Știri
Știri din categoria Diverse
Meta și Nvidia lansează un parteneriat multianual pentru o infrastructură AI de tip hyperscale, menită să susțină miliarde de utilizatori și cele mai mari volume de lucru din industrie. Detaliile colaborării sunt prezentate de TechRadar.
Acordul prevede implementarea a milioane de procesoare grafice Nvidia și procesoare Arm, extinderea capacității de rețea și integrarea unor tehnologii avansate de procesare a datelor cu protejarea confidențialității. Scopul este crearea unei arhitecturi unificate care să acopere atât centrele de date proprii ale Meta, cât și infrastructura partenerilor cloud ai Nvidia.
Potrivit lui Jensen Huang, fondator și director general Nvidia, nicio companie nu implementează inteligență artificială la scara Meta, unde sistemele de personalizare și recomandare deservesc miliarde de utilizatori. Colaborarea presupune co-proiectarea componentelor hardware și software – de la procesoare și acceleratoare grafice până la rețelistică și platforme de dezvoltare – pentru a optimiza performanța și eficiența energetică.
Sistemele bazate pe arhitectura GB300 vor constitui baza noilor implementări, oferind integrare între capacitatea de calcul, memorie și stocare pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială de nouă generație. Meta va extinde, de asemenea, utilizarea rețelelor Nvidia Spectrum-X pentru a asigura latență redusă și performanță predictibilă la scară largă.
Meta a început deja să adopte tehnologia Nvidia Confidential Computing pentru funcții bazate pe inteligență artificială în WhatsApp, astfel încât modelele să poată procesa datele utilizatorilor fără a compromite integritatea și confidențialitatea acestora. Planul este ca această abordare să fie extinsă și la alte servicii ale companiei.
Un element central al colaborării îl reprezintă implementarea pe scară largă a procesoarelor Nvidia Grace, într-unul dintre cele mai ample proiecte bazate exclusiv pe această arhitectură. Echipele celor două companii lucrează la optimizări software pentru a crește randamentul și a reduce consumul energetic per unitate de performanță.
Mark Zuckerberg a declarat că parteneriatul urmărește construirea unor clustere avansate capabile să susțină următoarea etapă a inteligenței artificiale, cu ambiția de a livra ceea ce el numește „superinteligență personală” pentru utilizatorii din întreaga lume.
Prin această alianță, Meta își consolidează poziția în cursa globală pentru infrastructură AI, într-un context în care cererea de capacitate de calcul la scară masivă devine un avantaj strategic esențial.
Recomandate
Semnalizarea greșită în sensul giratoriu poate crea confuzie și riscuri în trafic , iar Poliția Română atrage atenția că mulți șoferi semnalizează la intrare deși Codul Rutier nu cere asta, potrivit Digi24 . Mesajul instituției vizează o nelămurire frecventă: dacă trebuie sau nu folosit semnalul la intrarea în sensul giratoriu. Concluzia Poliției este că, la intrare, nu are loc o schimbare a direcției de mers, deci semnalizarea nu este obligatorie. Obligația apare la ieșirea din sens sau atunci când șoferul schimbă banda. „Conform articolului 54 din Codul Rutier, suntem obligați să semnalizăm orice schimbare a direcției de mers, iar la intrarea în sensul giratoriu nu o schimbăm. Direcția de mers o schimbăm doar la ieșirea din sensul giratoriu”, a transmis Poliția Română într-o postare publică pe pagina de Facebook. De ce semnalizarea stânga la intrare poate încurca Polițiștii spun că unii conducători auto semnalizează stânga înainte de a intra sau în interiorul sensului giratoriu, considerând că astfel îi ajută pe ceilalți. În practică, această semnalizare poate transmite informații greșite și poate genera neclarități, inclusiv pentru că poate afecta momentul în care șoferul trebuie să semnalizeze dreapta pentru ieșire. „Foarte