Știri
Știri din categoria Diverse
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD, iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, potrivit informațiilor Digi24.
Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate.
Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca:
Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare.
Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile.
În acest cadru:
În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului.
Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat.
Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan, iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament.
Recomandate
România intră în iarna 2026–2027 cu un nivel ridicat al stocurilor de gaze , dar autoritățile pun accent pe modul în care companiile vor gestiona extracția, astfel încât rezervele să rămână suficiente și în a doua parte a sezonului rece, când apar de regulă vârfurile de consum, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , spune că România este în top 5 în Europa la înmagazinarea gazelor, peste media europeană. Într-o intervenție la conferința Focus Energetic dedicată pregătirilor de iarnă, ministrul a afirmat că „prioritatea zero” a ministerului este trecerea iernii fără probleme și că, încă din primele zile de mandat, a fost supus hotărârii Guvernului programul pentru această iarnă, împreună cu prelungirea stării de alertă, în funcție de riscurile din perioada următoare. De ce contează: stocurile sunt bune, dar riscul se mută în a doua parte a iernii Chisăliță a atras atenția că, dincolo de nivelul de înmagazinare, va conta „foarte mult” cum își vor doza companiile din sector extracția gazelor, astfel încât cantitățile disponibile să rămână la un nivel suficient mai ales spre finalul iernii, când pot apărea episoade de vreme severă și când aportul depozitelor devine esențial. Tot în acest context, ministrul a spus că poartă discuții cu reprezentanții companiilor pentru a preveni problemele întâlnite în trecut și pentru a stabili modalități de intervenție rapidă în cazul unor episoade de ger sau viscol care pot afecta instalațiile energetice. Măsuri operaționale: supervizare de proiecte și repunerea în funcțiune a capacităților Ministerul a demarat, împreună cu Dispeceratul Energetic Național, un program de supervizare a proiectelor care se apropie de punerea în funcțiune, cu obiectivul de a respecta graficele de lucrări și de a urgenta, acolo unde este posibil, intrarea în exploatare pentru creșterea capacității de producție de energie electrică. Ministrul a reamintit și situația unităților de la Cernavodă : potrivit declarațiilor sale, Unitatea 1 a fost repornită, iar pentru Unitatea 2 „se fac demersurile necesare” pentru pornire. El a susținut că revenirea acestor elemente în „capacitatea normală de producție și de funcționare” ar crește securitatea energetică. În paralel, Chisăliță a menționat demersuri la nivelul Uniunii Europene pentru a continua utilizarea unei părți din echipamentele pe cărbune, cu scopul de a reduce riscul de insecuritate energetică, și a spus că monitorizează strict evoluțiile pentru a limita situațiile neprevăzute. [...]
PNL își pregătește o strategie electorală pentru 2028 bazată pe alianțe și fuziuni , cu obiectivul declarat de a construi un „pol de modernizare” care să concureze PSD și AUR, potrivit Stirile Pro TV . Planul a fost detaliat de deputatul liberal Robert Sighiartău, după ce conducerea PNL a decis, în ședința Biroului Politic Național, să înceapă negocierile pentru fuziunea/absorbția cu Forța Dreptei , partid condus de Ludovic Orban. În logica PNL, această mișcare este prezentată drept „primul pas” în construcția noului pol. Un element operațional important din schița anunțată este că, „într-o primă fază”, viitoarea construcție ar urma să fie „o alianță strict pe urbanul mare, pe orașele mari”, în perspectiva alegerilor locale. Fuziunea cu Forța Dreptei, începutul unei formule mai largi Sighiartău a legat decizia de fuziune de o strategie mai amplă de reunificare a dreptei și de atragere de resurse umane din afara partidului. El a spus la RFI România că PNL vrea să se „deschidă experților și profesioniștilor” și să creeze mecanisme de consultare prin comisii de specialitate. În același timp, deputatul a indicat că, după etapa Forța Dreptei, PNL ar urma să discute și cu USR și „alte formațiuni” care susțin modernizarea statului, pentru a contura o alternativă politică pentru 2028, „pe modelul” Alianței DA din 2004. Miza declarată: reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor În descrierea „polului de modernizare”, Sighiartău a enumerat ca direcții modernizarea statului, reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor, susținând că PNL ar trebui să fie „principalul partid” care contribuie la această construcție. Tot el a argumentat necesitatea unei alternative printr-o critică la adresa PSD și AUR, despre care a afirmat că ar avea „reflexe” de a „restaura statul român” și de a-l împinge pe „drumul regresului” politic și instituțional. Ce urmează Din informațiile prezentate, calendarul și forma finală a alianței rămân neprecizate, însă direcția anunțată include două etape: fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și, ulterior, discuții cu USR și alte partide pentru o formulă electorală mai largă în 2028. