Știri
Știri din categoria Diverse
Opoziția de centru-stânga din Suedia este pe cale să preia guvernarea după un rezultat la limită, potrivit Digi24, ceea ce deschide perspectiva unor negocieri rapide pentru formarea unei majorități într-un parlament împărțit aproape egal.
Cu 99% din voturi numărate, postul public suedez SVT a indicat că blocul de centru-stânga a depășit blocul de dreapta aflat la guvernare cu o marjă „extrem de mică”. La ora 16:47 GMT (19:47, ora României), diferența era de 26.169 de voturi între cele două blocuri, relatează Reuters, citată de publicație.
Estimările prezentate arată că partidele conduse de lidera opoziției, Magdalena Andersson (Partidul Social-Democrat), ar urma să obțină 175 de locuri în Riksdag (parlamentul suedez) din totalul de 349, suficient pentru a semnala o schimbare de guvern. De cealaltă parte, blocul premierului Ulf Kristersson — care include și partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi — era creditat cu 174 de mandate, conform datelor autorității electorale suedeze.
Procesul nu este încă închis complet. Autoritatea electorală suedeză numără buletinele sosite cu întârziere din țară și din străinătate, iar acest demers ar putea continua până joi, înainte ca toate voturile să fie luate în calcul.
SVT a transmis că o răsturnare de situație în acest stadiu este foarte puțin probabilă, în condițiile în care a mai rămas de numărat sub 1% din circumscripții.
Recomandate
Vladimir Putin le cere rușilor să iasă la vot ca „test” de susținere pentru război , într-un scrutin parlamentar organizat pe durata a trei zile, de vineri până duminică, potrivit Libertatea . Mesajul, transmis într-un discurs televizat, mută accentul alegerilor de la competiția politică la validarea publică a invaziei din Ucraina, într-un sistem electoral descris ca strict controlat. Rusia urmează să valideze componența Dumei de Stat (450 de mandate) pentru următorii cinci ani, în primul scrutin parlamentar organizat de regimul Putin după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022. În același timp, sondajele de opinie citate în material indică o creștere a îngrijorării în rândul populației, pe fondul atacurilor cu drone și al problemelor economice care se agravează. Alegeri pe trei zile și un rezultat „asigurat” Formatul de trei zile este prezentat în articol ca parte a unei arhitecturi menite să livreze rezultatul dorit de regim. În acest cadru, partidul Rusia Unită este descris ca element central al sistemului, care „trebuie făcut și declarat învingător indiferent de situație” pentru menținerea regimului. În discursul televizat, Putin a legat explicit participarea la vot de susținerea frontului și de obiectivul militar al Moscovei. „Alegerea și voința voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susțin soldații noștri, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru patria noastră, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea și sistemul nostru socio-politic.” „Barometrul” invocat de Kremlin și limitele competiției politice Deși Putin descrie participarea la vot ca pe un „barometru” al sprijinului pentru război, articolul notează că liderul rus a interzis singurul partid antirăzboi, tocmai pentru a evita un vot real împotriva agresiunii militare. În plus, Rusia Unită ar avea „doar 25%” în sondajele independente, în timp ce regimul ar manipula datele spre „33–37%”, iar celelalte partide de pe buletinul de vot sunt prezentate ca formațiuni care sprijină regimul, menținute pentru „impresia de pluripartidism”. Atac cibernetic revendicat asupra infrastructurii electorale Separat de mesajele politice, un grup anonim de hackeri, CikLeak, a revendicat că a spart serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia, potrivit EFE, citată de Agerpres. Hackerii susțin că au compromis inclusiv infrastructura contractorilor și că au transmis materialele către jurnaliști, acuzând opacitatea votului electronic la distanță și vulnerabilitatea sistemului la manipulare. În lipsa unor confirmări independente în textul sursă, amploarea și efectele atacului rămân neclare. [...]
