Știri
Știri din categoria Diverse
Descoperirea unui sit celtic de mari dimensiuni pe traseul unei autostrăzi din Cehia poate schimba calendarul și costurile proiectului, după ce cercetările preliminare au scos la iveală sute de obiecte din aur și alte artefacte, potrivit Mediafax.
Situl arheologic are o vechime estimată la 2.200 de ani și a fost identificat înaintea lucrărilor de construcție, pe o suprafață de 62 de acri, descrisă ca echivalentul a aproximativ 4.500 de locuri de parcare. Informația despre dimensiune este atribuită de Mediafax publicației DailyGalaxy.
O astfel de descoperire impune, de regulă, extinderea săpăturilor și a analizelor arheologice înainte ca lucrările să poată avansa în zona afectată, ceea ce poate însemna ajustări operaționale pe șantier. Mediafax notează că excavările și analizele continuă, fără a oferi un termen sau o decizie privind impactul exact asupra construcției autostrăzii.
Conform informațiilor prezentate, comorile includ:
Numărul mare de artefacte este interpretat ca indiciu că așezarea ar fi fost un centru comercial important, care arată cum interacționau celții cu alte regiuni ale Europei.
Așezarea, situată lângă Hradec Králové, în regiunea Boemiei, este descrisă ca una dintre cele mai mari descoperiri celtice din zonă. Un element considerat relevant este că situl nu era fortificat, ceea ce sugerează că locuitorii nu erau concentrați pe apărare, ci, probabil, pe comerț.
Mediafax plasează situl în perioada La Tène (aprox. 450–40 î.Hr.) și menționează că zona este asociată tradițional cu tribul Boii, însă precizează că nu există dovezi directe care să confirme prezența lor aici. În lipsa inscripțiilor sau a altor indicii, nu este clar ce grup celtic a locuit așezarea.
Situl ar fi fost amplasat de-a lungul a ceea ce este considerat „coridorul rutei chihlimbarului”, o rută comercială care lega Marea Baltică și Marea Nordului de Europa Centrală. Prezența mărgelelor de chihlimbar și a ceramicii fine este indicată ca argument pentru rolul de punct-cheie pe această rută.
Recomandate
Ediția de primăvară a East European Comic Con revine la Romexpo între 24 și 26 aprilie, cu un program care monetizează întâlnirile cu actorii prin bilete separate pentru autografe și fotografii , potrivit Agerpres . Evenimentul are loc la centrul expozițional Romexpo din București și este dedicat fanilor de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Pe lista actorilor confirmați se află Vincent Regan („One Piece”, „House of the Dragon”, „Troia”), Seth Gilliam („The Walking Dead”, „Teen Wolf”), Dominique Tipper („The Expanse”), Toby Sebastian („Game of Thrones”), Crystal Reed („Teen Wolf”, „Gotham”, „Swamp Thing”), George Webster („The Doll Factory”) și trei actori din „Shadow and Bone”: Freddy Carter (Kaz Brekker), Amita Suman (Inej Ghafa) și Danielle Galligan (Nina Zenik). Cum este structurat programul și unde apar veniturile suplimentare Programul include sesiuni interactive în mai multe zone tematice: Main Stage : panouri cu actori internaționali, concursuri de cosplay și prezentări exclusive; Aleea Artiștilor : zonă dedicată artiștilor locali și internaționali, cu accent pe benzi desenate; Gaming : turnee de esports, free play și demonstrații ale unor titluri noi. În plus, vizitatorii pot face fotografii și pot obține autografe de la invitații speciali, „în schimbul unui bilet separat” , conform informațiilor citate de Agerpres din comic-con.ro. Context: edițiile anterioare și extinderea formatului Ediția de primăvară din 2025 s-a desfășurat între 25 și 27 aprilie, tot la Romexpo, cu invitați precum Jack Wolfe, Josha Stradowski, Daniel Gillies, Rupert Young și Sujaya Dasgupta. Atunci, invitații au participat la sesiuni de întrebări și răspunsuri („Panels”), iar evenimentul a inclus și activități precum cosplay și jocuri de masă. În 2024, ediția de primăvară a avut loc între 19 și 21 aprilie, la Romexpo, iar în zona de gaming a fost invitată și Ana Dumbravă, menționată ca „cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume”. East European Comic Con are, în mod tradițional, două ediții anuale în București : una de primăvară și una de toamnă. Ediția de toamnă a fost introdusă mai recent, iar în 2024 și 2025 s-a desfășurat la Arena Națională. Limba oficială a evenimentului este engleza, potrivit comic-con.ro. [...]