mulți conducători auto semnalizează stânga la intrare și în interiorul sensului giratoriu și consideră că ajută pe ceilalți participanți. Din contră, asta poate mai rău să încurce, deoarece poate să rămână pe neutru în momentul în care vrem să semnalizăm dreapta.”, explică Poliția Română Cum recomandă Poliția să se semnalizeze corect în giratoriu În interiorul sensului giratoriu, semnalizarea este necesară doar în două situații, conform recomandărilor autorităților: la schimbarea benzii de circulație; la ieșirea din intersecție. Poliția precizează că, înainte de ieșirea dorită, șoferul trebuie să se asigure, să se încadreze pe banda 1 și să semnalizeze dreapta între penultima ieșire și ieșirea pe care intenționează să o folosească. „Este de înțeles că dacă semnalizăm dreapta, vom ieși la următoarea ieșire. Dacă nu semnalizăm, ne păstrăm deplasarea până la următoarea ieșire.”, au transmis reprezentanții instituției Ce spune Codul Rutier despre semnalizare Regulile sunt prevăzute la articolul 54 din Codul Rutier, care stabilește obligația de a semnaliza din timp manevre precum schimbarea direcției de mers, trecerea pe altă bandă, virajul, întoarcerea sau mersul înapoi, precum și menținerea semnalizării pe întreaga durată a manevrei. [...]
China folosește „distilarea” pe modele IA americane ca să-și accelereze aplicațiile militare , ocolind parțial costurile și constrângerile de calcul impuse de controalele SUA la export, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza este una operațională: transferul rapid de capabilități din modele de vârf dezvoltate în SUA către sisteme mai mici, care pot rula local în rețele și echipamente militare chineze. Informația provine dintr-o analiză Reuters asupra a peste 80 de lucrări academice și brevete chinezești, care descriu utilizarea rezultatelor unor modele dezvoltate de OpenAI și Anthropic pentru antrenarea unor sisteme naționale de inteligență artificială destinate apărării. Tehnica invocată este „distilarea modelelor”, adică folosirea ieșirilor (răspunsurilor) unui model puternic pentru a antrena un model mai mic și specializat, fără a reconstrui de la zero un sistem comparabil, cu cerințe mari de calcul. De ce contează: o scurtătură tehnologică în ciuda restricțiilor SUA Documentele analizate sugerează că instituții afiliate Armatei Populare de Eliberare și altor structuri militare tratează modelele americane ca sursă de cunoștințe tehnice și ca instrument de reducere a decalajului față de SUA. Potrivit Reuters, disputa nu vizează distilarea ca practică în sine (folosită pe scară largă în industrie), ci „extragerea neautorizată” de capabilități, cu potențiale implicații pentru controalele la export și pentru drepturile de proprietate intelectuală. Subiectul a devenit sensibil în perspectiva discuțiilor SUA–China despre guvernanța și siguranța inteligenței artificiale. China respinge acuzațiile și susține că Washingtonul urmărește „hegemonism” în domeniu, afirmând totodată că firme americane ar fi recurs la practici similare. Cum ar fi fost folosită distilarea: de la cod militar la drone și operațiuni maritime Analiza Reuters, care include cercetări compilate de Fundația Jamestown și partajate cu agenția, indică utilizări care merg dincolo de zona civilă. Sunny Cheung, cercetător Jamestown, spune că unele lucrări arată încercări de a transfera nu doar răspunsuri, ci și „raționamentul” modelelor occidentale în sisteme mai mici, controlate local. „A învăța un model răspunsul corect este un lucru, dar a-l învăța raționamentul din spatele răspunsului este mult mai dificil.” Reuters menționează mai multe exemple din literatura verificată, inclusiv: un articol atribuit cercetătorilor din Unitatea 96941 a PLA (Beijing), care descrie folosirea GPT-3.5 pentru procesarea codului sursă militar sensibil și apoi antrenarea unui model național