Presiunea electorală a AfD începe să erodeze stabilitatea politică la Berlin , după ce înfrângerea CDU în Saxonia-Anhalt a declanșat tensiuni interne în jurul cancelarului Friedrich Merz , potrivit Digi24 . Înaintea alegerilor regionale de duminică din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest, opt lideri de land ai CDU au ieșit public pentru a cere „stabilitate” și a-l susține pe Merz, în timp ce acesta și-a anulat discursul planificat la Adunarea Generală a ONU. Miza imediată este una de guvernare: rezultatele din acest weekend pot alimenta sau tempera discuțiile despre viitorul cancelarului, aflat sub presiune după 16 luni de mandat. Un oficial guvernamental, citat sub condiția anonimatului, a justificat anularea deplasării la New York prin faptul că „prezența sa este necesară la Berlin”. CDU încearcă să blocheze o criză de conducere înainte de alegeri În declarația comună, liderii regionali ai CDU au legat explicit nevoia de „stabilitate” de presiunea exercitată asupra partidelor tradiționale de formațiuni nativiste (anti-imigrație) în Europa și au cerut ca partidul să evite o dezbatere despre schimbarea conducerii. „Acum mai mult ca oricând, peisajul politic german are nevoie de stabilitate.” „Calea către restabilirea încrederii publicului în creștin-democrați constă în ascultare și acțiune politică, nu în dezbateri privind personalul.” Printre semnatari se află și lideri menționați ca potențiali succesori ai lui Merz, inclusiv Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord–Westfalia. Separat, Markus Söder, premierul Bavariei, a declarat că îl susține pe Merz. AfD capitalizează victoria din Saxonia-Anhalt și împinge CDU în defensivă Șocul politic a fost produs de victoria „răsunătoare” a AfD în Saxonia-Anhalt, deși partidul nu a obținut majoritatea absolută necesară pentru a guverna singur. AfD încearcă acum să strângă sprijin parlamentar pentru ca Ulrich Siegmund să devină primul lider regional de extremă dreapta din Germania de la perioada nazistă încoace. În paralel, AfD este descrisă ca fiind în fruntea sondajelor naționale, iar co-liderul Alice Weidel a spus că își propune „distrugerea” CDU și a susținut că partidul lui Merz „nu va mai câștiga niciodată alte alegeri”. Weidel a ironizat sprijinul liderilor regionali pentru Merz și a criticat „afaceri ca de obicei”, afirmând că „singura cale” pentru schimbări ar fi alături de AfD. Ce urmează: testul din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest Sondajele citate în material indică rezultate bune pentru AfD și riscul ca alegătorii să sancționeze din nou CDU, pe fondul nemulțumirii față de guvernul federal de coaliție condus de Merz împreună cu social-democrații. Merz urmează să convoace duminică seara o ședință a conducerii CDU pentru a coordona reacția partidului pe măsură ce vor fi anunțate rezultatele, reuniune descrisă de membri de rang înalt drept o „demonstrație de unitate” preventivă. În acest context, Partidul Verde, aflat în opoziție, a avertizat că discuțiile despre un „Kanzlertausch” (înlocuirea cancelarului) ar putea declanșa alegeri anticipate în care AfD ar putea câștiga. Următoarele alegeri generale din Germania sunt programate pentru 2029. [...]
