Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul elimină certificatul de naștere din dosarul de reînnoire a cărții de identitate, o schimbare de procedură care ar trebui să reducă birocrația la ghișee și să scurteze timpul de procesare pentru solicitanți, potrivit Digi24.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, la „Interviurile DIGI24.ro”, că autoritățile au discutat deja cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și au transmis către punctele unde se emit cărțile electronice de identitate ca acest document să nu mai fie cerut la dosar. Măsura a fost solicitată de societatea civilă prin platforma „Fără hârtie”.
În argumentația invocată de inițiatori, problema era că adulților li se cerea certificatul de naștere la fiecare reînnoire, deși documentul fusese depus și înregistrat în sistem la prima emitere și, în mod normal, nu se modifică în timp.
Conform anunțului de pe platforma guvernamentală „Fără hârtie”, există o excepție: cetățenii care au dobândit cetățenia română înainte de 31 martie 2025 și cărora nu li s-a emis niciun act de identitate românesc după acea dată vor trebui să prezinte certificatul de naștere la prima solicitare.
Oana Gheorghiu a mai afirmat că autoritățile lucrează la rezolvarea mai multor probleme semnalate de cetățeni, menționând că au fost înregistrate „peste 4000 de sesizări pe diferite teme”. Vicepremierul a precizat că nu toate situațiile pot fi corectate rapid, deoarece unele presupun digitalizare și modificări de proceduri, însă Guvernul este în dialog cu mai multe instituții.
Recomandate
Cartea de identitate „model 1997” rămâne valabilă până la expirare , însă din 3 august 2031 nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în UE și Spațiul Schengen, pe măsură ce România trece la noile documente de identitate în format card, potrivit Digi24 . Pentru cetățeni, schimbarea are un impact operațional direct: unde poți depune cererea, când e obligatoriu să îți schimbi actul și ce documente trebuie pregătite în 2026. Ce se întâmplă cu buletinul actual și care e termenul-limită pentru călătorii Cartea de identitate actuală (CI, model 1997) va continua să fie emisă până la generalizarea Cărții electronice de identitate (CEI) și a Cărții de identitate simple (CIS). Cei care au deja CI (1997) în termen o pot folosi până la data expirării. Schimbarea importantă ține de utilizarea la călătorii: începând cu 3 august 2031, CI (1997) nu va mai fi acceptată ca document de călătorie în statele UE și în Spațiul Schengen. CEI vs. CIS: unde se cer și ce aduc în plus Din 1 august 2025, CEI poate fi solicitată la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor , indiferent de domiciliu sau reședință. Ulterior, la o dată ce urmează să fie comunicată public, CEI ar urma să poată fi cerută și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate. În schimb, CIS poate fi solicitată doar în țară și doar la serviciile de la locul de domiciliu . Ambele documente au format de tip card (ID1), dar CEI include funcționalități suplimentare, între care: mecanisme avansate de securitate pentru datele personale; utilizare ca document de călătorie în UE și în unele state care o recunosc (exemplele menționate: Moldova, Turcia); autentificare online pentru acces la servicii electronice; semnătură electronică (cu valoare juridică) prin certificatul înscris pe CEI; schimbarea adresei fără emiterea unui nou act; posibilitatea eliberării în străinătate; disponibilitate pentru copii între 0 și 14 ani; gratuitate în anumite condiții. Pentru minori, Digi24 precizează că CEI se poate elibera de la 0 ani , la solicitarea părinților/reprezentantului legal (în condițiile detaliate în articol), în timp ce CIS nu se eliberează minorilor sub 14 ani . Prezența la ghișeu rămâne obligatorie (și nu merge prin procură) Eliberarea CEI sau CIS presupune prezența fizică a titularului pentru preluarea imaginii faciale, a amprentelor digitale de la două degete (după caz) și a semnăturii olografe. Ridicarea CEI se face, de asemenea, personal, moment în care se stabilesc codurile PIN. Documentele nu se eliberează pe bază de procură specială , conform informațiilor din articol. Costuri: când e gratuită CEI și cât costă CIS CEI poate fi obținută gratuit, la prima solicitare , de orice persoană care are cel puțin 14 ani sau împlinește 14 