Știri
Știri din categoria Diverse
Lionel Messi și-a extins recordul istoric la Cupa Mondială, ajungând la 20 de goluri în competiție și devenind primul jucător care marchează în opt meciuri consecutive la turneul final, potrivit news.ro.
Reușita a venit în noaptea de vineri spre sâmbătă, în meciul cu Capul Verde, când Messi a deschis scorul. Golul a fost marcat în minutul 29, iar pentru Argentina (Albiceleste) a fost al șaptelea său gol în patru meciuri la ediția din 2026.
Partida s-a jucat pe Hard Rock Stadium din Miami, unde Messi a bifat și un reper de regularitate: opt meciuri consecutive cu gol la Cupa Mondială, performanță pe care aceeași sursă o indică drept unică în istoria competiției.
În contextul cursei pentru recorduri, news.ro notează că francezul Kylian Mbappé se apropiase marți de Messi după dubla cu Suedia (3-0), ajungând la șase goluri la turneul din 2026 și 18 în total la Cupa Mondială. Golul din meciul cu Capul Verde i-a permis însă lui Messi să se distanțeze din nou, la capătul celui de-al 30-lea meci al său la Cupa Mondială.
Recomandate
Disponibilitatea lui Neymar pentru 90 de minute îi lărgește lui Ancelotti opțiunile tactice în fazele eliminatorii , într-un moment în care Brazilia intră în meciurile decisive de la Cupa Mondială 2026, potrivit news.ro . Selecționerul Braziliei, Carlo Ancelotti , a declarat într-un interviu pentru „Folha de São Paulo” că Neymar, 34 de ani, a făcut progrese fizice suficiente după accidentarea la gambă și „este pregătit să joace 90 de minute”. Totuși, antrenorul nu a confirmat dacă atacantul va fi titular în meciul cu Norvegia, programat duminică, în optimile de finală. Ancelotti a explicat că decizia va depinde de nevoile echipei pe parcursul jocului. „Important este să poată juca. Când voi vedea că echipa are nevoie de el, îl voi introduce în teren. Dar da, este pregătit să joace 90 de minute”. Context: minute puține după revenirea din accidentare Neymar a fost rezervă de la începutul turneului și, după revenirea în timpul competiției, a bifat până acum doar 20 de minute în meciul cu Scoția din faza grupelor, intrând pe final, când scorul era deja 3-0. În partida cu Japonia, din 16-imile de finală, nu a intrat pe teren (2-1). Cum gestionează Brazilia situația în lot Ancelotti a spus că Neymar „nu este mulțumit” de statutul său, dar că se comportă „foarte bine” și nu afectează grupul, descriindu-l drept „respectuos, amabil și apreciat de coechipieri”. Tehnicianul a adăugat că jucătorul nu vine să ceară explicit să joace, deși dorința este evidentă, și a punctat că „un jucător nu poate fi fericit pe banca de rezerve”. [...]
Zvonul că Intel ar produce cipul A20 pentru iPhone 18 (modelul de bază) este infirmat , iar implicația practică este că nu se conturează, cel puțin din informațiile vehiculate acum, o schimbare de furnizor care să rupă dependența Apple de ecosistemul actual de producție pentru procesoarele iPhone, potrivit Android Headlines . Informația pornește de la o speculație apărută în piață, conform căreia Intel ar urma să fabrice viitorul cip A20 pentru iPhone 18 „de bază”. Publicația notează însă că un tipster (o sursă neoficială din industria tehnologiei, care publică informații pe canale informale) respinge scenariul și îl descrie ca fiind „departe de realitate”. De ce contează: semnal pentru lanțul de aprovizionare și pentru așteptările pieței Pentru industrie, un astfel de zvon ar fi avut relevanță în special prin prisma lanțului de aprovizionare: producția de cipuri pentru iPhone este un element critic atât pentru costuri, cât și pentru capacitatea de livrare, iar o schimbare de producător ar fi sugerat o repoziționare majoră în strategia Apple. În acest caz, infirmarea reduce probabilitatea ca investitorii și partenerii să își calibreze așteptările pe o mutare rapidă către Intel pentru procesoarele iPhone 18, cel puțin pe baza acestor informații. Publicația nu indică detalii suplimentare despre un calendar, volume sau condiții comerciale, iar materialul tratează subiectul strict la nivel de zvon contrazis. [...]
