Știri
Știri din categoria Diverse
OpenAI susține că a obținut o demonstrație în 88 de ore cu 10.000 de „agenți IA”, dar validarea externă și costurile ridicate ridică semne de întrebare despre cât de „rezolvată” este, în practică, una dintre cele mai urmărite probleme din matematică, potrivit Digi24.
OpenAI a anunțat că un model recent, încă nepublic, ar fi rezolvat „problema existenței și netezimii ecuațiilor Navier–Stokes”, una dintre cele șapte „Probleme ale Mileniului” selectate în 2000 de Institutul de Matematică Clay, care oferă un premiu de 1 milion de dolari (aprox. 4,5 milioane lei) pentru prima soluție corectă la fiecare problemă. Înainte de acest anunț, doar una dintre probleme fusese rezolvată.
Miza imediată nu este doar prestigiul: cazul arată cum laboratoarele de inteligență artificială pot „ataca” probleme de vârf cu resurse computaționale masive, într-un mod care poate schimba atât ritmul cercetării, cât și modul în care comunitatea științifică verifică și acceptă rezultatele.
Compania afirmă că modelul său a avut nevoie de 88 de ore pentru a ajunge la o demonstrație care indică o situație în care ecuațiile Navier–Stokes „se destramă” (adică nu mai au comportamentul matematic așteptat). Ecuațiile sunt folosite frecvent pentru a descrie mișcarea fluidelor și apar, de exemplu, în modele de prognoză meteo.
Demonstrația ar implica, cel puțin teoretic, că „legile fizicii” ar putea părea că se rup în anumite condiții, deși matematicienii și fizicienii nu cred că o astfel de „defecțiune” matematică ar produce efecte spectaculoase în lumea reală (cum ar fi „explozia spontană” a apei, exemplu menționat în material).
Un element central al anunțului este amploarea resurselor folosite: OpenAI spune că a utilizat nu mai puțin de 10.000 de „agenți IA” care au lucrat coordonat. Rularea unui număr atât de mare de sisteme ar fi costat „probabil milioane de dolari”, pe fondul consumului mare de energie electrică necesar cipurilor specializate.
Noam Brown, cercetător la OpenAI, descrie procesul ca fiind „foarte costisitor”, dar adaugă că, în timp, costurile de funcționare tind să scadă pe măsură ce eficiența se îmbunătățește.
Materialul citează îngrijorări legate de faptul că, dacă IA rezolvă cele mai grele probleme cu intervenție umană minimă, ar putea slăbi înțelegerea umană a domeniului. Terence Tao (UCLA) compară situația cu mersul la sală: efortul de a rezolva o problemă este, în sine, instructiv, iar automatizarea poate „sări” peste această etapă.
Tot Tao sugerează că soluțiile IA pot semăna cu o „memorare” foarte eficientă a literaturii existente, fără o înțelegere profundă, iar publicarea unei demonstrații în limbajul Lean (un limbaj de programare folosit pentru verificarea formală a demonstrațiilor) nu înlocuiește, în opinia sa, valoarea unei rezolvări umane care deschide noi direcții.
OpenAI a publicat un articol care descrie soluția și include o demonstrație în Lean, pentru ca matematicienii din afara companiei să poată urmări pașii. În paralel, compania spune că și-a concentrat resursele pe Navier–Stokes după ce a aflat că și alți matematicieni explorau cercetări similare și precizează că „nu a avut acces” la lucrările acestora.
Rămâne de văzut dacă demonstrația va fi acceptată ca soluție „corectă” în sensul standardelor comunității și ale Institutului Clay — un proces care, în mod obișnuit, presupune verificare și consens, nu doar publicarea unui rezultat tehnic.
