Știri
Știri din categoria Diverse
Inter a ajuns în finala Cupei Italiei după o revenire de la 0-2, un rezultat care menține clubul în cursa pentru trofee și îi consolidează startul de mandat lui Cristi Chivu, potrivit Libertatea.
Meciul retur al semifinalei, jucat pe 20 aprilie 2026 pe stadionul Giuseppe Meazza, a început prost pentru Inter, care a fost condusă cu 2-0 de Como. Oaspeții au deschis scorul în minutul 32, prin Baturina, după o acțiune pornită de Van der Brempt, iar la trei minute după pauză Da Cunha a făcut 2-0, profitând de o breșă în defensiva gazdelor.
Inter a întors însă partida pe final, iar omul-cheie a fost Hakan Çalhanoğlu. Mijlocașul turc a redus din diferență în minutul 69, cu un șut de la marginea careului, apoi a egalat în minutul 86, cu o lovitură de cap, după centrarea lui Sucic.
Golul calificării a venit în minutul 89: Çalhanoğlu i-a pasat lui Sucic, iar croatul a marcat pentru 3-2, rezultat care o trimite pe Inter în finală.
Finala Cupei Italiei este programată pe 13 mai. Inter își va afla adversara după dubla dintre Atalanta și Lazio, care era la 2-2 după meciul tur, conform aceleiași surse.
Recomandate
Valeri Zalujnîi pune sub semnul întrebării pregătirea NATO pentru un război cu Rusia fără „experiența Ucrainei” , sugerând că Alianța ar avea nevoie de lecțiile operaționale acumulate de Kiev înainte de a putea integra eficient Ucraina. Într-o serie de clarificări făcute miercuri, ambasadorul Ucrainei la Londra a reluat ideea că NATO rămâne ancorată în doctrine vechi și trebuie să se transforme pentru a face față amenințărilor actuale, potrivit Digi24 . Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a explicat că declarația sa de la începutul săptămânii – când a spus că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO și că nu vede țara în Alianță – a fost legată de faptul că, în opinia sa, NATO ar „trage Kievul în jos” dacă nu își actualizează modul de a gândi și de a conduce operațiuni militare. Miza: adaptarea doctrinelor NATO la războiul modern În intervenția sa, Zalujnîi a insistat că este „pentru NATO” și a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele Alianței, inclusiv prin modificări legislative. În același timp, el a susținut că evoluțiile tehnologice și războiul în curs au împins armata ucraineană într-o zonă de experiență pe care NATO nu o poate ignora. Potrivit lui, în 2026 Ucraina a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități specifice NATO (a menționat arme nucleare, portavioane și avioane F-35), și a aplicat doctrinele de utilizare, însă „resursele s-au epuizat”, iar Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste abordări. „Sunt pregătiți să lupte cu Rusia fără experiența Ucrainei?” În logica sa, NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”, abia apoi urmând să fie pregătită pentru aderarea Ucrainei. Zalujnîi a formulat și o provocare directă pentru statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, el a indicat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite) , o structură de cooperare militară distinctă de NATO. Reacția Kievului: declarațiile ar fi fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a spus că afirmațiile lui Zalujnîi despre perspectivele aderării la NATO au fost scoase din context și au avut ecou larg, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. În declarațiile de luni, Zalujnîi afirmase că, după ani în care a lucrat la adoptarea standardelor NATO și a auzit constant promisiuni privind aderarea, „din păcate” Ucraina „nu va adera niciodată” la această organizație, considerând mai realistă apariția unor alianțe mai restrânse, cu un profil european de securitate militară. [...]
Rusia își instituționalizează războiul cu drone printr-o ramură militară dedicată , după ce Vladimir Putin a numit un comandant pentru noile „ Forțe de Sisteme Fără Pilot ”, potrivit Digi24 . Miza operațională este trecerea de la utilizarea dispersată a dronelor la o structură separată, cu comandă și responsabilități proprii, într-un conflict în care dronele au ajuns să domine tactica de pe front și loviturile în adâncime. Putin l-a numit pe Denis Liamin la conducerea acestei ramuri nou-înființate, într-un demers prezentat drept „perfecționarea” structurii militare, în al cincilea an al războiului din Ucraina . Informația este relatată de TVPWorld, citată de Digi24. De ce contează: dronele devin „armă de sistem”, nu doar echipament Potrivit articolului, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, ci și pentru atacuri pe mare și asupra unor ținte aflate mult în spatele liniilor inamice, inclusiv infrastructură energetică și depozite comerciale. În acest context, crearea unei ramuri dedicate sugerează o standardizare a comenzii, a pregătirii și a logisticii pentru operațiunile cu drone. Ucraina a anunțat luna trecută crearea propriului comandament de „impact la distanță mare”, ceea ce indică o accelerare a competiției de capabilități în zona dronelor și a loviturilor la distanță. Cine este Denis Liamin și ce mandat primește Într-o ședință televizată cu șefii Ministerului Apărării, Putin i-a spus lui Liamin că este „unul dintre cei mai calificați specialiști” pentru a prelua comanda noilor forțe și i-a cerut să finalizeze formarea acestora, urmând să preia comanda „în viitorul apropiat”. Liamin a fost anterior șef de Stat Major al grupului „Centru” al forțelor ruse care luptă în Ucraina. A absolvit o școală de comandă a tancurilor și are experiență în forțele terestre. Putin a descris grupul „Centru” drept o componentă cheie a eforturilor Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donețk, o prioritate pentru Moscova. Remaniere în lanț: logistică militară, schimbări de comandă În aceeași întâlnire, Putin a anunțat și o remaniere: șeful grupului „Centru”, Valeri Solodciuk, ar urma să preia o funcție nouă, cu responsabilitate pentru întreaga logistică militară. În locul lui, la comanda grupului „Centru” ar urma să vină Andrei Ivanaiev, care a condus anterior grupul de forțe „Est”. [...]