Moscova ridică miza diplomatică și tratează trupe străine în Ucraina drept „declarație de război” , într-un mesaj care complică discuțiile europene despre garanții de securitate și un posibil contingent internațional, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a spus că un eventual război între Rusia și Europa ar fi „complet diferit” și „foarte scurt”. Declarația a fost făcută miercuri și este atribuită agenției ruse de stat TASS. Linia roșie invocată de Kremlin: forțe străine în Ucraina Lavrov a reluat avertismentul președintelui Vladimir Putin, potrivit căruia desfășurarea unor forțe militare străine în Ucraina ar fi considerată de Moscova o declarație de război. Contextul este dat de discuțiile tot mai frecvente în rândul unor guverne europene privind consolidarea apărării și despre posibile aranjamente de securitate pentru Ucraina, inclusiv ideea unui contingent internațional. În același timp, Lavrov a susținut că Rusia nu se pregătește pentru o confruntare militară cu țările occidentale și nici nu ar fi interesată de una. Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului Șeful diplomației ruse a afirmat că orice acord de încheiere a războiului din Ucraina ar presupune îndeplinirea a ceea ce Moscova numește obiectivele inițiale ale „operațiunii militare speciale” – termenul folosit de Kremlin pentru invazia la scară largă începută în februarie 2022. Lavrov l-a acuzat, de asemenea, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar încerca să elimine limba și cultura rusă din Ucraina. Potrivit materialului, Kievul respinge acuzațiile și susține că Rusia invocă protejarea vorbitorilor de limbă rusă ca pretext pentru agresiune. Escaladare verbală și către Polonia Separat, consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a declarat că Polonia „ar înceta să mai existe” ca stat în „două sau trei zile” dacă Varșovia ar intra într-un conflict militar cu Rusia. Afirmațiile vin după ce ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a spus la conferința Yalta European Strategy de la Kiev (12–13 septembrie) că NATO ar învinge Rusia „destul de repede” dacă Moscova ar ataca Alianța. Sikorski a invocat superioritatea aeriană a NATO și a estimat că statele europene membre ale Alianței au aproximativ 2.500 de aeronave militare. Patrușev l-a acuzat pe Sikorski că ar evalua capacitățile militare ale Rusiei într-un mod „amatoricesc” și a susținut că forțele ruse nu își folosesc întregul potențial în războiul din Ucraina. De ce contează Mesajul central transmis de Moscova – că prezența unor forțe străine în Ucraina ar echivala, în interpretarea Kremlinului, cu o „declarație de război” – pune presiune pe opțiunile europene de construire a unor garanții de securitate pentru Kiev și crește riscul de escaladare politică în jurul oricărei formule de „contingent internațional” discutate în Europa. [...]
Invitația UE către Canada ca „membru asociat” poate accelera proiecte energetice și investiții comune cu România , în special pe zona nucleară și în industria de apărare, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că propunerea lansată la Bruxelles de președinta Comisiei Europene se înscrie într-o „aliniere strategică accelerată” în 2026 și ar fi un „catalizator” pentru relația bilaterală România–Canada. Într-o postare pe Facebook, Țoiu indică patru piloni ai agendei România–Canada: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea de români din Canada. Energie nucleară: capacitate, finanțare și tehnologia CANDU Ministrul arată că, în marja Adunării Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a avut o întrevedere bilaterală cu vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, Greg Orencsak. Discuțiile au vizat, potrivit aceleiași surse, rezultate „foarte bune” ale colaborării și planuri de viitor, între care: creșterea capacității de producție de energie nucleară; explorarea oportunităților de finanțare oferite de agenția Export Development Canada; promovarea comună a extinderii tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali pentru tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și industrie de apărare: „noi oportunități” pentru investiții în România Țoiu afirmă că invitația adresată omoloagei sale, ministra de externe Anita Anand, de a vizita Bucureștiul înainte de Summitul NATO a subliniat importanța cooperării în materie de securitate. În acest context, ministrul menționează participarea militarilor canadieni la operațiuni de deminare în Marea Neagră (MCM Black Sea). Un element cu potențial economic direct, în lectura ministrului, este conectarea Canadei la piața europeană de producție militară, care „deschide noi oportunități pentru investiții comune în România”. Comerț: creștere de peste 70% după CETA Pe zona comercială, Țoiu indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA în 2017, schimburile bilaterale România–Canada au crescut cu peste 70%. În opinia sa, o asociere și mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea „deschide noi uși” pentru antreprenorii români. Ministrul mai susține că un parteneriat extins UE–Canada depășește dimensiunea economică și ține de „unitate și reziliență” între democrațiile mari, apreciind că România este „una dintre ancorele puternice” ale acestei alianțe. [...]
