Știri
Știri din categoria Diverse
Motorina standard se scumpește de miercuri, iar un plin de 50 de litri va costa cu cel puțin 18 lei mai mult, după expirarea reducerii de acciză, potrivit Digi24. Măsura temporară, introdusă de Guvern în aprilie, ajunge la final pe 1 iulie, iar efectul se va vedea direct la pompă.
Reducerea accizei a fost adoptată ca reacție la creșterea prețurilor petrolului, pe fondul războiului din Iran, notează publicația. Odată cu expirarea ordonanței, costul suplimentar revine în prețul final plătit de șoferi și de companiile care operează flote.
Conform estimărilor citate, scumpirea la motorină va fi de cel puțin 0,36 lei pe litru. La un plin uzual:
Majorarea lovește direct în bugetele gospodăriilor care folosesc mașina zilnic, dar și în costurile operaționale ale transportatorilor și firmelor cu consum ridicat de motorină, unde diferențe de câteva zeci de bani pe litru se traduc rapid în cheltuieli suplimentare la nivel de lună.
Din informațiile disponibile în materialul Digi24, nu reiese dacă Guvernul pregătește o prelungire sau o măsură compensatorie după 1 iulie.
Recomandate
Încetarea atacurilor SUA–Iran și reluarea negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz readuc în prim-plan riscul operațional dintr-un coridor-cheie pentru transportul maritim , într-un armistițiu descris ca fragil, potrivit Digi24 , care citează Axios și declarațiile unui înalt oficial american. Discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar), cu obiectivul de a soluționa disputa legată de Strâmtoarea Ormuz. Înțelegerea vine după ce armistițiul, aflat la ziua 11, a fost deja pus sub presiune de reluarea atacurilor de ambele părți și de amenințarea președintelui american Donald Trump că ar putea relua războiul și „duce treaba la bun sfârșit”, notează publicația. Un punct de fricțiune îl reprezintă interpretările diferite ale memorandumului de înțelegere (MOU) privind încetarea războiului, în special prevederile referitoare la Strâmtoarea Ormuz. Un oficial american a spus că Washingtonul a decis oprirea operațiunilor militare: „Am decis să încetăm toate acțiunile cinetice.” Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru traficul comercial Conform memorandumului, Iranul s-a angajat „să depună toate eforturile necesare” pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoare, iar Statele Unite au ridicat blocada impusă asupra porturilor iraniene. Din perspectiva operațională, miza imediată este funcționarea predictibilă a tranzitului maritim: acordul include și o măsură de coordonare militară menită să reducă riscul de incidente în zonă. „Linia directă” militară, încă nefuncțională În negocierile de săptămâna trecută din Elveția , delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance a convenit cu Iranul înființarea unei „linii directe” între armata SUA și IRGC (Corpul Gărzii Revoluționare Islamice) pentru coordonarea traficului în strâmtoare. Totuși, până sâmbătă, această „linie directă” nu era încă operațională, în timp ce Iranul a reluat poziția potrivit căreia navele trebuie să își coordoneze trecerea, potrivit informațiilor citate. Unde se mută agenda: de la nuclear, la Ormuz Discuțiile de marți ar fi fost programate inițial în Elveția și ar fi vizat programul nuclear al Iranului, însă escaladarea a dus la schimbarea locației și la reorientarea agendei către Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei surse la curent cu negocierile. Nick Stewart, care conduce echipa tehnică a SUA, este așteptat să participe la discuții, conform unui oficial american și unei surse informate. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează sursa citată. [...]
Avertismentul Moscovei către turiștii ruși riscă să lovească direct fluxurile de călătorie și operarea aeroportului din Chișinău , după ce Ministerul rus de Externe le-a cerut cetățenilor să evite Republica Moldova, invocând controale „umilitoare” și interogatorii la sosire, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei descrie verificări „excesive” pentru pasagerii ruși pe Aeroportul Internațional Chișinău , inclusiv solicitarea telefoanelor mobile pentru inspecție și, în unele cazuri, refuzul intrării în țară. În aceeași declarație, partea rusă susține că pasagerii ar fi ținuți ore întregi în zonele de tranzit, „fără condiții adecvate”. Ce acuză Rusia că se întâmplă la Chișinău Potrivit poziției Ministerului rus de Externe, problemele reclamate ar include: controale și interogatorii la sosire, considerate „umilitoare”; solicitarea telefoanelor mobile pentru verificare; refuzul intrării în Republica Moldova pentru unii pasageri; întârzieri „artificiale” la procedurile de control la plecare, care ar fi dus la pierderea unor zboruri. Rusia califică tratamentul drept „discriminare” și sugerează că situația ar putea genera noi note diplomatice de protest. De ce contează: efecte posibile asupra traficului și relațiilor bilaterale Dincolo de disputa politică, un astfel de avertisment oficial poate descuraja călătoriile și poate reduce fluxurile de pasageri pe anumite rute, cu impact asupra operatorilor din transportul aerian și asupra activității aeroportului. În același timp, escaladarea la nivel de „note diplomatice” indică un risc de tensionare suplimentară a relațiilor dintre Moscova și Chișinău. În context, publicația notează că nu este prima dată când autoritățile ruse critică Republica Moldova sau statele vecine; TSN relatează că, într-o declarație recentă separată, Kremlinul a acuzat România de presupusa „anexare” a Moldovei, afirmație care a atras reacții critice la nivel internațional. [...]
