Știri
Știri din categoria Diverse
Pepenele de Dăbuleni ajunge în București la 3–5 lei/kg, deși la poarta fermei e 0,60 lei/kg, o diferență care arată cât de mult cântăresc transportul și vânzarea cu amănuntul în prețul final, potrivit unui reportaj din Libertatea realizat în Piața Obor.
În Piața Obor, kilogramul de pepene se vinde între 3 și 5 lei, „în funcție de soi, formă și calitate”. Comercianții descriu un rulaj rapid al mărfii: pepenii „dispar din grămezi aproape la fel de repede cum sunt descărcați din camion”, pe fondul cererii sezoniere.
În sezonul actual, prețul „la poarta fermei” este de 60 de bani pe kilogram, „la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut”, conform datelor prezentate în material. În același timp, cultivatorii spun că au crescut costurile de producție.
„E greu. Totul s-a scumpit: motorina, apa, folia, sămânța.”
Materialul indică pentru 2026 o suprafață de peste 2.500 de hectare cultivate cu pepeni verzi și galbeni în zona Dăbuleni, cu „câteva mii de cultivatori”. La un randament mediu de 30–40 de tone la hectar, producția totală „poate depăși 75.000–100.000 de tone” într-un an favorabil.
O parte din producție pleacă la export, „în special către Polonia”, dar și către alte state din Europa Centrală și de Est.
La nivel național, producția totală de pepeni verzi și galbeni este estimată la aproximativ un milion de tone, pe o suprafață de circa 30–35 de mii de hectare. Cele mai importante județe producătoare menționate sunt Dolj, Olt, Teleorman, Ialomița și Brăila.
Recomandate
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene , iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump , în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24 . Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie. Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump. Miza declarată: investiții în petrol și energie Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei. În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune. „Monopolul de stat asupra armelor”, condiție pentru stabilitate și capital Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”. Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective. [...]
Samsung pregătește un Galaxy Z Flip 8 mai subțire și mai ușor , o direcție care poate conta direct în utilizarea de zi cu zi (portabilitate, confort la purtare) și în competiția din zona pliabilelor, potrivit unei scurgeri de informații publicate de Android Headlines . Publicația scrie că viitorul model ar urma să vină cu un „design super subțire” și cu un corp mai ușor decât generația actuală, însă materialul disponibil în input nu include cifre concrete (grosime, greutate) sau o comparație explicită cu un model anume. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbării rămâne deocamdată neclară. De ce contează: ergonomia e un diferențiator la pliabile La telefoanele pliabile de tip „flip”, dimensiunea și greutatea sunt printre puținele elemente care se simt imediat în utilizare, indiferent de specificațiile interne. Un profil mai subțire și o masă mai mică pot influența: confortul în buzunar și la transport; manevrarea cu o singură mână când telefonul este pliat; percepția de „produs premium”, într-o categorie unde compromisurile de design sunt încă vizibile. Ce lipsește din scurgere și ce rămâne de urmărit Din informațiile furnizate aici nu reies detalii despre preț, calendar de lansare, baterie, camere sau chipset. Dacă vor apărea ulterior dimensiuni și greutate exacte, acestea vor indica dacă este vorba de o optimizare incrementală sau de o schimbare de design cu impact real. [...]
Un videoclip scurs sugerează că Samsung a redus aproape la zero pliul ecranului la viitorul Galaxy Z Fold 8 Ultra , un detaliu care, dacă se confirmă, ar putea schimba percepția de „compromis” asociată telefoanelor pliabile și ar ridica ștacheta pentru întreaga categorie, potrivit Android Headlines . Informația se bazează pe un clip apărut neoficial, în care pliul – zona vizibilă de-a lungul liniei de îndoire – pare mult diminuat față de generațiile anterioare. Publicația tratează materialul ca pe o scurgere de informații, nu ca pe o confirmare oficială. De ce contează: pliul e una dintre principalele obiecții la pliabile Pliul ecranului a rămas, până acum, unul dintre cele mai vizibile compromisuri la telefoanele cu ecran pliabil: afectează experiența vizuală, poate fi deranjant la utilizare și e un punct sensibil în discuțiile despre durabilitate și calitatea panoului. O reducere „aproape la zero” ar avea un impact operațional direct pentru utilizatori: mai puține reflexii și distorsiuni în zona centrală și o experiență mai apropiată de un ecran „clasic”, fără întreruperi perceptibile. Ce știm și ce nu știm din această scurgere Din materialul citat de Android Headlines reiese doar concluzia vizuală din videoclip, fără detalii tehnice confirmate despre cum ar fi obținută schimbarea (de exemplu, modificări ale balamalei sau ale structurii ecranului). De asemenea, nu există în articol o confirmare din partea Samsung și nici un calendar oficial legat de modelul „Ultra”, astfel că informația trebuie tratată ca preliminară până la o prezentare oficială sau la apariția unor specificații verificabile. [...]