Negocierile pentru un guvern majoritar ar putea fi închise până la finalul lui iulie , iar scenariul cel mai probabil este o coaliție PSD–PNL–UDMR, potrivit declarațiilor fostului ministru al Finanțelor Adrian Câciu , citat de Digi24 . Miza imediată este deblocarea formării Executivului, într-un moment în care partidele aflate la negocieri au intrat în noi tensiuni. Câciu a respins explicit varianta unui „guvern de armistițiu” și a susținut că discuțiile ar urma să ducă la o formulă stabilă, cu majoritate parlamentară. „Eu exclud sintagma «guvern de armistițiu» (...). Dar eu cred că, la finalul acestei luni, lucrurile vor duce către un guvern majoritar și tind să cred că va fi PSD, PNL, UDMR.” Formula politică avansată și condițiile puse în negocieri Social-democratul a indicat că, din perspectiva sa, USR nu ar trebui să facă parte din viitoarea coaliție, pe motiv că și-ar fi impus „linii roșii” care au contribuit la blocajul actual. În același timp, Câciu a spus că PSD nu a exclus colaborarea cu PNL și UDMR. În acest context, el a afirmat că PSD nu ar mai accepta ca Ilie Bolojan să facă parte din Guvern, susținând că acesta nu va fi în viitorul Executiv. „Am spus că nu mai vrem să facă parte din Guvern doar o persoană: Ilie Bolojan.” Cine ar putea conduce Executivul și ce urmează Întrebat despre numele viitorului premier, Câciu a spus că decizia va rezulta din negocierile dintre partide și a invocat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să conducă guvernul, cu condiția „flexibilizării” pozițiilor. Tot el a susținut că accentul ar trebui mutat de la împărțirea funcțiilor la programul de guvernare și a indicat că se așteaptă ca „săptămâna viitoare” pozițiile să se mai relaxeze, astfel încât un acord să fie posibil până la finalul lunii iulie. Separat, Câciu a explicat că postarea sa de pe Facebook, în care i-a numit „penali” (între ghilimele) pe mai mulți lideri din PNL și USR, a fost „metaforică”, făcând trimitere la etichetările din perioada 2017–2019. [...]
Un Boeing 747-8 oferit de Qatar și folosit ca Air Force One a intrat în serviciu pe fondul criticilor legate de costuri și de acceptarea unui avion de lux de la un stat străin , iar primele imagini din interior au alimentat suplimentar controversele, potrivit Digi24 . Fotografiile distribuite pe X de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt arată, pe raftul din spatele ei, cărți despre care publicația germană focus.de scrie că ar fi „false”, cu titluri generice și fără sens, precum „Bibliotecă”, „Bijuterii” sau „Artă”. Imaginile au fost intens comentate pe rețea, inclusiv prin mesaje ironice și printr-o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, care parodiază ideea de „recuzită” pentru a sugera rafinament. Criticile mari rămân la bani și la precedentul diplomatic Dincolo de episodul cu „cărțile”, avionul a stârnit critici din cauza costurilor și a ritmului rapid al lucrărilor de renovare, dar și din cauza acceptării neobișnuite a unui avion de mare capacitate de la o țară străină. Donald Trump a respins criticile și a spus că Qatarul „ne-a tratat foarte bine”, iar despre costul pentru contribuabili a afirmat că avionul oferit costă „foarte puțin” comparativ cu alternativele. Armata aerului a transmis că aeronava corespunde normelor prezidențiale, în timp ce CNN este citat cu o estimare a costurilor de recondiționare de peste 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Ce urmează: soluție temporară până la noile avioane Boeing Noul aparat, un Boeing 747-8, urmează să înlocuiască vechiul Boeing 747-200, aflat în serviciu de aproximativ 35 de ani ca Air Force One. Aeronava oferită de Qatar ar urma să fie folosită până la livrarea a două avioane Boeing noi, comandate, dar întârziate; acestea ar trebui să fie gata în aproximativ doi ani, perioadă care ar coincide cu finalul celui de-al doilea mandat al lui Trump, potrivit informațiilor din articol. Digi24 mai notează că Trump ar dori să păstreze avionul de lux și după plecarea de la Casa Albă, iar „conform unor informații” aeronava ar urma să fie donată bibliotecii prezidențiale a lui Trump, astfel încât să poată continua să o utilizeze. [...]
