Știri
Știri din categoria Diverse
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24.
Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova, pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00.
Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA.
Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei.
La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”.
În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră.
Recomandate
PSD se apropie de o decizie de intrare la guvernare, iar discuția s-a mutat deja pe împărțirea portofoliilor și pe numele vehiculate pentru ministere , potrivit unei analize din Libertatea . Miza imediată este una operațională: dacă partidul votează Cabinetul Luca Niculescu și intră în Executiv, schimbările de conducere la ministere ar putea fi rapide, cu efect direct asupra politicilor publice și a aparatului administrativ. Decizia urmează să fie luată în Consiliul Politic Național (CPN) al PSD , pe fondul unor presiuni interne, în special din teritoriu, pentru revenirea la putere. Conform surselor citate, sunt „șanse foarte mici” ca PSD să nu intre la guvernare, deși varianta refuzului de a vota Guvernul Niculescu nu este exclusă complet. Un element care ar fi accelerat calculele politice este informația apărută „pe surse” că Nicușor Dan ar fi dispus să declanșeze alegeri anticipate dacă Guvernul Niculescu nu trece, ceea ce ar crea un risc politic major pentru partide și ar împinge PSD spre asumarea guvernării. Presiune internă: între „linii roșii” și revenirea la putere În partid există tensiuni legate de condițiile în care PSD ar intra la guvernare și de formula politică. Potrivit surselor Libertatea, Sorin Grindeanu nu ar fi adeptul intrării la guvernare fără parteneri politici asumați, însă lideri din teritoriu ar împinge pentru o revenire rapidă, inclusiv pentru numiri de miniștri, secretari de stat și prefecți. În paralel, discuția internă s-ar concentra pe câte portofolii ar cere PSD și ce tip de miniștri ar propune: „grei” ai partidului, „tehnocrați” susținuți politic sau o formulă mixtă. Nume vehiculate pentru ministere: Interne, Economie, Muncă, Dezvoltare, Energie, Agricultură Conform „zvonurilor” din PSD citate de publicație, printre primele nume menționate pentru portofolii se află: Marian Neacșu – vehiculat pentru Ministerul de Interne; Radu Oprea – pentru Ministerul Economiei; Florin Manole – pentru Ministerul Muncii; Ministerul Dezvoltării – o miză majoră, cu două nume „în pole position”, susținute de organizația PSD Buzău: Romeo Lungu (menționat ca propunere și în echipa Veștea) sau Marcel Stoica; Bogdan Ivan – pregătit să revină la Ministerul Energiei, portofoliu pe care l-a mai ocupat în Guvernul Bolojan; Florin Barbu – favorit pentru Ministerul Agriculturii, sprijinit de filiala PSD Olt. „Tehnocrați” asumați de Cotroceni: Finanțe și Externe Pe lângă numele din PSD, analiza menționează și câteva propuneri de miniștri a căror „paternitate” ar aparține Palatului Cotroceni: Sorin Costreie – consilier al președintelui Nicușor Dan; la Finanțe – Alexandru Nazare, descris ca „vechi liberal”, care „pe hârtie e membru suspendat la BNR”; la Externe – Dan Neculăescu, diplomat de carieră, despre care se afirmă că ar avea „prin familie legături solide cu mediul partizan”. În funcție de decizia CPN și de formula finală a Cabinetului, lista de nume poate suferi modificări, iar unele dintre informații sunt prezentate explicit ca provenind „pe surse” sau din „zvonuri” interne. [...]