Recomandate
Germania își extinde contribuția operațională la sprijinul pentru Ucraina , trimițând aeronave de alimentare în zbor și personal la primul exercițiu militar al „Coaliției de Voință”, programat în noiembrie în Polonia, în spațiul aerian al României și în vestul Mării Negre, potrivit Stirile Pro TV . Berlinul va participa cu zece ofițeri, două aeronave A400M pentru alimentare în zbor (care vor opera din Germania) și sprijin logistic, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării pentru dpa, informație preluată de Agerpres. Totodată, militarii aliați ar urma să primească asistență pentru deplasările pe teritoriul german. Exercițiul, denumit în poloneză „Koalicja 2026”, este prezentat ca un „semn de unitate” cu partenerii, potrivit aceleiași declarații. Miza practică este testarea pregătirii operaționale a forței multinaționale formate de aliații Ucrainei, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, în perspectiva susținerii unui viitor acord de pace cu Rusia. Ce înseamnă pentru România: activitate militară aliată în spațiul aerian și la Marea Neagră Faptul că exercițiul include spațiul aerian al României și vestul Mării Negre indică o componentă operațională care depășește nivelul de planificare și coordonare: implică zboruri, realimentare în aer și suport logistic pentru forțe aliate în proximitatea flancului estic. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al secvențelor desfășurate în România sau despre tipul complet de capabilități participante, dincolo de contribuția germană. Dimensiunea coaliției și necunoscutele privind amploarea exercițiului „Coaliția de Voință” a fost convenită în decembrie anul trecut la un summit pentru Ucraina la Berlin și ar include circa 35 de state. În iulie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că forța militară aliată este operațională, iar primele exerciții sunt programate în 2026 în țări vecine cu Ucraina. Amploarea efectivelor din manevrele din noiembrie nu este confirmată oficial, potrivit informațiilor citate: ministrul britanic al apărării, Wes Sterling, a vorbit despre „mii” de soldați, iar The Times a scris recent despre un total de 1.500 de militari francezi, britanici și germani, cifră menționată ca neconfirmată oficial. [...]
Kremlinul încearcă să mute negocierile de pace într-un format care implică direct Europa , pe fondul discuțiilor despre reluarea tratativelor în noiembrie, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care susține că „nu este suficient” ca Rusia să discute doar cu Kievul. Ușakov a declarat că Europa ar trebui inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, argumentând că poziția sa „ar putea fi crucială”, în condițiile în care statele europene susțin Ucraina. Declarațiile au fost relatate de Reuters, potrivit Agerpres, conform aceleiași surse. În același interviu, consilierul de la Kremlin a afirmat că SUA nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace. El a făcut referire la o întâlnire din 2025, la Anchorage, între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, susținând că așteptările privind capacitatea Washingtonului de a „dicta” o soluție nu s-au confirmat. Ce format de negocieri indică Moscova și ce calendar apare în declarații Ușakov a mai spus că Rusia este pregătită să reia discuțiile de pace în format trilateral – Rusia, Ucraina și SUA – după Ziua Unității Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 4 noiembrie. Declarația este prezentată ca o continuare a comentariilor recente ale Kremlinului privind disponibilitatea lui Putin de a relua discuțiile cu Ucraina, mediate de SUA, „chiar de luna viitoare”. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească „la nivel tehnic” în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , exprimându-și speranța că ulterior ar putea avea loc și o întâlnire la nivel de lideri. Context: rolul UE și discuțiile despre întâlniri la vârf După ce, inițial, UE a lăsat în seama lui Trump încercarea de a media o încetare a războiului, liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere privind discuții între Zelenski și Putin, iar Europa „ar urma să joace un rol” în acest proces, mai notează sursa. Ușakov a menționat și o posibilă întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump, precizând că pregătirile au început și că întrevederea ar urma să aibă loc în marja summitului APEC din China (18–19 noiembrie). În schimb, o întâlnire separată Putin–Trump, la Shenzhen, „nu a fost stabilită”, potrivit declarațiilor sale. [...]
Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului , după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24 . Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria , s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”. În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale. „Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.” Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului. [...]