Criza de combustibil din Rusia începe să lovească direct economia internă , după ce autoritățile au ajuns să restricționeze vânzările în zeci de regiuni și să ia în calcul importuri de benzină – o măsură rară pentru un mare producător de petrol, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a convocat duminică o întâlnire neprogramată la Kremlin cu oficiali de rang înalt și directori ai celor mai mari companii energetice, recunoscând public că penuria persistă și afectează atât populația, cât și companiile. În declarațiile citate, Putin a admis că încă există cozi la benzinării și că tipul de benzină necesar „nu poate fi întotdeauna găsit”. „Problemele persistă atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi. Din păcate, încă mai există cozi la benzinării, iar tipul de benzină necesar nu poate fi întotdeauna găsit.” Restricții în regiuni și presiune pe agricultură Ședința a avut loc pe fondul extinderii penuriei în aproape toate regiunile rusești, aproximativ 22 dintre acestea introducând restricții oficiale privind vânzarea de benzină la stațiile de alimentare. În paralel, fermierii au semnalat dificultăți în procurarea combustibilului, în plin sezon agricol de vară – un risc operațional pentru activitățile din teren și pentru lanțurile de aprovizionare. Măsuri de urgență: interdicții la export și producție forțată în rafinării Pentru a limita criza, Putin a enumerat un set de măsuri deja aplicate sau în pregătire: interzicerea exporturilor de benzină și combustibil pentru aviație; redirecționarea rezervelor către piața internă; ordin către rafinăriile mici și mijlocii să își maximizeze producția, alături de cele mari; analizarea opririi exporturilor de motorină, pentru a crește disponibilul intern. Putin a spus că Rusia are 1,7 milioane de tone metrice de benzină în rezervă. Potrivit estimărilor Reuters citate în material, acest volum ar acoperi aproximativ 15 zile de cerere maximă de vară sau circa două luni din consumul zilnic actual. Importuri din Belarus și negocieri cu Kazahstanul În pofida intervențiilor, Kremlinul discută inclusiv importul de benzină. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă deja între 100.000 și 150.000 de tone metrice pe lună din Belarus și negociază livrări suplimentare cu Kazahstanul, însă doar o singură rafinărie kazahă ar fi considerată capabilă să exporte combustibil către Rusia. Cauza: atacuri asupra rafinăriilor și scădere a producției Penuria vine după luni de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii de rafinare din Rusia. Reuters estimează că producția de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut și este acum cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk – cu o capacitate anuală de 22 de milioane de tone metrice – ar fi evitat atacurile în ultimele două luni și ar funcționa la capacitate maximă. În acest context, Putin a indicat că sunt necesare „măsuri sistemice” pentru piața combustibililor, semnalând că soluțiile de urgență nu sunt suficiente pentru a stabiliza aprovizionarea pe termen mai lung. [...]
Jens Stoltenberg cere creșterea investițiilor europene în apărare pentru a menține angajamentul SUA în NATO , avertizând că Rusia nu va fi „convinsă”, ci doar descurajată prin schimbarea calculelor Kremlinului, potrivit Bild , care relatează despre un interviu acordat publicației WELT înaintea summitului NATO de la Ankara. Fost secretar general al NATO între 2014 și 2024, Stoltenberg – în prezent ministru de Finanțe al Norvegiei – spune că, deși există „dezacorduri serioase” între aliați (inclusiv pe tema Groenlandei), alianța poate rămâne „puternică” dacă își păstrează coeziunea și dacă Europa își asumă o parte mai mare din efortul financiar și militar. În același timp, el transmite Washingtonului că NATO contribuie direct la securitatea americană, argumentând că „apărarea SUA începe la granița europeno-rusă”. Presiunea bugetară: ținta de 3,5% din PIB și „redistribuirea poverii” Stoltenberg indică drept element central creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și afirmă că tot mai mulți aliați ating acum obiectivul NATO de 3,5% din PIB pentru „sarcinile de bază ale apărării”. În logica sa, aceasta este pârghia principală pentru a menține implicarea SUA, inclusiv într-un context politic tensionat după criticile recente ale președintelui american Donald Trump la adresa partenerilor europeni. „Cel mai important lucru pe care Europa îl poate face pentru a menține alianța transatlantică și pentru a asigura angajamentul SUA, inclusiv sub președintele Trump, este să investească mai mult.” El consideră că solicitarea lui Trump privind o „redistribuire” a poverii în interiorul alianței este justificată. Totodată, avertizează că, dacă SUA s-ar retrage pe viitor, capacitățile europene proprii de apărare ar deveni cu atât mai importante. Ucraina: „sprijin maxim” pentru a schimba calculele Moscovei Înaintea summitului, Stoltenberg cere un semnal „clar” pentru Ucraina și susține că un nivel mai mare de sprijin ar putea grăbi încheierea războiului și ar crește șansele ca Ucraina să rămână „o națiune independentă, democratică” în Europa. El descrie invazia la scară largă drept un „eșec strategic” pentru Moscova și afirmă că Rusia „plătește un preț mare” fără să-și fi atins obiectivele strategice. În acest cadru, miza ar fi mobilizarea unui sprijin „maxim” pentru ca Ucraina să intre în eventuale negocieri dintr-o poziție cât mai puternică. „Nu cred că îl putem convinge pe Putin. Dar cred că îi putem schimba calculele.” De ce contează Mesajul lui Stoltenberg pune accent pe o consecință directă pentru economiile europene: menținerea credibilității NATO și a garanțiilor de securitate depinde tot mai mult de efortul bugetar al Europei , într-un moment în care relația transatlantică riscă noi fricțiuni politice. În paralel, el leagă sprijinul pentru Ucraina de o strategie de descurajare: nu „convingerea” Kremlinului, ci creșterea costurilor și reducerea beneficiilor percepute de Moscova. [...]