Sankt Petersburg plătește peste 2.000 de dolari pe lună pentru pază armată la rafinării , într-o mișcare care arată cât de mult cresc costurile operaționale ale protejării infrastructurii energetice după atacurile cu drone, potrivit Digi24 . Birourile militare din Sankt Petersburg au distribuit fluturași de recrutare pentru „grupuri mobile de apărare antiaeriană”, pe fondul unei serii recente de atacuri împotriva rafinăriilor de petrol din oraș, notează Kyiv Post. Conform publicației independente ruse Astra , anunțurile promit o remunerație lunară de aproximativ 180.000 de ruble (2.351 de dolari/2.045 euro) și includ o promisiune-cheie: fără detașare pe frontul din Ucraina. „Acest post vacant NU implică serviciul în Zona de Operațiuni Militare Speciale! Serviciul se desfășoară în unități specializate pentru protecția și apărarea infrastructurilor critice din Sankt Petersburg (fără deplasări în afara regiunii)” Ce presupune rolul și cine poate aplica Potrivit materialelor distribuite și preluate de Astra și de alte mass-media rusești, contractul ar avea o durată de trei ani, iar eligibilitatea vizează persoane cu vârste între 18 și 52 de ani, care trec examenele medicale și îndeplinesc cerințele de înrolare. Aceste grupuri mobile folosesc, de regulă, mitraliere și drone de interceptare pentru a doborî vehicule aeriene fără pilot (UAV) care se apropie. De ce contează: securizarea rafinăriilor devine o cheltuială separată Recrutarea cu salarii ridicate pentru apărarea locală sugerează o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii critice: protecția rafinăriilor și a instalațiilor energetice nu mai este doar o componentă militară, ci și un cost operațional care trebuie acoperit constant cu personal și echipamente. În ultimele luni, Sankt Petersburg a fost ținta unor atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în perioada Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când o rafinărie și instalații navale au fost lovite înainte de deschiderea evenimentului, potrivit informațiilor citate în articol. Promisiunea „fără front” și riscul de neîncredere Materialul semnalează și o problemă de credibilitate: soldați ruși cu contract și recruți ar fi relatat situații în care promisiunile inițiale nu au fost respectate. Sunt menționate exemple din august 2024, în timpul ofensivei de la Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși pe linia frontului, potrivit mărturiilor a două mame ale unor recruți. De asemenea, prizonieri de război ruși ar fi spus anterior pentru Kyiv Post că, odată ajuns într-o unitate, un militar se poate confrunta cu presiuni pentru a semna contract, ceea ce îl poate face eligibil pentru detașare în Ucraina. Articolul mai citează declarații ale unor luptători străini capturați de Ucraina, care susțin că au ajuns pe front după ce inițial li s-ar fi oferit roluri în spatele frontului. Ce urmează rămâne neclar din datele disponibile: nu există în articol informații despre numărul de posturi vizate sau despre bugetul alocat, însă recrutarea indică o consolidare a apărării locale în jurul obiectivelor energetice din regiune. [...]