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ninsoarea de la Rânca a declanșat intervenții de deszăpezire pentru menținerea circulației , iar șoferii sunt avertizați să nu intre pe sectoarele afectate fără echipare de iarnă, potrivit Digi24 . Luni seară, în zona montană Rânca (județul Gorj) se înregistrau precipitații sub formă de ninsoare, iar drumarii au intervenit cu utilaje dotate cu lamă și au împrăștiat material antiderapant, pentru ca traficul să se desfășoare în condiții de siguranță. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a transmis că SDN Târgu Jiu acționează pentru „asigurarea viabilității părții carosabile”. Recomandarea către conducătorii auto este să evite deplasările pe drumurile afectate de ninsoare dacă autovehiculele nu sunt echipate corespunzător pentru sezonul rece. Ce înseamnă, în practică, „echipare de iarnă” și ce riscă șoferii Conform legislației rutiere din România, anvelopele de iarnă sunt obligatorii atunci când se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, indiferent de data din calendar. Cu alte cuvinte, obligația este determinată de starea carosabilului, nu de sezon. Șoferii care circulă fără anvelope de iarnă în aceste condiții riscă amenzi și reținerea certificatului de înmatriculare. În plus, sunt recomandate măsuri de prudență: adaptarea vitezei la condițiile de drum, păstrarea unei distanțe mai mari față de vehiculul din față și evitarea manevrelor bruște. Context: Rânca și Transalpina, zonă cu schimbări rapide de vreme Stațiunea Rânca este situată în Munții Parâng, la aproximativ 1.600 de metri altitudine, în apropierea șoselei Transalpina (DN 67C). În zonă, condițiile meteo se pot schimba rapid, iar temperaturile pot coborî suficient cât precipitațiile să se transforme în ninsoare chiar și în afara sezonului de iarnă. În acest context, intervențiile cu utilaje de deszăpezire și material antiderapant urmăresc menținerea circulației pe sectoarele de drum rămase deschise traficului. Pentru Transalpina, Digi24 amintește că traficul a fost închis, începând de sâmbătă, 31 octombrie, între Rânca și Obârșia Lotrului, pe un sector al DN 67C, detalii aici: Digi24 . [...]
PSD pune presiune pe miniștri cu termene scurte pentru reforma administrativă , iar miza imediată este lista de comasări și reorganizări din aparatul guvernamental, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse social-democrate din interiorul partidului. Conform surselor citate, liderii PSD și-ar fi pierdut răbdarea cu miniștrii pe care i-au numit în Guvernul condus de Luca Niculescu, aflat în funcție din 20 octombrie, și ar fi transmis că unii ar putea fi înlocuiți „în curând”, după mai puțin de trei săptămâni de activitate. În Biroul Permanent Național (BPN) al PSD, secretarul general Claudiu Manda ar fi vorbit despre „termene clare” stabilite pentru „miniștrii noștri”, unele deja expirate, altele scadente „astăzi”, potrivit aceleiași relatări. „S-ar putea ca pe unii să nu-i mai prindă Crăciunul în funcție”, a afirmat Claudiu Manda, susțin sursele citate. Deadline pentru comasări și reorganizări în administrația centrală Mesajul ar fi fost legat de centralizarea companiilor care trebuie incluse în reforma administrației centrale. Sursele invocate de Știrile Pro TV indică faptul că „săptămâna viitoare” ar fi termenul-limită pentru propunerile de: comasare, reorganizare a agențiilor, reorganizare a instituțiilor guvernamentale. Din perspectiva funcționării aparatului public, un astfel de calendar accelerat poate însemna schimbări rapide de structură și conducere în instituții și agenții, cu efect direct asupra modului în care sunt gestionate proiecte și bugete, deși articolul nu oferă detalii despre ce entități ar urma să fie vizate. Semnale interne: laude și critici în conducerea PSD În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar fi lăudat-o în BPN pe primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru un proiect „de peste 500 de milioane de euro”, și l-ar fi criticat pe primarul Buzăului, Constantin Toma, despre care a spus că ar fi pierdut „80 de milioane de euro din PNRR ” pentru anveloparea blocurilor. „O felicit pe Olguța Vasilescu pentru proiectul de peste 500 de milioane de euro, inaugurat la Craiova (...), spre deosebire de domnul Toma de la Buzău (...), care a pierdut 80 de milioane de euro din PNRR”, a declarat Grindeanu, potrivit sursei. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, următorul reper este termenul „de săptămâna viitoare” pentru propunerile de comasare și reorganizare. În funcție de ce va fi livrat de ministere până atunci, PSD ar putea decide dacă menține echipa guvernamentală sau operează schimbări, însă articolul se bazează pe surse și nu indică nume de miniștri vizați explicit de eventuale înlocuiri. [...]
