vizează atingerea unui efectiv total de 500.000 de soldați până în 2039, împărțit astfel:
Digi24 notează că extinderea a însemnat o creștere a numărului de militari în serviciu activ cu aproximativ 5.000 de la începutul anului, pe fondul intensificării recrutării și instruirii.
Pe partea operațională, Polonia își extinde baza de recrutare prin programe de educație militară și instruiri scurte pentru civili, inclusiv cursuri de o zi și programul „Vara cu Armata”. Voluntarii pot urma și o lună de instruire militară de bază, urmată de pregătire de specialitate pentru cei care urmăresc o carieră militară.
În paralel, guvernul extinde pregătirea civilă prin programul național „Întotdeauna pregătiți”, lansat la sfârșitul lui 2025 și extins în 2026, care oferă instruire voluntară în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, răspunsul la situații de urgență și securitatea cibernetică.
Cu peste 220.000 de militari în activitate, Polonia este deja a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia, iar creșterea bugetului și a efectivelor ar urma să întărească rolul său în arhitectura de securitate a alianței în flancul estic.
Recomandate
Serviciile occidentale avertizează că Rusia ar putea escalada „războiul hibrid” în 2026, inclusiv prin atacuri care să testeze solidaritatea NATO și prin destabilizarea Republicii Moldova , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times și evaluări ale serviciilor de informații americane. Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de securitate economică și operațională: infrastructura critică (energie, rețele, utilități) devine țintă, iar întreruperile pot produce efecte în lanț asupra companiilor, piețelor și stabilității regionale, mai ales pe flancul estic al NATO. Ce ar fi cerut Putin pentru 2026, potrivit NYT În decembrie 2025, Vladimir Putin și-ar fi convocat subordonații la o ședință secretă, iar pentru 2026 ar fi stabilit ca sarcină pentru serviciile secrete și armată „să distrugă NATO și UE din interior”, scrie The New York Times, citând oficiali din două țări care ar fi avut cunoștință despre întâlnire, conform materialului Digi24. Două direcții: presiune asupra NATO și destabilizarea Moldovei Potrivit evaluărilor citate, planul ar urma să fie urmărit pe cel puțin două direcții: divizarea NATO și testarea articolului de apărare colectivă , inclusiv printr-un posibil „atac limitat” asupra unui stat membru, începând din toamna acestui an, conform unei concluzii a serviciului de informații al SUA menționate în articol; destabilizarea Republicii Moldova , descrisă ca având un rol „central” în eforturile Moscovei de a submina UE și NATO, potrivit NYT. În ceea ce privește Moldova, reprezentanți ai serviciilor secrete occidentale citați de NYT susțin că, în ierarhia priorităților Kremlinului, după Ucraina ar urma controlul asupra Moldovei , iar Putin ar spera în continuare să cucerească sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru între Rusia și Moldova. Infrastructura energetică, vulnerabilitate majoră în regiune Articolul indică și exemple de vulnerabilități cu impact direct asupra funcționării economiei. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea frontierei cu Moldova ar fi dus la contaminarea rețelei de alimentare cu apă pe un teritoriu extins al ambelor țări. Ulterior, drone rusești ar fi lovit în vestul Ucrainei o linie de înaltă tensiune prin care Moldova primește până la 70% din energia electrică , ceea ce ar fi provocat întreruperi masive de curent. „Zona gri” și riscul de haos politic în NATO Generalul Carsten Breyer, inspectorul general al forțelor armate germane, afirmă că în țările NATO „atacurile hibride au loc în fiecare zi”, mai ales pe flancul estic, iar Rusia ar intensifica operațiuni în „zona gri” (acțiuni sub pragul unui război declarat) pentru a destabiliza guverne și instituții europene. În același context, Polonia și țările baltice au început să își consolideze protecția pentru baraje, conducte de gaz și centrale electrice împotriva sabotajelor. Totodată, un angajat al unui serviciu de informații dintr-o țară baltică a declarat pentru Reuters că armata și serviciile rusești ar planifica un posibil atac simulat în care ar putea fi folosite drone de fabricație ucraineană, iar îngrijorarea principală ar fi „haosul politic” pe care l-ar putea provoca în interiorul conducerii NATO, în momentul deciziei privind reacția. În lipsa unor detalii operaționale verificabile public, informațiile rămân la nivel de evaluări și relatări atribuite serviciilor de informații și publicațiilor citate, însă mesajul comun este că riscul de escaladare prin acțiuni hibride cu efecte economice și energetice este tratat ca scenariu de lucru pentru 2026. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Alexander Dughin cere relocarea populației din marile orașe rusești, invocând riscul unui război nuclear , într-un discurs care mută accentul de la retorică la o posibilă agendă de control și reorganizare internă, potrivit Digi24 . Filosoful rus susține că un conflict cu țările occidentale „nu este doar probabil, ci aproape inevitabil”, iar escaladarea către un război nuclear ar fi „foarte probabilă”. În acest context, el argumentează că metropolele, unde „se concentrează întreaga viață, întreaga industrie, întreaga economie”, ar deveni ținte pentru „lovituri precise”, motiv pentru care ar fi necesară „o relocare imediată și în masă” a populației către zone rurale. Ce propune Dughin și cum își justifică ideea În viziunea lui Dughin, orașele mari ar urma să dispară, iar populația să se mute „la țară” pentru a trăi „în liniște”. El afirmă, totodată, că persoanele care dețin terenuri proprii „au incomparabil mai mulți copii decât cei din orașe”. „Nu vor mai exista orașe mari: nici Moscova , nici Sankt Petersburg, nici Ekaterinburg.” În același registru, Dughin avansează și o utilizare alternativă pentru clădirile înalte, sugerând transformarea lor în ferme, inclusiv pentru „mineritul de bitcoini” – activitate prin care calculatoare specializate validează tranzacții în rețele cripto, consumând resurse energetice semnificative. Context: profilul public și poziționările anterioare Dughin este prezentat ca autor al unor concepte precum „Putinul solar” și „lumea rusă” și este descris ca fiind numit în mass-media occidentală „mentorul” președintelui rus. El se află pe listele de sancțiuni ale SUA, Uniunii Europene și Canadei, notează publicația. Materialul amintește și alte declarații și poziționări ale lui Dughin din perioade recente, inclusiv apeluri către întărirea controlului statului asupra populației și mesaje cu tentă apocaliptică după atacuri cu rachete „Oreshnik” asupra Ucrainei. În iulie, el a propus mobilizarea pe front a moscoviților care duc o viață liniștită și a descris războiul Rusiei drept un „război popular sfânt” care ar putea „duce la sfârșitul umanității”. De ce contează Dincolo de caracterul speculativ al scenariului, ideea de „relocare în masă” din marile orașe introduce o temă cu potențial de impact intern: justificarea unor măsuri de reorganizare socială și economică prin invocarea unei amenințări existențiale. Digi24 nu indică existența unei decizii oficiale a autorităților ruse în acest sens; informațiile se referă la declarațiile lui Alexander Dughin. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
