Știri
Știri din categoria Diverse
O metodă de decontaminare de circa 29.000 de dolari pe hectar ar putea reduce drastic costurile curățării solurilor contaminate cu PFAS, potrivit Digi24. Cercetători de la Universitatea Yale propun o procedură care, în comparație cu tehnicile folosite acum (estimate la 800.000–1,6 milioane de dolari pe hectar), ar schimba semnificativ ecuația economică a decontaminării terenurilor agricole.
PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice), numite și „substanțe chimice eterne”, ajung în sol inclusiv prin împrăștierea biosolidelor uscate (nămol de epurare) rezultate din tratarea apelor uzate municipale, folosite ca îngrășământ. Problema este că o parte importantă din acest material este contaminată, iar PFAS persistă mult timp în mediu, putând ajunge în apă sau în plante, deci în lanțul alimentar.
În SUA, eliminarea PFAS de pe terenurile agricole prin metodele actuale ar costa, conform estimărilor citate, între aproximativ 800.000 și 1,6 milioane de dolari pe hectar (aprox. 3,6–7,3 milioane lei), iar costul total ar putea urca la 8.000 de miliarde de dolari (aprox. 36.800 de miliarde lei). În acest context, o soluție de ordinul zecilor de mii de dolari pe hectar ar putea face fezabile proiecte de remediere care, altfel, rămân blocate financiar.
Cercetătorul Jake Thompson (Universitatea Yale) arată că impactul contaminării îi afectează disproporționat pe micii fermieri și pe agricultorii ecologici, care au folosit astfel de îngrășăminte înainte ca amploarea problemei să fie înțeleasă.
Metoda descrisă într-un studiu publicat în revista PNAS (citat de Digi24, cu trimitere la Science Alert) are două componente principale:
Autorii notează însă că există încă necunoscute legate de comportamentul PFAS în timpul pirolizei; un studiu recent indică faptul că ar putea fi necesare temperaturi de cel puțin 800°C pentru reducerea suficientă a nivelului acestor substanțe.
Costul noii metode este estimat la aproximativ 29.000 de dolari pe hectar (aprox. 133.000 lei), cu condiția repetării procesului până la 20 de ani pentru a asigura decontaminarea. Echipa susține că, spre deosebire de tehnicile care implică excavarea și „arderea” pământului (care îndepărtează stratul fertil și eliberează mult dioxid de carbon), metoda propusă ar putea îmbunătăți sănătatea solului.
În privința bilanțului climatic, piroliza și transportul biocharului generează emisii, dar alterarea accelerată a rocilor ar contribui la eliminarea emisiilor din atmosferă; în calculele echipei, cele două efecte s-ar compensa. Dacă instrucțiunile sunt respectate strict, cercetătorii estimează că aplicarea la nivel național în SUA ar putea elimina anual din atmosferă 10,5 milioane de tone metrice de dioxid de carbon.
Metoda rămâne, deocamdată, o propunere detaliată în literatura științifică, iar implementarea pe scară largă depinde de validări suplimentare și de condițiile concrete din teren.
Recomandate
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia , pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24 . Un fost analist CIA, Paul Goble , susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia). Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată. De ce contează: repoziționare militară în Caucaz Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia. Semnale de anexare și reacția UE Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală. În evaluarea lui Goble: „Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.” El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia. „Testarea terenului” prin pașapoarte și alegeri Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute. „Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.” Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei. [...]
Vizita lui Xi la Washington deschide o nouă rundă de negocieri SUA–China cu miză pe comerț și tehnologie , după ce liderul chinez a cerut public „cooperare” și o relație „stabilă” între cele două puteri, potrivit Digi24 . Xi Jinping a ajuns miercuri seara la Washington, fiind întâmpinat personal, la scara avionului, de președintele american Donald Trump și de soția acestuia, Melania, într-o ceremonie rară la baza aeriană Andrews. Într-o notă publicată de agenția oficială Xinhua, Xi a transmis că „cele două țări ale noastre ar trebui să fie partenere, nu rivale” și a susținut că interesele celor două societăți sunt „strâns legate”. Mesajul vine cu câteva ore înaintea unor discuții bilaterale descrise drept „foarte așteptate”. Ce se negociază și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, agenda discuțiilor dintre cei doi lideri include trei teme cu impact direct asupra economiei și companiilor: comerțul ; concurența tehnologică , cu accent pe inteligența artificială ; sprijinul acordat de Beijing Iranului . Xi a mai spus că își dorește „discuții aprofundate” cu Donald Trump despre relațiile bilaterale și „situația mondială”, iar, conform relatării citate de Digi24, a pledat pentru o formulă de relație bazată pe cooperare, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. Semnalul politic: de la rivalitate la „cooperare ca pilon” În același mesaj, Xi a făcut o trimitere la sloganul preferat al lui Donald Trump, afirmând că „marea renaștere a națiunii chineze” și obiectivul de „a reda Americii măreția sa” pot „merge perfect mână în mână”. Liderul chinez a adăugat că se așteaptă ca vizita să producă „rezultate fructuoase”, inclusiv pentru „pacea mondială”. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar al întâlnirilor sau eventuale rezultate concrete deja agreate; miza imediată rămâne conținutul discuțiilor anunțate pentru perioada următoare. [...]
Suspendarea cursurilor în patru localități din Suceava, după prăbușirea unei drone, arată cum alertele aeriene încep să producă efecte operaționale directe în educație și în serviciile publice locale , pe fondul intensificării incidentelor raportate în zona de graniță, potrivit Digi24 . O dronă s-a prăbușit în dimineața de 24 septembrie în județul Suceava, în apropierea localității Solca, într-o pădure. Conform Ministerului Apărării Naționale (MApN) , ținta aeriană a evoluat aproximativ patru minute în spațiul aerian național, după care s-a prăbușit „fără a produce victime sau pagube materiale”. Ce măsuri au fost luate la nivel local În urma incidentului, școlile din patru localități din zonă au suspendat cursurile până la ora 10:00. Decizia a fost luată în baza unor recomandări transmise anterior de Ministerul Educației către inspectoratele școlare, recomandări „gândite de Departamentul pentru Situații de Urgență”, care prevăd suspendarea orelor în cazul unei alerte legate de drone. În situația în care alerta apare în timpul programului, procedurile menționate în material indică faptul că profesorii trebuie să îi ghideze pe elevi într-un spațiu sigur, fără ferestre, până la încetarea alertei. Alertare RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16 În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert în județul Botoșani, după ce radarele MApN au detectat o țintă aeriană care evolua pe teritoriul Ucrainei, aproape de granița cu România. MApN precizează că, potrivit semnalelor radar, ținta a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de pe Baza 86 Aeriană Borcea . De asemenea, la ora 07:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de pe Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea zonei. Mesajul RO-Alert transmis populației din județul Botoșani a fost încadrat ca „Alertă Extremă” și include recomandări de adăpostire (în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, iar în lipsa acestora, în interior, departe de geamuri și pereți exteriori). Context: frecvența alertelor crește Potrivit informațiilor din articol, acesta este al treilea mesaj RO-Alert privind dronele transmis în județele din nordul Moldovei în ultimele două săptămâni. MApN a precizat că „situația este în dinamică” și că va reveni cu detalii pe măsură ce acestea devin disponibile. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