Iranul transmite că nu-și schimbă linia de negociere, iar riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de presiune asupra fluxurilor de energie , pe fondul impasului dintre Teheran și Washington, potrivit Digi24 . Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi , a declarat duminică dimineață că o eventuală reluare a ostilităților cu Israelul și Statele Unite „nu ar schimba politica Iranului”, în condițiile în care negocierile dintre Teheran și Washington sunt în continuare blocate. Mesajul vine după ce SUA și Israelul au intensificat, în ultimele zile, amenințările cu atacuri împotriva Republicii Islamice. „Indiferent dacă va fi război sau nu, politica noastră va rămâne aceeași.” Miza economică: sancțiuni, fonduri înghețate și o rută critică pentru petrol Iranul cere revenirea la un protocol de acord care ar include, potrivit materialului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor americane , despre care Teheranul afirmă că „sufocă economia” țării. În paralel, tensiunile se mută și pe mare: continuă atacurile în Strâmtoarea Ormuz și în zonele din jur, într-un punct considerat strategic pentru transportul global de hidrocarburi. Digi24 notează că Iranul revendică controlul asupra acestei rute maritime, pe unde tranzita aproximativ o cincime din hidrocarburile mondiale înainte de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene. Ce se vede în teren: atacuri asupra navelor și semnalul către piețe În Strâmtoarea Ormuz, atacurile împotriva navelor „s-au înmulțit” în ultimele zile. Potrivit analiștilor citați în articol, Teheranul ar urmări să arate că își păstrează capacitatea de a perturba traficul maritim, chiar și după armistițiul din aprilie și memorandum-ul de înțelegere semnat în iunie între Iran și SUA, care au redus în mare măsură luptele declanșate la finalul lui februarie. În acest context, președintele american Donald Trump a sugerat vineri că SUA ar putea relua operațiunile militare împotriva Iranului, fără să ofere detalii despre calendar. Araghchi a comentat, la rândul său, că eventuale acțiuni repetate ar produce „rezultate” similare celor din trecut, amintind că Iranul fusese ținta unor atacuri israeliene și americane și în iunie 2025. Pentru mediul economic, combinația dintre impas diplomatic , amenințări militare și incidente în Ormuz menține un risc ridicat de volatilitate pe lanțul de aprovizionare cu energie, chiar dacă articolul nu oferă estimări privind impactul imediat asupra prețurilor. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]
Qatar își acoperă deficitul de gaze prin importuri din SUA , după ce războiul cu Iranul i-a lovit infrastructura energetică și i-a blocat principala rută de export, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea este relevantă pentru piața globală a gazelor naturale lichefiate (GNL) deoarece mută volume și putere de negociere către exportatorii americani, într-un moment în care Qatar era, înainte de conflict, al doilea cel mai mare exportator din lume. QatarEnergy, compania de stat, a semnat joi un contract pe termen lung cu producătorul american Cheniere Energy pentru cumpărarea a patru milioane de tone de GNL pe an, până în 2054. Livrările ar urma să înceapă în anii 2030, iar prețul va fi calculat în funcție de cotația gazelor naturale de la hubul american Henry Hub (un reper de preț din SUA), la care se adaugă o taxă fixă. De la exportator major la importator, pe fondul loviturilor asupra Ras Laffan Înainte de război, Qatar era al doilea mare exportator de GNL din lume, după SUA. Situația s-a deteriorat în martie, când Iranul a bombardat complexul industrial Ras Laffan, principala instalație de producție a gazelor lichefiate din Qatar. Atacul a avariat grav două linii de producție și a eliminat aproximativ 17% din capacitatea de export a țării, iar ministrul Energiei, Saad Sherida Al-Kaabi, a estimat că reparațiile vor dura aproximativ trei ani. În acest context, Qatar a invocat lunar clauza de forță majoră în contractele sale, pe fondul dificultăților de producție și transport. Strâmtoarea Ormuz, blocajul operațional care taie exporturile Pe lângă avariile din producție, exporturile au fost afectate de imposibilitatea traversării Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru transportul maritim. Ministrul Energiei a spus, într-un interviu acordat în septembrie, că exporturile sunt în prezent foarte reduse din acest motiv: „În prezent exportăm foarte puțin GNL, deoarece nu putem trece prin Strâmtoarea Ormuz.” Analistul Alex Munton (Rapidan Energy), citat în material, interpretează contractul cu Cheniere ca un semnal că autoritățile din Qatar iau în calcul ca libertatea navigației prin Ormuz să nu fie restabilită complet nici după repararea instalațiilor de la Ras Laffan. Spre deosebire de petrol, GNL depinde aproape integral de transportul maritim, iar Qatar nu are o rută alternativă pentru exporturile sale care să ocolească Ormuz. Efect de piață: SUA își consolidează poziția, iar exportatorii americani câștigă Acordul este prezentat ca parte a unei reconfigurări mai ample a pieței mondiale a gazelor, în care Statele Unite își întăresc rolul de furnizor. Deși cele patru milioane de tone/an reprezintă sub 1% din comerțul mondial cu GNL, contractul este descris drept unul dintre cele mai mari acorduri individuale de acest tip încheiate pe piața americană. În paralel, QatarEnergy își extinde activitatea de comercializare a gazelor din alte regiuni pentru a-și putea respecta angajamentele față de clienții internaționali. În material se mai arată că firma a obținut la începutul lunii octombrie un împrumut de trei miliarde de dolari de la bănci chineze, fonduri care, potrivit analistului UBS Manav Gupta, ar putea fi folosite pentru achiziții suplimentare de GNL american. Totodată, QatarEnergy ar fi în negocieri avansate cu producătorul american Venture Global pentru încă trei milioane de tone de GNL anual, potrivit unor surse citate de Reuters. Pe bursă, companiile americane ar beneficia deja de schimbările provocate de conflict: acțiunile Cheniere Energy au crescut cu aproximativ 26% de la începutul războiului, iar cele ale Venture Global cu 40%, mai notează articolul. [...]