Polonia condiționează sprijinul politic pentru aderarea Ucrainei la UE de o reconciliere istorică , într-un moment în care relația bilaterală a intrat într-o criză diplomatică ce poate complica un proces oricum „complex și de lungă durată”, potrivit Libertatea . Premierul polonez Donald Tusk a spus că la Kiev se caută modalități de reducere a tensiunilor cu Varșovia și a adăugat că Ucraina ar trebui „să-și asume istoria” dacă vrea să adere la Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce relațiile dintre cele două capitale au ajuns la „cea mai gravă criză bilaterală” de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, notează Reuters (citată de Libertatea). De unde a pornit criza diplomatică Tensiunile s-au amplificat după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras omologului ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb. Decizia a fost motivată de faptul că o unitate militară ucraineană a fost numită după insurgenți ucraineni ultranaționaliști acuzați de masacrarea polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tusk, adversar politic al lui Nawrocki, a încercat să atenueze tensiunile și a spus că a primit semnale pozitive după întâlnirea de vineri, la Varșovia, dintre miniștrii de Externe Radoslaw Sikorski (Polonia) și Andrii Sîbiha (Ucraina). „Nu există o comunitate europeană fără reconciliere, şi nu există reconciliere fără asumarea unui trecut dureros”, a declarat Donald Tusk, potrivit relatării. Ce propune Kievul: „măsuri anti-criză”, fără angajament pe punctul sensibil Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte un „dialog onest” cu Polonia, anunțând un set de măsuri „anti-criză”. Potrivit lui, acestea includ: consultări între ministerele de Externe; o reuniune între istorici; implicarea unor lideri religioși din ambele țări. Totuși, Sîbiha nu a precizat dacă Ucraina va schimba numele unității militare aflate în centrul disputei. El a adăugat că Ucraina „respectă istoria altora” și se așteaptă la aceeași abordare față de propria istorie și independență. De ce contează pentru parcursul european al Ucrainei În contextul în care aderarea la UE este descrisă ca un proces „complex și de lungă durată”, escaladarea unei dispute istorice cu Polonia — stat membru cu influență în dosarele europene — riscă să devină un obstacol politic suplimentar. În paralel, Sikorski a refuzat să ofere detalii despre discuțiile cu omologul ucrainean, afirmând că „diplomația preferă tăcerea”. Contextul sensibil rămâne legat de Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), văzută de unii ucraineni drept simbol al luptei pentru independență, dar asociată în Polonia cu masacrele din Volînia , unde Varșovia susține că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși; în represaliile poloneze au murit, de asemenea, mii de ucraineni. [...]
Ucraina a propus Poloniei un „pachet anticriză” care include consultări diplomatice, o reuniune a istoricilor și implicarea liderilor religioși, într-o încercare de a debloca tensiunile cu potențial de a complica parcursul european al Kievului, potrivit Digi24 . Miza depășește disputa simbolică: responsabili polonezi au avertizat că Ucraina nu ar putea adera la Uniunea Europeană fără o reconciliere a memoriei istorice între cele două țări, notează AFP, preluată de Agerpres. În acest context, Kievul încearcă să instituționalizeze un cadru de „dezescaladare” care să reducă riscul ca subiectul să devină un blocaj politic de durată. Tensiunile au fost declanșate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități a forțelor armate. UPA, organizație naționalistă înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este considerată responsabilă de masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi; potrivit aceleiași surse, unii membri au luptat în rândurile SS și au participat la deportarea și masacrarea evreilor. Ce conține „pachetul anticriză” propus de Kiev Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga , care s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său polonez, Radoslaw Sikorski , a transmis că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte un „dialog onest”. Într-o postare pe platforma X, Sibiga a detaliat măsurile propuse: inițierea unor consultări între ministerele de externe ale celor două țări; organizarea unei reuniuni a istoricilor; recurgerea la lideri religioși ai celor două națiuni. Sibiga a mai spus că în ultimele 18 luni s-au realizat „progrese semnificative” pentru depășirea unor „probleme sensibile”, inclusiv cercetări privind gropile comune din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Reacția Varșoviei și riscul de escaladare politică Ministerul polonez de externe a pledat pentru „dezescaladarea tensiunilor și instituirea unor mecanisme durabile bazate pe o înțelegere reciprocă a Istoriei”. În paralel, subiectul a căpătat o dimensiune politică internă în Polonia: președintele Karol Nawrocki a anunțat la finalul lunii iunie că îi retrage lui Zelenski cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb, ca reacție la controversele legate de memoria istorică. Pe fond, disputa este alimentată și de decizii ale autorităților ucrainene privind memoria publică: acestea intenționează să creeze un panteon al „eroilor naționali” care să includă lideri naționaliști ce au colaborat cu Germania nazistă, fiind menționat cazul lui Andrii Melnik, repatriat în Ucraina și înhumat cu onoruri în luna mai. Dacă mecanismele propuse de Kiev vor fi acceptate și vor produce rezultate, ele ar putea reduce presiunea politică bilaterală într-un moment în care Ucraina are nevoie de sprijin extern și de evitarea unor noi condiționări în dosarul de aderare la UE. [...]