Volodimir Zelenski susține că reducerea livrărilor de rachete antiaeriene către Ucraina are și o miză politică , pe fondul unui deficit de muniție pentru interceptarea rachetelor balistice, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean spune că scăderea livrărilor ar urmări să facă Ucraina „mai docilă”, ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru apărarea aeriană a țării. Zelenski a declarat că Ucraina a primit „de trei ori mai puține” rachete antiaeriene de la începutul lui 2026, comparativ cu anul trecut. Declarațiile au fost făcute într-o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare , potrivit agenției Ukrinform (citată de Digi24). Ce spune Kievul despre motivele reducerii livrărilor Liderul ucrainean afirmă că partenerii au invocat drept explicație oficială conflictele armate din Orientul Mijlociu, menționând în special Statele Unite, dar și parteneri europeni. În același timp, Zelenski susține că ar putea exista și o motivație politică în spatele deciziei. „Ar putea fi, de asemenea, o mișcare politică menită să facă Ucraina mai docilă. În opinia mea, acesta este cu siguranță unul dintre motive.” Impact operațional: deficit pentru interceptarea rachetelor balistice Zelenski a spus că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete capabile să intercepteze atacurile cu rachete balistice, ceea ce amplifică presiunea asupra apărării antiaeriene în condițiile continuării atacurilor. În acest context, el a cerut: Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe să intensifice eforturile pentru a convinge partenerii internaționali să crească livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană; industriei de apărare din Ucraina să accelereze dezvoltarea programului național de rachete antibalistice. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de miercuri dimineață cu oficiali militari și reprezentanți ai Ministerului Apărării, ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ai Direcției Principale de Informații (HUR) și ai Biroului Prezidențial. [...]
O posibilă negociere politică în jurul finalei CM 2030 riscă să complice decizia FIFA , după ce Gianni Infantino ar fi condiționat sprijinul public al Federației Regale Marocane de Fotbal de promisiunea găzduirii finalei, potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Infantino a convocat o ședință de criză la Rabat, în complexul Mohammed VI din Salé, lângă capitala Marocului, într-un moment în care ar fi „mai vulnerabil ca niciodată” în funcția de președinte al FIFA. În acest context, el ar fi promis Marocului organizarea finalei Cupei Mondiale din 2030, în condițiile în care și Spania își dorește să găzduiască finala pe stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, relatează Le Figaro. Ce ar fi cerut Infantino și ce miză are Marocul Potrivit unor dezvăluiri atribuite publicației „The Times”, Infantino ar fi solicitat un sprijin public din partea Federației Regale Marocane de Fotbal, condusă de Fouzi Lekjaa, în schimbul finalei din 2030. Finala ar urma să se joace pe noul stadion Hassan II din Casablanca, cu 115.000 de locuri, a cărui construcție trebuie finalizată până în decembrie 2027, notează Le Figaro, citată de News.ro. Reacția FIFA: „falsă și înșelătoare” Informația a fost dezmințită rapid de FIFA prin intermediul agenției spaniole EFE. Forul mondial a transmis că promisiunea ar fi „falsă și înșelătoare” și că o decizie privind finala va fi luată „la momentul potrivit”. În prezent, Cupa Mondială din 2030 este coorganizată de Spania, Portugalia și Maroc, cu trei meciuri din faza grupelor programate în Uruguay, Paraguay și Argentina, mai scrie Le Figaro. De ce contează: presiune internă înaintea congresului FIFA Materialul indică și o tensiune crescândă în jurul conducerii FIFA. Infantino ar fi fost părăsit în ultimele ore de mai mulți colaboratori, inclusiv Arsène Wenger, însă nu ar intenționa să demisioneze și ar încerca să obțină declarații publice de susținere din partea mai multor țări. În același timp, Arabia Saudită – descrisă drept unul dintre susținătorii tradiționali ai lui Infantino și desemnată gazdă a Cupei Mondiale din 2034 – s-ar fi remarcat prin tăcere, potrivit „The Times”, o atitudine care „l-ar îngrijora” pe șeful FIFA. Următorul congres FIFA va avea loc la Rabat, în martie 2027, când va fi ales președintele pentru următorii patru ani. Dacă ar interveni o plecare rapidă sau dacă Infantino ar pierde alegerile, promisiunea privind finala din 2030 ar putea fi pusă sub semnul întrebării sau chiar anulată în favoarea Spaniei, potrivit aceleiași relatări. [...]