Piața auto din România a accelerat în mai, cu SUV-urile ajunse la 62% din vânzări , un semnal că cererea se reface, dar și că mixul de produse se mută tot mai mult spre modele mai mari, cu implicații directe pentru importatori, rețelele de dealeri și strategiile de preț, potrivit Wall-Street . În luna mai au fost înmatriculate 11.136 de autoturisme noi, în creștere cu 7% față de aceeași lună din 2025, conform datelor APIA și DGPCI citate în articol. Este a treia lună consecutivă de creștere, iar ritmul s-a îmbunătățit față de aprilie, când s-au înmatriculat 10.112 unități. Chiar dacă, la nivelul primelor cinci luni, piața rămâne sub nivelul din 2025, evoluția recentă indică o recuperare treptată după începutul de an mai slab. SUV-urile domină piața și schimbă centrul de greutate al vânzărilor Cea mai puternică tendință din datele lunii mai este consolidarea SUV-urilor: segmentul a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut și a ajuns la 62% din piața autoturismelor noi. Practic, aproape două din trei mașini noi înmatriculate în România sunt SUV-uri, într-o plajă mai largă de dimensiuni și poziționări decât în anii anteriori. Explicația ține de combinația de utilitate și percepție de valoare: poziție înaltă la volan, spațiu pentru pasageri și bagaje, versatilitate pentru utilizare de familie și, tot mai frecvent, motorizări electrificate. Electrificarea urcă la 68,5% cotă, pe fondul presiunii pe costuri În paralel, electrificarea a continuat să câștige teren: autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 68,5%, pe o creștere de 32% față de 2025, susținută de avansul segmentelor full-hybrid, plug-in hybrid și electric, potrivit aceleiași surse. Contextul macroeconomic rămâne însă un factor de presiune: articolul indică o rată anuală a inflației de 10,9% în luna mai (date INS), alături de costuri mai mari de utilizare și incertitudini legate de energie și combustibili. În acest cadru, criteriile „practice și financiare” cântăresc mai mult în decizia de achiziție, inclusiv prin atenția la oferte speciale și costuri pe termen lung. Ce ar putea decide evoluția din a doua parte a anului Datele din mai conturează trei direcții: revenirea treptată a cererii, dominația SUV-urilor și accelerarea electrificării. Rămâne de văzut dacă trendurile se mențin în semestrul al doilea, într-un mediu economic și geopolitic volatil. Potrivit articolului, evoluția pieței va depinde și de predictibilitatea măsurilor economice și fiscale, dar și de „consistența și momentul lansării programelor” care susțin înnoirea și electrificarea parcului auto. [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare , în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24 . Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni . Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern. Miza imediată: decizii economice și angajamente externe În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. „autonomie” PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei. De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare: „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.” PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte. Cinci scenarii discutate pentru ieșirea din criză Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante: Nu se ajunge la compromis pe termen scurt, iar Guvernul Bolojan rămâne interimar. PSD, PNL, UDMR și USR acceptă o rotativă guvernamentală, cu PSD primul la șefia Guvernului (Sorin Grindeanu premier). PSD obține voturile UDMR și instalează Guvernul Grindeanu (variantă atribuită Liei Olguța Vasilescu). PSD încearcă să rupă voturi din PNL (aripa Veștea) și ar exista și o „aripă” în AUR disponibilă pentru voturi, formată din parlamentari care l-ar fi votat și pe Veștea. Un scenariu „mai puțin probabil”, dar cu șanse: guvern condus de Siegfried Mureșan, cu voturile PSD, pe baza unei rotative în care PSD ar prelua a doua perioadă, în anii electorali 2027 și 2028. În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare. [...]