UDMR pune sub semnul întrebării scenariul dizolvării Parlamentului , iar mesajul are miză de stabilitate politică într-un moment în care partidele negociază susținerea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că informația potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului este „o simplă speculație” și „o cacealma”. Csoma Botond afirmă că nu crede că amenințarea ar fi reală și sugerează că ar putea fi folosită ca instrument de presiune pentru accelerarea învestirii guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu obiectivul ca acesta să treacă „săptămâna viitoare”. „Eu nu cred chestia asta, cred că e o simplă speculație. (...) E o cacealma, după părerea mea.” Ce transmite UDMR: vot pentru guvern și disponibilitate pentru un acord În același context, Digi24 relatează că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că formațiunea va vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în Parlament Luca Niculescu, indiferent dacă Executivul va fi unul tehnocrat sau „format în jurul PSD”. UDMR se declară, de asemenea, gata să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat. Întrebat ce ar trebui să conțină un astfel de acord, Csoma Botond spune că nu poate oferi „toate detaliile”, dar indică teme mari pe care le consideră prioritare: bugetul pe 2027; legea salarizării unice; o posibilă majorare a pensiilor anul viitor. De ce contează: stabilitatea majorității și predictibilitatea deciziilor Mesajul UDMR mută accentul de la un scenariu de criză (anticipate/dizolvare) la negocierea unei majorități funcționale, măcar pe anumite subiecte, pentru ca viitorul guvern să nu rămână „în derivă” după învestire, potrivit declarațiilor lui Csoma Botond. În lipsa unor confirmări oficiale în material privind intenția președintelui, afirmațiile rămân la nivel de poziționare politică și interpretare a informațiilor vehiculate despre posibila dizolvare a Parlamentului. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
Germania își accelerează reconstrucția apărării aeriene , testând cu muniție reală pe insula Creta sistemul IRIS-T SLM , deja folosit de Ucraina, într-un exercițiu care implică și aliați și alte capabilități antiaeriene, potrivit Digi24 . Testul are loc miercuri, în cadrul exercițiului militar „Spartan Arrow 2026”, desfășurat pe insula greacă Creta, unde participă și forțe suedeze, iar în scenariu este implicat și sistemul Patriot. Ce testează Germania și de ce contează operațional IRIS-T SLM este un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, dezvoltat de compania germană de apărare Diehl Defence și utilizat deja în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a armatei germane a spus, potrivit Agerpres, că sistemul consolidează capacitatea forțelor aeriene germane de a neutraliza ținte aeriene la distanțe medii. Exercițiul este prezentat și ca un pas în refacerea componentei de apărare aeriană a armatei germane, desființată în 2012. Reorganizări interne: transferul sistemului Ozelot În același context, Germania pregătește transferul sistemului Ozelot de la forțele aeriene către armata terestră. Ozelot este descris ca fiind conceput pentru protecția trupelor terestre împotriva: avioanelor care zboară la altitudine joasă, dronelor, rachetelor de croazieră. Context: presiunea războiului și apărarea „pe mai multe niveluri” Germania și-a intensificat eforturile de reconstrucție a apărării aeriene după invazia rusă la scară largă în Ucraina, lansată în 2022. Sistemul german de apărare aeriană este organizat pe mai multe niveluri, cu sisteme diferite pentru ținte la altitudini diferite. Prima fază a exercițiului începe miercuri dimineață, iar la eveniment este așteptată participarea ministrului apărării german, Boris Pistorius . [...]
Raiffeisen Bank România a fost obligată să plătească despăgubiri după ce nu a blocat la timp conturile unei cliente , deși aceasta anunțase rapid că și-a compromis datele într-un atac de tip phishing, potrivit Libertatea . Cazul este relevant pentru piața bancară prin miza de conformare: instanța a reținut obligația băncii de a acționa prompt după notificarea clientului, chiar dacă incidentul a pornit de la o eroare a utilizatorului. Cum s-a produs frauda și unde s-a rupt lanțul de control Incidentul a început după ce clienta a accesat din greșeală un link dintr-un mesaj de phishing și a introdus datele de autentificare pe o pagină clonată. La scurt timp, femeia și-a dat seama de eroare și a contactat serviciul de asistență clienți al băncii, cerând blocarea de urgență a aplicației de internet banking și a cardurilor asociate. Deși sesizarea a fost făcută „în cel mai scurt timp posibil” după compromiterea datelor, contul nu a fost restricționat, iar atacatorii au reușit să facă tranzacții