Știri
Știri din categoria Diverse
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD, iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, potrivit informațiilor Digi24.
Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate.
Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca:
Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare.
Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile.
În acest cadru:
În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului.
Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat.
Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan, iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament.
Recomandate
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din blocajul politic , susținând că actuala formulă de consultări și desemnări repetate nu poate produce o majoritate parlamentară și un guvern stabil, potrivit Digi24 . Poziția AUR este formulată într-un comunicat de presă, după ce președintele Nicușor Dan a respins ipoteza alegerilor anticipate în scenariul în care Siegfried Mureșan nu ar reuși să obțină voturile necesare în Parlament. În comunicat, AUR afirmă că, după „mai bine de patru luni” de consultări, negocieri și desemnări succesive de premier, nu s-a ajuns la o majoritate și la un guvern stabil. Partidul condus de George Simion susține că Siegfried Mureșan ar încerca să formeze un guvern fără o majoritate parlamentară și acuză Administrația Prezidențială că ar cere Parlamentului să găsească o majoritate „după desemnare”. AUR mai afirmă că refuzul anticipatelor ar fi motivat de teama pierderii puterii de către cei care l-au susținut pe președinte. Miza: deblocarea guvernării și costul politic al întârzierii AUR spune că a cerut declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate încă din luna mai și susține că, în acest scenariu, „România ar fi avut deja alegeri” și ar fi ieșit din criza politică. În comunicat, partidul descrie situația actuală ca o „buclă politică” de consultări, desemnări, negocieri și eșecuri repetate. În același mesaj, AUR leagă blocajul instituțional de efecte suportate de populație, afirmând că „românii plătesc factura acestui blocaj”. Argumentul AUR: „soluție democratică și constituțională” În comunicat, AUR susține că „nu poți ieși dintr-o criză repetând la nesfârșit formula care nu a produs o majoritate” și că nu se poate cere populației să accepte „alte luni de negocieri” pentru ca aceleași partide să încerce din nou să construiască o majoritate în Parlament. Partidul își formulează soluția astfel: „Soluția AUR este una democratică și constituțională: alegeri anticipate.” AUR mai afirmă că, dacă actuala configurație parlamentară nu poate produce o majoritate și un guvern stabil, „românii trebuie să aibă din nou dreptul de a decide”, iar un nou vot ar putea genera o nouă majoritate și un guvern „cu un mandat politic clar”. [...]
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma , cere ca „ Guvernul Mureșan ” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24 . Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Argumentul economic: inflație mai mare, creștere negativă și presiune pe firme În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate: Banca Națională și-ar fi revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, „de la 3% la 6,1%”. „Analiștii internaționali” ar indica pentru 2026 o „creștere” economică de „minus 0,7%”. Agențiile de rating ar menține România „pe ultima treaptă dinainte de junk” (categoria nerecomandată investițiilor). În primele șase luni, „3.855 de firme au intrat în insolvență”, „cel mai mare număr din ultimii opt ani”. „Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook. Miza pentru PNL: votul pentru guvern și evitarea repetării „greșelii din iunie” Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior. În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului: „Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov. Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”. [...]
Dominic Fritz își contestă în instanță încetarea mandatului , după ce a participat la ultima ședință de Consiliu Local în calitate de primar al Timișoarei, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: orașul intră într-o tranziție administrativă, iar deciziile curente ale primăriei pot fi influențate de disputa juridică anunțată de edil. În ședință, liderul USR le-a mulțumit consilierilor locali pentru colaborare și a transmis că va urma „toate căile legale” pentru a-și face dreptate, conform aceleiași surse. Ce urmează pentru administrația locală Anunțul privind demersurile legale indică faptul că încetarea mandatului nu este acceptată ca finală de către Fritz, ceea ce poate prelungi incertitudinea în jurul conducerii executive a municipiului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul procedural sau despre pașii concreți ai contestării. Contextul politic și administrativ Știrea vine în momentul în care Fritz își încheie prezența în Consiliul Local ca primar, într-un cadru formal care, în mod obișnuit, marchează și predarea de responsabilități către o nouă conducere sau către o formulă interimară, în funcție de prevederile legale aplicabile. În lipsa unor informații suplimentare în material, rămâne neclar cum va arăta tranziția și în ce măsură acțiunile în instanță pot schimba rapid situația de la vârful primăriei. [...]
Datele de prezență din Parlamentul European indică o participare de puțin peste 25% pentru eurodeputatul PSD Claudiu Manda , ceea ce îl plasează între cei mai absenți membri ai legislativului european, într-un context în care mandatul este remunerat și include beneficii suplimentare, potrivit Digi24 . Manda, aflat la al doilea mandat de europarlamentar, a devenit subiect de dispută politică internă după ce Siegfried Mureșan (candidatul PNL-USR-UDMR la funcția de premier, conform articolului) i-a cerut public primarului din Craiova „să-și trimită soțul la serviciu în Parlamentul European”, susținând că acesta „nu face cinste” la Bruxelles, pe fondul acuzațiilor privind absențele. Conform datelor publicate de Parlamentul European, consultate de Digi24, rata de participare a lui Claudiu Manda este „puțin peste 25%”, fiind depășit la acest capitol doar de un europarlamentar maghiar aflat în Parlamentul European din 2009. Articolul mai notează că, în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe, se regăsesc trei aleși din România, iar pe lângă Manda sunt menționați Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Explicația lui Claudiu Manda și disputa pe „indicatorul” de prezență Eurodeputatul PSD a transmis publicației că activitatea unui parlamentar nu ar trebui evaluată exclusiv prin prezență, ci prin rezultate. „Activitatea unui parlamentar/europarlamentar se măsoară în primul rând în eficiență și în rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență”. În același timp, Manda a trimis Digi24 și un „clasament al rapoartelor” din mandatul 2019–2014 (așa cum este redat în articol), în care ar fi pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini. Miza financiară: salariu și beneficii asociate mandatului Articolul punctează și dimensiunea financiară a funcției: mandatul de eurodeputat este plătit cu aproximativ 8.000 de euro net pe lună (aprox. 40.000 lei), iar pe lângă salariu sunt menționate beneficii și deconturi, inclusiv: aproximativ 340 de euro pe zi (aprox. 1.700 lei) pentru cazare; 4.800 de euro pe lună (aprox. 24.000 lei) pentru cheltuieli de birou. Digi24 amintește că Manda a fost în topul absenților și în legislatura trecută, când a ocupat tot poziția a doua, după un eurodeputat grec care nu a fost prezent deoarece se află în închisoare din 2021. [...]