Ion Țiriac spune că, în următoarele săptămâni, se retrage din activitatea de business și lasă responsabilitățile în seama fiului său , potrivit Libertatea . Declarațiile vin în contextul în care fostul sportiv, în vârstă de 86 de ani, afirmă că nu mai este interesat „absolut deloc” de zona de afaceri. Țiriac a vorbit despre o ieșire la „pensie” într-un interviu acordat GSP, indicând un orizont de timp scurt pentru această tranziție: „două sau trei săptămâni”. El a mai spus că urmează să împlinească 87 de ani și că își dorește „un pic mai mult timp”, în condițiile în care călătorește frecvent, dar cu „mai multe probleme decât” în trecut. În același interviu, Țiriac a explicat că, odată cu înaintarea în vârstă, cresc și dificultățile, iar interesul pentru business scade, motiv pentru care intenționează să se retragă din rolurile active și să lase managementul mai departe „feciorului” său. „Dar, în general, businessul nu mă mai interesează absolut deloc. Îl las pe feciorul meu mare să-și facă treaba și eu încerc să dau un pic înapoi din ceea ce am avut norocul să-mi cadă din cer după atâția ani.” Ce înseamnă, practic, retragerea anunțată Din informațiile prezentate, miza este o schimbare de rol: Țiriac sugerează că nu va mai fi implicat direct în deciziile de business și că va transfera responsabilitățile către fiul său. Articolul nu oferă detalii despre structura exactă a activelor sau despre un calendar formal al predării. Libertatea mai notează că Ion Țiriac are o avere estimată la 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) și că, în același context, a rememorat începuturile dificile din carieră, inclusiv lipsurile materiale din perioada în care încerca să își construiască drumul în tenis. [...]
Cartea de identitate „model 1997” rămâne valabilă până la expirare , însă din 3 august 2031 nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în UE și Spațiul Schengen, pe măsură ce România trece la noile documente de identitate în format card, potrivit Digi24 . Pentru cetățeni, schimbarea are un impact operațional direct: unde poți depune cererea, când e obligatoriu să îți schimbi actul și ce documente trebuie pregătite în 2026. Ce se întâmplă cu buletinul actual și care e termenul-limită pentru călătorii Cartea de identitate actuală (CI, model 1997) va continua să fie emisă până la generalizarea Cărții electronice de identitate (CEI) și a Cărții de identitate simple (CIS). Cei care au deja CI (1997) în termen o pot folosi până la data expirării. Schimbarea importantă ține de utilizarea la călătorii: începând cu 3 august 2031, CI (1997) nu va mai fi acceptată ca document de călătorie în statele UE și în Spațiul Schengen. CEI vs. CIS: unde se cer și ce aduc în plus Din 1 august 2025, CEI poate fi solicitată la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor , indiferent de domiciliu sau reședință. Ulterior, la o dată ce urmează să fie comunicată public, CEI ar urma să poată fi cerută și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate. În schimb, CIS poate fi solicitată doar în țară și doar la serviciile de la locul de domiciliu . Ambele documente au format de tip card (ID1), dar CEI include funcționalități suplimentare, între care: mecanisme avansate de securitate pentru datele personale; utilizare ca document de călătorie în UE și în unele state care o recunosc (exemplele menționate: Moldova, Turcia); autentificare online pentru acces la servicii electronice; semnătură electronică (cu valoare juridică) prin certificatul înscris pe CEI; schimbarea adresei fără emiterea unui nou act; posibilitatea eliberării în străinătate; disponibilitate pentru copii între 0 și 14 ani; gratuitate în anumite condiții. Pentru minori, Digi24 precizează că CEI se poate elibera de la 0 ani , la solicitarea părinților/reprezentantului legal (în condițiile detaliate