neautorizate care au golit contul, arată relatarea. Banca a refuzat inițial acoperirea prejudiciului pe cale amiabilă, invocând „neglijența gravă” a clientei pentru că a furnizat date secrete pe o pagină falsă. Decizia instanței: despăgubiri materiale, morale și cheltuieli de judecată Cazul a ajuns în instanță, iar soluția finală a venit după apel, în condițiile în care prima instanță dăduse inițial câștig de cauză băncii, potrivit Profit.ro (citat de Libertatea). Tribunalul București a reținut că reclamanta a notificat banca în 14.01.2023, în baza Legii 209/2019, iar instituția nu a făcut demersuri pentru blocarea contului. Tranzacțiile neautorizate au fost efectuate ulterior, în 15.01.2023 și 18.01.2023, fără ca banca să ofere un răspuns adecvat privind întârzierea, potrivit motivării. Instanța a stabilit următoarele sume: 69.937,60 lei – pierdere semnificativă (prejudiciu material), după ce banca „și-a încălcat obligația legală de a bloca contul”; 10.000 lei – daune morale, pentru stresul și disconfortul psihic; 4.663,05 lei – cheltuieli de judecată (din care 3.108,75 lei taxa judiciară de timbru). De ce contează pentru clienți și bănci Decizia pune accentul pe reacția operațională a băncii după notificarea clientului privind o posibilă fraudă online: momentul alertării și măsurile de blocare pot deveni decisive în stabilirea răspunderii și a costurilor suportate de instituția financiară. În același timp, cazul rămâne un semnal de risc pentru utilizatori: phishing-ul (mesaje înșelătoare care imită surse de încredere) urmărește obținerea de date sensibile și este una dintre metodele frecvente de fraudă cibernetică, conform explicațiilor din material. [...]
Kremlinul cere ca Starlink să nu fie folosit militar , pe fondul acuzațiilor că serviciul ar fi fost limitat pentru armata ucraineană, într-un episod care readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei la decizii comerciale și politice legate de infrastructura de comunicații prin satelit, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că „cel mai bine ar fi ca tehnologii atât de extraordinare precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare”, comentând acuzațiile Ucrainei potrivit cărora SpaceX ar fi limitat serviciile Starlink pentru armata ucraineană. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres. Peskov a spus că nu știe despre o posibilă limitare „mai mult decât s-a publicat în mass-media” și a indicat existența unor mesaje contradictorii: pe de o parte, declarații că ajutorul de informații militare se menține, pe de altă parte, afirmații despre „limitări tehnologice” și întreruperea livrării unor informații către partea ucraineană. „Vedem multe informaţii despre aceasta. Pe de o parte, există declaraţii că ajutorul (în materie de informaţii militare) se menţine. Pe de altă parte, există declaraţii despre anumite limitări tehnologice şi despre faptul că livrarea anumitor informaţii către partea ucraineană a fost întreruptă.” Ce s-a întâmplat, potrivit surselor ucrainene Miercuri, „mai multe surse apropiate guvernului ucrainean” au reclamat că serviciul oferit armatei ucrainene de sateliții Starlink, gestionați de SpaceX (compania lui Elon Musk), ar fi fost restricționat în timpul nopții, conform informațiilor citate de Digi24. În același context, Musk l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că ar fi ignorat cererile repetate ale președintelui american Donald Trump de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Miza operațională: avertizări întârziate și capacitate de reacție Articolul notează și că administrația Trump a amenințat Kievul cu întreruperea furnizării de informații de inteligență către armata ucraineană, invocând un precedent din martie 2025, când o astfel de furnizare ar fi fost oprită pentru scurt timp, dacă Zelenski continuă să ordone atacuri asupra rafinăriilor rusești. Totodată, Zelenski a semnalat două cazuri în care aliații Ucrainei nu ar fi avertizat la timp Kievul despre lansări de rachete balistice rusești, ceea ce ar afecta „în mod grav” capacitatea de reacție. Cel mai recent atac, din noaptea de marți spre miercuri, ar fi lovit una dintre cele mai importante centrale electrice din Kiev, iar Andri Kovalenko, șeful Centrului împotriva dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei , a scris pe Telegram că „se pare” că administrația Trump știa de planurile Rusiei și „a închis ochii intenționat”. Ce urmează Kremlinul afirmă că „ține cont” de informațiile apărute, dar că „este prea devreme pentru a trage concluzii”, indicând că, în acest moment, se bazează pe ceea ce apare în știri. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, amploarea și natura exactă a eventualelor restricții Starlink rămân neclare. [...]