Un tronson de 28,55 km din Autostrada Transilvania (A3) ar putea fi deschis cu cinci luni mai devreme , în decembrie 2026, ceea ce ar aduce mai rapid în trafic o verigă importantă pentru vestul țării, potrivit Libertatea . Lotul Biharia – Chiribiș este în întregime în județul Bihor și leagă Biharia (zona metropolitană Oradea) de Chiribiș (în apropiere de Marghita). Estimarea privind finalizarea înainte de termen vine de la Asociația Pro Infrastructură , care indică o „mobilizare foarte bună” pe șantier. De ce contează: trafic mutat de pe DN1 și continuitate mai bună pe A3 Miza operațională este reconfigurarea rutelor dintre Cluj-Napoca și Oradea. Pro Infrastructură susține că, odată cu deschiderea acestui lot, „mulți șoferi” ar putea prefera A3 în locul DN1, chiar dacă traseul ar presupune ocolire, pe fondul riscurilor ridicate asociate drumului național. În același timp, ONG-ul leagă deschiderea din decembrie 2026 de perspectiva de a circula pe A3 „de la granița cu Ungaria până la Cluj-Napoca (și mai departe spre Târgu Mureș)”, cu o excepție majoră: segmentul de circa 40 km dintre Nușfalău și Poarta Sălajului, care include traversarea Meseșului prin „cel mai lung tunel rutier din țară”, conform aceleiași surse. Cine lucrează și cum este finanțat proiectul Lucrările sunt realizate de o asociere de constructori români, Precon Transilvania și Citadina 98, companii din grupul bihorean Selina, controlat de omul de afaceri Beniamin Rus. Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 785 de milioane de lei, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027 . Calendarul contractual și stadiul invocat de Pro Infrastructură Termenul contractual indicat este mai 2027, iar scenariul avansat este deschiderea cu aproximativ cinci luni mai devreme, „fără extensii de timp”. În privința etapelor, Pro Infrastructură arată că: contractul a fost semnat în 3 aprilie 2024 între CNAIR și Precon; în aprilie 2025 a fost transferat către CNIR; ordinul de începere pentru proiectare a fost dat în mai 2025 (cu scadență în 6 luni); execuția (18 luni) a început în teren pe 8,5 km în 24 iulie 2025; din 29 septembrie 2025 constructorul a putut lucra și pe restul de 20 km ai lotului. Asociația avertizează, totuși, că „este încă foarte mult de muncă”, iar finalizarea în decembrie 2026 depinde de menținerea ritmului și de coordonarea dintre constructor și CNIR. [...]
Economiile de la Cancelaria premierului arată miza reducerii risipei în aparatul public , susține premierul interimar Ilie Bolojan , care le leagă direct de capacitatea statului de a finanța investiții de infrastructură, potrivit Digi24 . Bolojan afirmă că economiile realizate „doar de către Cancelaria premierului” în 2025 și 2026 ar echivala, ca ordin de mărime, cu valoarea unui pod cu o bandă pe sens peste Crișul Repede sau cu cea a unui pasaj rutier suprateran. Într-o postare pe Facebook, citată de News.ro, el spune că, raportat la primele șase luni ale anului, cheltuielile Cancelariei sunt „cam la jumătate” față de 2024, iar extins pe întreg anul rezultă o economie de „peste 20 de milioane de lei”, adică „peste 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei)”. Ce indică aceste cifre pentru buget și investiții Mesajul premierului interimar pune accent pe ideea că reducerea cheltuielilor curente poate elibera resurse pentru proiecte vizibile, cu impact direct în mobilitate și siguranță rutieră. El susține că, dacă astfel de economii ar fi fost extinse „la sutele de autorități centrale”, România ar fi putut avea „sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an” sau alte investiții publice. Unde vede Bolojan spațiu de reducere a cheltuielilor Bolojan enumeră câteva direcții prin care instituțiile și companiile publice ar putea reduce costurile: limitarea risipei; dimensionarea „corectă” a numărului de angajați; contractarea „corectă” a lucrărilor și serviciilor publice. În același registru, el leagă disciplina bugetară de „respectul pentru cetățenii” care plătesc taxe și impozite. Evaluarea Cancelariei: reducere estimată de peste 48% față de 2024 Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , a prezentat sâmbătă cheltuielile instituției comparativ pentru perioada 2024–2026 și a spus că, pe baza cheltuielilor „liniare” din primele șase luni, se estimează o reducere de „peste 48%” în acest an față de 2024. Jurca a rezumat abordarea prin ideea că „un guvern care administrează poate fi un bun administrator”. [...]