în articol), în timp ce CIS nu se eliberează minorilor sub 14 ani . Prezența la ghișeu rămâne obligatorie (și nu merge prin procură) Eliberarea CEI sau CIS presupune prezența fizică a titularului pentru preluarea imaginii faciale, a amprentelor digitale de la două degete (după caz) și a semnăturii olografe. Ridicarea CEI se face, de asemenea, personal, moment în care se stabilesc codurile PIN. Documentele nu se eliberează pe bază de procură specială , conform informațiilor din articol. Costuri: când e gratuită CEI și cât costă CIS CEI poate fi obținută gratuit, la prima solicitare , de orice persoană care are cel puțin 14 ani sau împlinește 14 ani în următoarele 30 de zile. Digi24 notează că până la 30 iunie 2026 statul suportă costul CEI din fonduri europene alocate prin PNRR . În rest: CEI costă 70 lei în cazul solicitărilor pentru copii sub 14 ani și la a doua solicitare (de exemplu, pierdere, furt, deteriorare, modificări de date personale); CIS costă 40 lei . Programarea online și depunerea cererii: ce se schimbă în practică Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziție un serviciu gratuit de programări online, prin platforma hub.mai.gov.ro . Pentru CEI, programarea se poate face la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. După trimiterea solicitării, programarea trebuie confirmată în 30 de minute prin linkul primit pe e-mail; altfel, se anulează automat. Datele introduse nu mai pot fi modificate după trimitere. Când ești obligat să îți schimbi buletinul în 2026 și ce acte pregătești Digi24 enumeră situațiile în care se eliberează un nou act (inclusiv la expirare, schimbare de nume, schimbare de domiciliu, deteriorare, pierdere/furt/distrugere, neconcordanța fotografiei, schimbarea sexului, dobândirea cetățeniei române, stabilirea domiciliului în străinătate, modificări administrative de străzi/renumerotări, dar și „la cerere”). Acte obligatorii (în majoritatea cazurilor) Pentru eliberarea cărții de identitate, solicitantul depune personal cererea și prezintă: cererea pentru eliberarea cărții de identitate (completată la ghișeu); actul de identitate anterior; certificatul de naștere, în original; certificatul de căsătorie sau documente care atestă schimbarea numelui (dacă e cazul); documentul care dovedește adresa de domiciliu; dovada achitării taxei. Un detaliu operațional: autoritățile cer documente în original, iar în multe cazuri nu mai este necesară depunerea copiilor , acestea fiind realizate la ghișeu. Dovada domiciliului: unde apar blocajele Dovada domiciliului se poate face prin acte de proprietate, contracte de închiriere sau declarația de primire în spațiu a proprietarului. Dacă solicitantul nu este proprietar, este necesar acordul titularului spațiului, exprimat fie direct la ghișeu, fie prin declarație autentificată. Documente suplimentare (în funcție de situație) În anumite cazuri pot fi cerute, între altele: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani (de exemplu, la schimbarea domiciliului); hotărâri judecătorești/certificate de divorț; certificat de deces al soțului/soției; alte documente care atestă modificări ale stării civile. Pentru pierdere sau furt, pot fi necesare documente suplimentare, în funcție de circumstanțe. Minorii 14–18 ani La prima carte de identitate, prezența unui părinte sau a reprezentantului legal este obligatorie, iar dosarul include documente suplimentare (certificatul de naștere al minorului, actul părintelui, documente privind domiciliul și dovada achitării taxei). În perioada următoare, pe măsură ce CEI și CIS se extind, presiunea se mută dinspre „dacă” spre „când”: pentru cei care vor să folosească actul ca document de călătorie în UE după 2031 sau care au nevoie de servicii digitale, tranziția la noile formate devine o decizie practică, nu doar una administrativă. [...]