pe baza sintezelor, pentru a funcționa în rețele militare interne; un studiu al Universității Naționale de Tehnologie a Apărării (PLA) despre reducerea dimensiunii unui model de procesare a imaginilor pentru implementare pe vehicule aeriene fără pilot, astfel încât dronele să poată analiza video în timp real și să sprijine navigația și țintirea chiar și cu comunicații întrerupte; un studiu al Academiei Chineze de Științe Militare privind rularea unui model de recunoaștere a țintelor pe echipamente tactice în operațiuni maritime simulate cu drone, nave și submarine fără pilot. Casa Albă, Pentagonul, Ministerul chinez de Externe, PLA și OpenAI nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Limite și riscuri: siguranța „se poate pierde”, performanța rămâne sub modelul-sursă Anthropic a declarat că nu oferă acces comercial la Claude în China sau firmelor controlate de Beijing și că folosește sisteme de monitorizare pentru a detecta încălcări ale politicilor. Compania a avertizat, potrivit sursei, că modelele distilate pot pierde măsurile de siguranță ale sistemelor originale, ceea ce ar putea facilita transferul unor capabilități sensibile în afara controlului dezvoltatorului. În paralel, cercetători militari chinezi analizează distilarea și ca risc de securitate: un articol din ianuarie, citat de Reuters, discută „distilarea fără date” (o formă de inginerie inversă fără acces direct la parametrii de bază) și propune mecanisme de apărare pentru a masca informații logice expuse în rezultatele publice ale unui model. Totodată, distilarea nu ar echivala cu independența tehnologică totală. Trevor Koverko, cofondator al companiei Sapien, afirmă că modelele distilate rămân mai slabe decât modelele de referință și că procesul trebuie înțeles ca un transfer selectiv de capabilități într-un sistem mai ieftin, controlat local. [...]
Traian Băsescu cere trecerea la stare de urgență în energie , susținând că deciziile de închidere a unor capacități de producție fără înlocuire au împins România în criza actuală, potrivit Digi24 . Fostul președinte pune problema în termeni de răspundere și spune că situația depășește „proasta gestionare”, ajungând la nivel penal. În intervenția de la B1 TV, Băsescu afirmă că miniștri ai Energiei și premieri au acceptat închiderea termocentralelor pe cărbune, în contextul finanțărilor disponibile prin PNRR și fonduri de coeziune pentru noi termocentrale pe gaze, dar fără să asigure în prealabil capacități de înlocuire. El susține că, deși ar exista bani pentru „vreo 3-4 termocentrale pe gaze”, proiectele nu au avansat, invocând licitații anulate repetat. Miza: ce permite, concret, starea de urgență Unghiul principal al declarațiilor este cel de reglementare: Băsescu spune că, în condițiile crizei energetice, ar trebui declarată stare de urgență, nu doar stare de alertă, pentru a permite măsuri mai ample în sistemul energetic. În argumentația sa, starea de alertă nu ar permite măsuri care ar putea afecta drepturi, dând ca exemplu posibilitatea restricționării alimentării cu energie, în timp ce o stare de urgență „limitata strict la sistemul energetic” ar oferi cadrul pentru intervenții „totale”. Acuzații de responsabilitate politică și „caz penal” Băsescu îi include în zona de responsabilitate atât pe miniștrii Energiei, cât și pe premieri, menționându-i pe „Nicu și Marcel” ca repere temporale. El a folosit un limbaj dur la adresa celor care au condus sectorul energetic, ironizându-i și acuzând lipsa de rezultate în dezvoltarea de noi capacități pe gaze. „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal.” În același context, fostul președinte spune despre președintele Nicușor Dan că „măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere” și reia ideea că ar fi necesară declararea stării de urgență, în varianta limitată la sectorul energetic. [...]