ani în următoarele 30 de zile. Digi24 notează că până la 30 iunie 2026 statul suportă costul CEI din fonduri europene alocate prin PNRR . În rest: CEI costă 70 lei în cazul solicitărilor pentru copii sub 14 ani și la a doua solicitare (de exemplu, pierdere, furt, deteriorare, modificări de date personale); CIS costă 40 lei . Programarea online și depunerea cererii: ce se schimbă în practică Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziție un serviciu gratuit de programări online, prin platforma hub.mai.gov.ro . Pentru CEI, programarea se poate face la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. După trimiterea solicitării, programarea trebuie confirmată în 30 de minute prin linkul primit pe e-mail; altfel, se anulează automat. Datele introduse nu mai pot fi modificate după trimitere. Când ești obligat să îți schimbi buletinul în 2026 și ce acte pregătești Digi24 enumeră situațiile în care se eliberează un nou act (inclusiv la expirare, schimbare de nume, schimbare de domiciliu, deteriorare, pierdere/furt/distrugere, neconcordanța fotografiei, schimbarea sexului, dobândirea cetățeniei române, stabilirea domiciliului în străinătate, modificări administrative de străzi/renumerotări, dar și „la cerere”). Acte obligatorii (în majoritatea cazurilor) Pentru eliberarea cărții de identitate, solicitantul depune personal cererea și prezintă: cererea pentru eliberarea cărții de identitate (completată la ghișeu); actul de identitate anterior; certificatul de naștere, în original; certificatul de căsătorie sau documente care atestă schimbarea numelui (dacă e cazul); documentul care dovedește adresa de domiciliu; dovada achitării taxei. Un detaliu operațional: autoritățile cer documente în original, iar în multe cazuri nu mai este necesară depunerea copiilor , acestea fiind realizate la ghișeu. Dovada domiciliului: unde apar blocajele Dovada domiciliului se poate face prin acte de proprietate, contracte de închiriere sau declarația de primire în spațiu a proprietarului. Dacă solicitantul nu este proprietar, este necesar acordul titularului spațiului, exprimat fie direct la ghișeu, fie prin declarație autentificată. Documente suplimentare (în funcție de situație) În anumite cazuri pot fi cerute, între altele: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani (de exemplu, la schimbarea domiciliului); hotărâri judecătorești/certificate de divorț; certificat de deces al soțului/soției; alte documente care atestă modificări ale stării civile. Pentru pierdere sau furt, pot fi necesare documente suplimentare, în funcție de circumstanțe. Minorii 14–18 ani La prima carte de identitate, prezența unui părinte sau a reprezentantului legal este obligatorie, iar dosarul include documente suplimentare (certificatul de naștere al minorului, actul părintelui, documente privind domiciliul și dovada achitării taxei). În perioada următoare, pe măsură ce CEI și CIS se extind, presiunea se mută dinspre „dacă” spre „când”: pentru cei care vor să folosească actul ca document de călătorie în UE după 2031 sau care au nevoie de servicii digitale, tranziția la noile formate devine o decizie practică, nu doar una administrativă. [...]
Procesul dintre Elon Musk și OpenAI poate decide nu doar viitorul companiei, ci și fezabilitatea IPO-ului anunțat , într-un moment de competiție accelerată pe piața inteligenței artificiale, potrivit CNN . Miza este amplificată de faptul că Musk cere inclusiv peste 130 de miliarde de dolari (aprox. 585 miliarde lei) despăgubiri și revenirea OpenAI la structura inițială de organizație non-profit. Procesul începe luni, iar în instanță ar urma să fie audiați lideri de prim rang din tehnologie, pe fondul acuzațiilor că OpenAI și conducerea sa – inclusiv CEO-ul Sam Altman – l-ar fi indus în eroare pe Musk și ar fi „trădat” misiunea non-profit inițială atunci când organizația a evoluat către o structură cu componentă comercială. De ce contează: riscul de a deraia IPO-ul și de a schimba conducerea Potrivit analizei, procesul vine într-un moment sensibil pentru OpenAI, cu un IPO „blockbuster” la orizont și cu rivalitate intensă în sector. CNN notează că ambițiile de listare ar putea fi afectate dacă Musk câștigă, iar Altman și cofondatorul OpenAI Greg Brockman ar putea să-și piardă pozițiile, ceea ce ar putea deschide o cale mai ușoară pentru xAI – compania de inteligență artificială a lui Musk – să recupereze teren. Un analist Wedbush, Dan Ives, descrie disputa drept un spectacol urmărit de investitori, anticipând un proces agresiv, cu potențial de a deteriora reputațional toate părțile implicate. Ce susține Musk și ce cere în instanță Musk afirmă că a cofondat și a finanțat OpenAI ca non-profit în 2015 și că ar fi contribuit cu aproximativ 44 de milioane de dolari (aprox. 