Consultările de la Cotroceni pentru desemnarea premierului sunt convocate în lipsa unei majorități parlamentare , iar partidele vin cu formule de guvernare greu compatibile între ele, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul de blocaj decizional, potrivit Stirile Pro TV . Administrația prezidențială a anunțat că joi vor avea loc consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier, deși „niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea” cerută de președintele Nicușor Dan. Deși șeful statului a spus în repetate rânduri că va nominaliza un premier doar când există o majoritate pentru învestire, situația l-a împins să convoace consultări cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu neafiliații. Ce propune PSD și de ce negocierile complică ecuația PSD urmează să vină la consultări cu două variante, conform relatării: un guvern politic cu Sorin Grindeanu premier sau un guvern „creat în jurul social-democraților”. Marian Neacșu (PSD) a declarat că prioritatea este formarea unui guvern. În paralel, social-democrații recunosc că poartă negocieri și nu exclud un parteneriat cu AUR, însă AUR condiționează voturile de obținerea funcției de premier și de includerea unei părți „consistente” din programul partidului, potrivit declarațiilor citate în material. „Linia roșie” a PNL și USR: fără guvern PSD PNL și USR spun că nu susțin un guvern PSD, poziție prezentată ca „linie roșie”. Ionel Bogdan (PNL) este citat afirmând că PNL și USR nu susțin o variantă de guvern PSD, în contextul în care, în opinia sa, se împinge spre o astfel de soluție. Varianta UDMR: un guvern de „funcționari” cu experiență În acest context, liderul UDMR, Kelemen Hunor , anunță că va propune la Cotroceni o formulă alternativă: un guvern alcătuit din funcționari cu vechime (directori generali, secretari generali adjuncți) care au lucrat atât cu PSD, cât și cu PNL, argumentând că aceștia „cunosc domeniul” și au „autoritate” și „experiență”. Criza politică descrisă de publicație ajunge joi la 135 de zile de la căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR, iar consultările sunt următorul pas procedural, fără ca o majoritate de învestire să fie, deocamdată, explicitată în termeni concreți. [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz ține presiunea pe energie , după ce Iranul a respins public ideea reluării rapide a negocierilor de pace cu SUA și a transmis că va continua lupta, în timp ce cotațiile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril, potrivit Digi24 . Teheranul contrazice afirmațiile președintelui american Donald Trump , potrivit cărora Republica Islamică ar căuta „un acord rapid” pentru încheierea războiului. Mesajul iranian este că discuțiile cu Statele Unite nu vor fi reluate până când nu vor fi îndeplinite condițiile sale. În acest context, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, purtătorul de cuvânt principal al forțelor armate iraniene, a declarat presei iraniene: „Poporul a dat peste cap calculele inamicului cu 200 de nopți de rezistență, iar forțele armate vor apăra Iranul până la ultima picătură de sânge.” De ce contează: risc de preț mai mare la energie, pe fondul tensiunilor maritime Articolul notează că prețurile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril pe fondul perturbărilor din jurul Strâmtorii Ormuz și al extinderii crizei din regiune, informație atribuită de Digi24 publicației The Independent . În paralel, este menționată criza dintre Arabia Saudită (aliată a SUA) și rebelii houthi, aliniați cu Iranul, din apropierea Mării Roșii. Condițiile Iranului și semnalele contradictorii de la Washington Un reprezentant al liderului suprem al Iranului a avertizat că nu vor exista negocieri „până când condițiile Iranului nu vor fi îndeplinite”. În aceeași linie, Mohsen Rezaei a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că Teheranul nu trebuie „distras” de mesajele schimbătoare ale președintelui SUA: „Nu vă lăsați distrași de semnalele contradictorii ale președintelui SUA - de la «fără negocieri» la «suntem gata să discutăm». Miza legată de petrol și de strâmtori s-a schimbat. Limitarea pagubelor nu va opri ceea ce urmează. Nu vor avea loc negocieri până când nu vor fi îndeplinite condițiile Iranului. Punct!”. Separat, materialul mai arată că ministrul iranian de externe ar fi primit instrucțiuni din partea omologului său chinez să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la acordul de pace provizoriu semnat cu SUA în iunie, în condițiile în care perturbările de aprovizionare cu energie continuă să se resimtă la nivel global. [...]