România a evitat la limită retrogradarea la „junk”, dar riscul rămâne ridicat după evaluarea Fitch , iar următoarele luni depind de măsuri de reducere a deficitului prin tăieri de cheltuieli și reforme în sectorul public, potrivit declarațiilor consilierului guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu , citate de Digi24 . Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce înseamnă că țara a evitat trecerea în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Agenția a arătat însă, în comunicatul oficial, că a existat un apel din partea României care a dus la o acțiune „diferită de decizia inițială”, formulare pe care Rădulescu o interpretează ca indicând că intenția inițială fusese retrogradarea. De ce contează: presiune mai mare pe finanțarea statului și pe economie În evaluarea consilierului BNR, menținerea ratingului nu înseamnă că riscul a dispărut, ci dimpotrivă, „este mai mare decât era înainte”, pe fondul întârzierii reformelor de „substanță”. El susține că în ultimul an ajustarea s-a făcut „aproape în exclusivitate” prin reducerea deficitului public, în special prin majorări de impozite și taxe, în timp ce restructurarea necesară a fost amânată. „Nu numai că nu a trecut (n.r.: pericolul), dar este mai mare decât era înainte.” Rădulescu leagă problema de ceea ce numește „extracție de rente din sectorul public”, fenomen pe care îl descrie ca având efecte sistemice și care, în opinia sa, întreține un cadru de funcționare „pernicios”. Ce reforme indică drept critice: companiile de stat și cheltuielile publice Consilierul guvernatorului BNR afirmă că reforma în companiile de stat este „vitală” pentru a trece următoarea evaluare și avertizează că, fără un plan pentru anul viitor, România ar putea ajunge rapid în situația evitată acum. „Ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul.” În același context, el susține că reducerea deficitului nu poate continua prin noi creșteri de taxe, deoarece „se sufocă economia”, iar soluția ar fi reducerea cheltuielilor în administrația publică. Energie: critică la înghețarea prețurilor și la lipsa investițiilor în sistem Rădulescu critică și deciziile din energie, unde vorbește despre o „administrare complet ineptă”, în special în legătură cu înghețarea prețului la energie electrică și subvenționarea generalizată a consumului. În opinia sa, astfel de măsuri încurajează consumul „oricât doresc” și pot împinge sistemul spre „dezastru”. El mai spune că România ar fi trebuit să crească semnificativ capacitatea de stocare a energiei electrice și să încurajeze prosumatorii (consumatori care produc și energie, de regulă prin panouri fotovoltaice), nu „să ne batem joc de ei”. Ce urmează Mesajul central al consilierului BNR este că menținerea ratingului a fost o amânare „pentru câteva luni”, iar următoarea evaluare va depinde de existența unui plan credibil de reducere a deficitului și de reforme în sectorul public, inclusiv în companiile de stat. Fără acestea, avertizează el, România riscă să revină rapid în scenariul retrogradării. [...]
Autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe Dunăre pentru a menține alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă , în condițiile în care debitul fluviului scade rapid, iar producția de energie a fost deja afectată, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile includ detonarea unei stânci și scufundarea controlată a unor barje pentru a devia apa spre zona de captare, cu o finanțare de 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar urma să fie aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după declararea stării de urgență pe fondul scăderii producției de energie. Duminică, 2 august, Armata va detona o stâncă pentru a modifica distribuția apei în zonă și a crește cantitatea care ajunge la Cernavodă. Debitul scade sub praguri considerate critice Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât sub 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să ajungă la 1.450 până pe 7 august, conform Administrației Naționale „Apele Române ”. „O scădere undeva la 2-3 cm pe zi, în aceste condiții Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” În paralel, Forțele Navale din cadrul MApN au făcut măsurători în zona brațului Bala, inclusiv cu o dronă și un laborator mobil, pentru a evalua adâncimea și configurația albiei. Ce intervenții sunt planificate și cine le execută Prima intervenție anunțată este detonarea „Stâncii Pârjoaia”, descrisă ca un obstacol care influențează modul în care se împarte apa pe Dunăre. Scopul este ca, prin îndepărtarea ei, o cantitate mai mare de apă să curgă spre Cernavodă. Al doilea pas vizează blocarea brațului Bala, care preia în prezent din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat patru barje încărcate cu piatră, amplasate una lângă alta, pentru a devia cursul apei. NAVROM a transmis că barjele există, iar primele două ar urma să plece „în cursul zilei de astăzi” spre gura Bala, împreună cu un utilaj de dragare; următoarele două ar urma să plece a doua zi spre Isaccea pentru încărcare cu piatră brută. Măsuri suplimentare și efecte așteptate Administrația Fluvială ar urma să încerce adâncirea albiei cu aproximativ un metru pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. În plus, sunt făcute evaluări la canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire ale reactoarelor de la Cernavodă, despre care sursa arată că nu a mai fost curățat de multă vreme. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă.” Potrivit aceleiași surse, deși au fost semnalate precipitații în Austria, ar dura aproximativ două săptămâni până când nivelul Dunării ar crește și în România. Impact operațional: navigație afectată pe fluviu Nivelul scăzut al Dunării afectează și transportul pe apă. În Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de aproape o săptămână, iar o navă de croazieră este blocată în nisip încă de luni. Separat, sursa menționează că ecluza românească de la Porțile de Fier 2 a fost închisă, iar între Galați și Brăila o navă încărcată cu ciment a rămas blocată în nisip. [...]
Criza din Ceuta riscă să ducă la restricții în Schengen , după ce 22 de lideri europeni au cerut coordonare mai strictă pe migrație și au invocat inclusiv posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne ale UE, potrivit Știrile Pro TV . Disputa are în centru politica Spaniei de regularizare a migranților și efectul ei asupra securității frontierelor externe. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, semnatarii susțin că decizia Madridului de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați în situație ilegală ar fi un „factor de atracție” care a contribuit la agravarea crizei. Contextul imediat este sosirea bruscă a aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, în Africa de Nord; aproape toți s-au întors ulterior în Maroc, iar niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE. Presiune pe libera circulație: controale interne „temporare” Liderii semnatari avertizează că „traversările în masă necontrolate” și „instrumentalizarea migrației” pot submina încrederea în regulile UE și pot crea percepția că intrarea ilegală se poate transforma ulterior în ședere legală. În acest context, ei spun că sunt dispuși să consolideze sau să reintroducă temporar controalele la frontierele interne, un semnal direct pentru funcționarea spațiului Schengen. Scrisoarea a fost semnată de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Inițiativa redactării a aparținut Italiei și Danemarcei, iar semnatarii au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași. Madridul respinge legătura cu regularizarea și invocă criterii stricte Guvernul spaniol respinge acuzațiile că programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și afirmă că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu sunt eligibile pentru această măsură. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, procesul are condiții „foarte specifice”, inclusiv dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii. Termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului lansat în aprilie a fost în luna iunie. Pedro Sánchez a criticat, într-o scrisoare separată către conducerea instituțiilor europene, reacțiile unor parteneri, pe care le-a numit „egoiste” și „ilegale”, în condițiile în care au existat propuneri de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În relatarea citată de Știrile Pro TV (News.ro, care citează Politico), Italia a introdus restricții privind libera circulație din Spania către porturi și aeroporturi italiene, iar Franța a intensificat controalele la frontiera cu Spania. Premierul spaniol mai susține că solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, și afirmă că Spania a înregistrat, între 2021 și 2026, jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia. De ce contează Disputa mută criza din Ceuta din zona gestionării unei frontiere externe în zona funcționării pieței unice și a mobilității în UE: dacă statele reintroduc controale interne, chiar și temporar, costurile operaționale și întârzierile pentru transport, turism și lanțuri logistice cresc, iar tensiunile politice se pot traduce în măsuri concrete de limitare a circulației. Ce urmează, potrivit semnatarilor, este o discuție la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferință, pentru a decide pașii următori privind coordonarea politicilor de migrație și gestionarea riscurilor pentru Schengen. [...]