198 milioane lei) în primii ani. El s-a despărțit de organizație în 2018, după o dispută internă privind controlul, iar ulterior a înființat xAI. După plecarea lui Musk, OpenAI a creat în 2019 o subsidiară cu scop lucrativ, iar în 2025 aceasta a fost transformată într-o „public benefit corporation” (o companie care, pe lângă profit, are și o misiune de interes public), supravegheată de fundația non-profit. Procurorii generali din California și Delaware au aprobat schimbarea anul trecut, potrivit CNN. În esență, Musk susține că această tranziție a încălcat misiunea inițială de a dezvolta tehnologie AI sigură și open-source pentru binele public, nu pentru câștig privat. El invocă încălcarea unui „charitable trust” (un aranjament juridic prin care activele sunt administrate în interes public) și „îmbogățire fără justă cauză”. Cererile lui Musk includ: revenirea OpenAI la structura anterioară de non-profit; înlăturarea lui Sam Altman și a lui Greg Brockman din rolurile de conducere/board; peste 130 de miliarde de dolari (aprox. 585 miliarde lei) despăgubiri, despre care Musk a spus instanței că ar vrea să ajungă la organizația non-profit OpenAI, nu la el personal. Microsoft, indicată de Musk drept co-pârât, este acuzată că ar fi sprijinit încălcarea „charitable trust” de către OpenAI. Apărarea OpenAI și problema „juriului imparțial” OpenAI respinge acuzațiile și susține că Musk ar fi împins el însuși ideea unei structuri cu scop lucrativ, iar plecarea sa ar fi fost determinată de faptul că nu a putut obține control total. Compania caracterizează procesul drept motivat de „gelozie”, regret și dorința de a lovi un competitor. Un element practic important al procesului este selecția juriului. Consultanți și specialiști citați de CNN spun că notorietatea lui Musk și Altman, mai ales în Silicon Valley, face dificilă găsirea unor jurați fără opinii puternice. Totuși, un profesor de drept citat în material amintește că legea nu cere jurați care nu au auzit de Musk sau de AI, ci jurați care pot decide strict pe baza probelor din instanță. Judecătorul a convocat pentru selecție un grup de candidați de circa trei ori mai mare decât într-un proces civil obișnuit, iar juriul va stabili răspunderea „cu titlu consultativ” pentru judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers, care va decide singură eventualele remedii. Ce urmează: martori de top și calendarul deliberărilor Dosarul include sute de pagini de e-mailuri, mesaje și note personale. Printre martorii așteptați se numără Musk, Altman, Brockman, CEO-ul Microsoft Satya Nadella, foști executivi OpenAI și persoane apropiate de Musk, inclusiv Shivon Zillis (menționată ca mamă a unor copii ai lui Musk și fost membru al boardului OpenAI). Deliberările juriului ar urma să înceapă pe 12 mai, conform CNN. [...]
Un cutremur de 6,1 în Hokkaido reaprinde riscul operațional al unui seism major în Japonia , după ce autoritățile nipone au avertizat recent asupra unei probabilități mai mari de mișcări telurice puternice, potrivit Agerpres . Seismul s-a produs luni dimineață devreme, puțin înainte de ora 05:30, în sudul insulei Hokkaido, la o adâncime de aproximativ 80 de kilometri, conform Agenției meteorologice japoneze (JMA) și Serviciului geologic al Statelor Unite (USGS) . Nu a fost emisă nicio alertă de tsunami. Context: avertisment recent privind un posibil „mega-cutremur” Cutremurul vine la mai puțin de o săptămână după ce JMA a avertizat asupra unui risc crescut de cutremure de mare intensitate, cu magnitudinea de 8,0 sau mai mare. Avertizarea a fost emisă în urma unui seism cu magnitudinea de 7,7 produs în largul coastelor prefecturii Iwate, în nordul Japoniei, lunea trecută. În materialul citat nu sunt menționate pagube sau victime în urma seismului de 6,1 și nici măsuri suplimentare anunțate de autorități, dincolo de faptul că nu a fost emisă alertă de tsunami. [...]