Moartea lui Darrell Sheets , una dintre figurile emblematice din „Războiul depozitelor”, este investigată ca posibilă sinucidere , după ce polițiștii l-au găsit decedat pe 22 aprilie, în Lake Havasu, Arizona, potrivit Libertatea . Cazul rămâne deschis, iar autoritățile spun că încearcă să stabilească circumstanțele exacte ale decesului. Departamentul de Poliție din Lake Havasu a transmis că trupul neînsuflețit a fost descoperit în jurul orei 2.00, ora locală, iar primele indicii arată o rană prin împușcare autoprovocată la cap. Informațiile au fost relatate de People, citat de Libertatea. „La sosire, ofițerii au găsit un bărbat care prezenta ceea ce părea a fi o rană prin împușcare autoprovocată la cap. Bărbatul a fost declarat decedat la fața locului, iar Unitatea de Investigații Criminale a fost notificată pentru a prelua cazul.” Ancheta este în desfășurare Potrivit comunicatului citat, cadavrul a fost predat biroului medicului legist din comitatul Mohave pentru investigații suplimentare. Familia lui Sheets a fost informată, iar poliția a făcut apel la persoanele care pot oferi informații relevante să contacteze autoritățile. Cine a fost Darrell Sheets și de ce a contat în „ Storage Wars ” Darrell Sheets a devenit cunoscut prin emisiunea „Storage Wars” („Războiul depozitelor”), difuzată de A&E, care urmărea cumpărători profesioniști ce licitau pentru conținutul spațiilor de depozitare neplătite din California. În show, Sheets era poreclit „The Gambler”, pentru stilul său de licitare, iar materialul menționează între reușitele sale achiziția a patru tablouri semnate de Picasso și descoperirea unei colecții valoroase de benzi desenate. Fiul său, Brandon, a apărut adesea alături de el în emisiune. Darrell Sheets avea 67 de ani. [...]
Coiful de la Coțofenești intră în restaurare după ce specialiștii au constatat avarii , inclusiv lovituri și deformări, la scurt timp după recuperarea sa din Țările de Jos, potrivit Știrile Pro TV . Piesa, alături de două brățări dacice, este expusă temporar la Muzeul Național de Istorie , însă urmează un proces de restaurare care ar putea dura luni. Coiful și cele două brățări, recuperate după jaful din Țările de Jos, pot fi văzute de public până pe 3 mai, la muzeul de pe Calea Victoriei din București. După această dată, coiful va intra într-o etapă de intervenție considerată „delicată”, cu obiectivul de a apropia piesa de forma inițială fără a-i afecta autenticitatea. Ce au găsit restauratorii pe piesă Un expert restaurator de la Muzeul Național de Istorie, Alexandru Doja, a declarat că obiectele sunt originale și că specialiștii au putut confirma acest lucru inclusiv prin detalii documentate anterior în fișele de conservare și analizele muzeului. Acesta a menționat și o intervenție realizată în 2019, de reatașare a unui obrăzar, care acum este din nou desprins. Din observațiile prezentate în material, coiful prezintă: urme clare de lovituri; deformare (este „ovalizat”); desprinderea unui obrăzar; indicii că, la un moment dat, ar fi fost îndoit chiar la 90 de grade. Cum va arăta etapa de restaurare și cine participă Restaurarea urmează să fie făcută la Muzeul Național de Istorie, de echipe de specialiști români și olandezi. Durata exactă nu este precizată, însă, potrivit relatării, procesul ar putea dura „luni întregi”. Ancheta rămâne deschisă: a treia brățară nu a fost recuperată În paralel cu expunerea și pregătirea restaurării, autoritățile olandeze continuă cercetările pentru recuperarea celei de-a treia brățări din aur masiv, care nu a fost găsită. În Țările de Jos a fost deschis și un proces împotriva a trei suspecți în acest caz, mai notează materialul. [...]
Inter a ajuns în finala Cupei Italiei după o revenire de la 0-2 , un rezultat care menține clubul în cursa pentru trofee și îi consolidează startul de mandat lui Cristi Chivu , potrivit Libertatea . Meciul retur al semifinalei, jucat pe 20 aprilie 2026 pe stadionul Giuseppe Meazza, a început prost pentru Inter, care a fost condusă cu 2-0 de Como. Oaspeții au deschis scorul în minutul 32, prin Baturina, după o acțiune pornită de Van der Brempt, iar la trei minute după pauză Da Cunha a făcut 2-0, profitând de o breșă în defensiva gazdelor. Revenirea, decisă de Çalhanoğlu Inter a întors însă partida pe final, iar omul-cheie a fost Hakan Çalhanoğlu. Mijlocașul turc a redus din diferență în minutul 69, cu un șut de la marginea careului, apoi a egalat în minutul 86, cu o lovitură de cap, după centrarea lui Sucic. Golul calificării a venit în minutul 89: Çalhanoğlu i-a pasat lui Sucic, iar croatul a marcat pentru 3-2, rezultat care o trimite pe Inter în finală. Ce urmează Finala Cupei Italiei este programată pe 13 mai. Inter își va afla adversara după dubla dintre Atalanta și Lazio, care era la 2-2 după meciul tur, conform aceleiași surse. [...]