Publicarea declarației de avere a Mirabelei Grădinaru aduce în prim-plan un profil financiar dominat de venituri salariale și moșteniri imobiliare , cu puține economii în conturi, potrivit datelor prezentate de Libertatea din documentul urcat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan a explicat că decizia de a publica declarațiile partenerei sale a fost luată „în spiritul transparenței” și „pentru a înlătura orice speculații”, conform postărilor sale de pe rețelele de socializare. Venituri: salariu de la Automobile-Dacia Conform declarației de avere, Mirabela Grădinaru a încasat anul trecut 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA, echivalentul unui salariu lunar de 13.196 de lei. Active imobiliare: teren cumpărat în Ilfov și moșteniri în Vaslui La capitolul proprietăți, documentul indică: un teren de 1.152 mp la Moara Vlăsiei (Ilfov), cumpărat; șase terenuri în satul Zăpodeni (Vaslui), moștenite de la bunici; un teren intravilan în municipiul Vaslui, moștenit de la tată. În privința locuințelor, Mirabela Grădinaru a declarat că a moștenit părți din două case de locuit: una în Zăpodeni și alta în Vaslui, moștenite de la tată și bunici. Mașini, conturi și credite: conturi „goale” și două împrumuturi la bancă Declarația menționează două autoturisme: un Renault Clio (2016) și un Opel Vectra (1992). La active financiare, sunt trecute două conturi la ING Bank și Banca Transilvania, dar cu sold zero. În același timp, apare un împrumut acordat în nume personal, de 116.563 de lei, către Asociația S.O.S. ORAȘUL, unde Mirabela Grădinaru este președinte. La datorii, sunt menționate două credite la ING Bank: unul de 1.760 de lei și altul de 50.000 de lei. [...]
Germania se pregătește să accelereze achiziția de sisteme anti-dronă după tentativa de atac cu o dronă încărcată cu explozibil în zona aeroportului Leipzig/Halle, episod care a readus în prim-plan vulnerabilitățile infrastructurii critice și nevoia de clarificare rapidă a cadrului legal și a responsabilităților între instituții, potrivit Bild . Ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt , a apărut miercuri seara în fața presei cu o întârziere de aproximativ două ore pentru a vorbi despre incident, descriind situația drept o „nouă calitate a pericolului”, un „scenariu de atac hibrid” și folosirea unei „tehnici profesionale”. El a menționat și „puteri străine” care ar urmări să amplifice nesiguranța în Germania, însă nu a numit explicit Rusia. De ce contează: presiune pe investiții și pe reguli mai clare În podcastul realizat de publicație, expertul în securitate Peter Neumann (CDU) spune că formulările lui Dobrindt ar fi fost, de fapt, o trimitere „criptată” la Rusia, în condițiile în care „războiul hibrid” este asociat, în doctrina de securitate, în principal cu acțiuni ale statelor, nu cu grupări precum Statul Islamic sau extremiști interni. Neumann susține că o acuzație directă la adresa Rusiei ar fi obligat guvernul să prezinte probe și să răspundă imediat la întrebări despre consecințe, în timp ce astfel de atacuri ar fi concepute tocmai pentru a păstra ambiguitatea privind autorul. Ce măsuri ar urma să fie accelerate Expertul avertizează că astfel de atacuri ar putea să nu fie izolate și cere reacție rapidă pe trei direcții, cu impact operațional și de reglementare: clarificarea „responsabilităților” între instituții; clarificarea „cadrului legal” pentru intervenție; achiziția rapidă de sisteme de detectare și contracarare a dronelor (identificare și neutralizare). În evaluarea sa, dacă Rusia nu este numită ca posibil autor, mesajul poate fi interpretat la Moscova drept „slăbiciune”, ceea ce ar putea încuraja repetarea unor tentative similare, inclusiv unele „mai provocatoare și mai agresive”. Totodată, el descrie situația ca pe un exercițiu de echilibru: Germania ar trebui să arate fermitate, dar fără a escalada într-o confruntare mai amplă. În acest stadiu, materialul nu indică un autor confirmat al tentativei de atac; discuția se concentrează pe interpretarea declarațiilor oficiale și pe implicațiile pentru capacitatea de apărare anti-dronă și pentru regulile de intervenție în jurul infrastructurii critice. [...]