Cointelegraph nu oferă, în materialul disponibil, informații despre piața Bitcoin , ci doar o notă generală despre standardele sale editoriale, potrivit Cointelegraph . În aceste condiții, nu există date verificabile din sursă despre „73.000 de dolari”, „linia de trend săptămânală” sau despre poziționarea traderilor. Textul publicat precizează că publicația își propune să livreze jurnalism independent în domeniile cripto, blockchain, inteligență artificială și fintech și că știrile, recenziile și analizele sunt realizate cu „independență jurnalistică” și „integritate”. Pentru detalii despre standarde și procese, Cointelegraph trimite la politica editorială a publicației (link menționat în material): https://cointelegraph.com/editorial-policy . [...]
Incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă readuce în discuție vulnerabilitățile de securitate ale evenimentelor oficiale , după ce un bărbat înarmat a încercat să forțeze un punct de control, iar președintele Donald Trump și alți oficiali au fost evacuați, potrivit Digi24 . Au apărut primele imagini cu atacatorul, descris ca un bărbat de 31 de ani, care ar fi avut asupra sa o pușcă, un pistol și mai multe cuțite. Trump a relatat că suspectul „a încercat să pătrundă în forță” printr-un punct de securitate și a fost capturat rapid de Secret Service . În timpul incidentului, „cel puțin șapte focuri de armă” s-au auzit în afara sălii de bal, în timp ce pe scenă se aflau Trump, soția sa Melania și alți înalți oficiali ai administrației. Aceștia au fost evacuați și sunt în siguranță. Ce spune Trump despre reacția Secret Service și despre securitatea locației Trump a lăudat intervenția forțelor de ordine și a descris evacuarea sa și a Primei Doamne, precum și a vicepreședintelui J.D. Vance. În declarațiile sale, a menționat și prezența lui Marco Rubio și a lui Pete Hegseth la eveniment. Totodată, Trump a susținut că locația nu ar fi „extraordinar de sigură” și a legat acest aspect de necesitatea unei săli de bal planificate la Casa Albă, pe care a descris-o drept mai mare și cu măsuri de protecție precum geamuri antiglonț și protecție împotriva dronelor, „cerute de serviciile secrete și armată”. Ce se știe despre suspect, din informațiile prezentate În declarația citată, Trump a afirmat că suspectul ar fi fost capturat și că autoritățile „se duc la apartamentul lor”, adăugând că „se pare că locuiește în California”. Președintele l-a descris drept „un om foarte bolnav”, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre identitate, motivație sau acuzații formulate oficial la acest moment. [...]
Neutralizarea controlată a unei drone cu explozibil căzute în Galați a declanșat evacuări temporare și un mesaj Ro-Alert , într-o operațiune coordonată de mai multe instituții, potrivit Libertatea . Fragmentele au fost distruse sâmbătă, 25 aprilie, în jurul orei 14.20, de specialiști din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații (SRI). Detonarea a fost făcută pe malul lacului Brateș, într-o zonă „special amenajată”, iar MApN susține că operațiunea s-a desfășurat „cu respectarea tuturor procedurilor” și „în deplină siguranță” pentru populație și pentru echipele implicate. Evacuări pe traseu și detonare lângă Brateș Locul detonării a fost ales astfel încât transportul fragmentelor să fie cât mai scurt, iar resturile dronei au fost duse cu un vehicul militar. Pe durata transportului, populația aflată pe traseu a fost evacuată temporar, sub coordonarea IGSU, cu sprijinul Poliției și Jandarmeriei, până la trecerea convoiului. Autoritățile au emis și un mesaj Ro-Alert, care anunța o „detonare controlată” în zona Bariera Traian și avertiza că va exista un zgomot puternic. „Detonarea controlată a avut loc pe malul lacului Brateș, într-o zonă special amenajată, cu respectarea tuturor procedurilor prevăzute pentru aceste situații și în deplină siguranță pentru cetățeni și pentru specialiștii care au efectuat operațiunea”, a transmis MApN. Context: fragmente căzute în gospodărie și reacții la nivel guvernamental Incidentul vine după ce, în noaptea precedentă, mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. O anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate, iar autoritățile au precizat că drona avea o încărcătură explozibilă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat la altitudine joasă aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național, ceea ce ar însemna o viteză de peste 200 km/h. Din punct de vedere tehnic, Geran-2 este prezentată ca versiunea rusească a dronei iraniene Shahed-136. În același context, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev . [...]
