Știri
Știri din categoria Diverse
Întâlnirea Lavrov–Wadephul, prima după 2022, indică o reluare punctuală a contactelor Rusia–Germania, dar în condiții strict controlate de Berlin, potrivit Digi24.
Cei doi miniștri de externe, Serghei Lavrov și Johann Wadephul, s-au întâlnit sâmbătă la sediul ONU, la New York, în ceea ce Digi24 descrie drept prima întrevedere de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Discuția s-a desfășurat cu ușile închise, iar tema Ucrainei „s-a aflat, fără îndoială, pe ordinea de zi”.
Partea germană a cerut ca accesul presei să fie restricționat și ca discuțiile să nu fie înregistrate, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția rusă TASS. Aceasta a mai afirmat că inițiativa întâlnirii ar fi aparținut Berlinului.
Întâlnirea are loc pe fondul unei escaladări recente a tensiunilor bilaterale, după ce Germania a acuzat Moscova că a trimis o dronă încărcată cu explozibil către aeroportul din Leipzig, la începutul lunii august. În urma acestui episod, Germania și Rusia și-au închis reciproc consulatele.
Ultima întâlnire a lui Lavrov cu un ministru german de externe, notează Digi24, a avut loc în ianuarie 2022, când a discutat cu Annalena Baerbock, cu mai puțin de o lună înainte de declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina.
Faptul că dialogul a fost reluat, chiar și într-un format discret și fără expunere publică, sugerează că Berlinul testează canale de comunicare la nivel înalt într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată și marcată de măsuri reciproce, inclusiv în plan consular. În același timp, condițiile impuse de Germania indică o abordare prudentă, menită să limiteze semnalele politice și riscurile de instrumentalizare publică a întâlnirii.
Recomandate
Ucraina mută accentul spre roboți de luptă și un „ecosistem” de investiții în tehnologie militară , într-o inițiativă lansată de fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov, care vizează reducerea expunerii soldaților în misiunile cele mai periculoase, potrivit Digi24 . Proiectul, numit „Armata Roboților”, ar urma să reunească investiții, cercetare și testare împreună cu militarii, cu obiectivul declarat de a introduce inclusiv roboți umanoizi în luptă. Anunțul a fost făcut pe 26 septembrie, atât pe rețelele sociale, cât și într-o prezentare la conferința IT Arena de la Liov. Digi24 notează că este cel mai recent proiect al lui Fedorov după demiterea sa de către președintele Volodimir Zelenski, într-un context controversat, informație relatată și de Kyiv Independent. Ce presupune „Armata Roboților”: investiții, testare și scalare rapidă Fedorov descrie inițiativa ca un „ecosistem”, nu ca o singură companie. În declarațiile citate, el indică o abordare integrată, de la finanțare până la implementare pe front: „Vom investi în companii din domeniul tehnologiei pentru apărare, vom lansa propriile proiecte tehnologice, vom dezvolta capacități de cercetare și dezvoltare, vom testa soluții împreună cu militarii și vom extinde cât mai rapid acele lucruri care funcționează cu adevărat pe câmpul de luptă.” În același registru, Fedorov afirmă că, deși nu mai este în guvern și acționează din sectorul privat, își păstrează misiunea de a dezvolta tehnologii care să ajute Ucraina „să câștige și să salveze viețile militarilor”. Totodată, el a făcut un apel către inginerii specializați în robotică să se alăture echipei. Ținte operaționale: roboți umanoizi în tranșee, în locul infanteriei Potrivit presei ucrainene care a urmărit prezentarea de la IT Arena, Fedorov a avansat obiective cu termene scurte: în șase luni, un robot umanoid ar urma „să ucidă pentru prima dată un militar inamic”, iar în 12 luni să fie realizat „primul asalt reușit” asupra unei poziții inamice fără participarea infanteriei. Digi24 punctează însă o limitare importantă a realității din teren: chiar și în cazurile în care au fost desfășurate „asalturi” exclusiv cu vehicule terestre fără pilot, un teritoriu nu este considerat cucerit până când militarii nu ajung efectiv la fața locului. Realitatea din teren: vehicule fără pilot, dar controlate de oameni și vulnerabile În Ucraina, vehiculele terestre fără pilot (UGV) sunt folosite tot mai mult de ambele tabere, mai ales pentru logistică, pe fondul riscurilor ridicate generate de dronele FPV. Aceste misiuni includ aprovizionarea și evacuarea răniților în apropierea liniei frontului, unde expunerea este „extrem de periculoasă”. În același timp, Digi24 subliniază că UGV-urile nu sunt, de regulă, autonome „în adevăratul sens al cuvântului”: ele sunt pilotate de operatori umani, de obicei prin conexiuni la internet Starlink. În plus, au limitări practice (energie și muniție finite) și necesită întreținere, reîncărcare și realimentare cu muniție de către oameni aflați pe teren, iar pierderile rămân ridicate când operează aproape de linia frontului. Publicația mai notează că majoritatea modelelor de roboți prezentate într-un videoclip generat cu inteligență artificială asociat anunțului — inclusiv roboți umanoizi, sferici sau asemănători unor câini ori păianjeni — nu sunt folosite în prezent în luptele din Ucraina. Context: după „ Armata Dronelor ”, un nou pariu pe tehnologie din sectorul privat Inițiativa este prezentată ca inspirată de succesul proiectului „Armata Dronelor”, lansat în 2022, când Fedorov era ministru al Transformării Digitale. Digi24 mai arată că, după demiterea sa, Fedorov a vorbit despre crearea unui fond pentru stimularea inovației și extinderea producției în apărare și despre intenția de a-și lansa propria companie de tehnologie pentru apărare, însă în anunțul privind „Armata Roboților” nu a precizat ce organizație se află în spatele inițiativei. [...]
Administrația Trump încearcă să nu piardă prin expirare 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru ajutor militar către Ucraina , urmând să angajeze prin contracte aproape întreaga sumă până la 30 septembrie, termenul-limită al anului fiscal american, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională: banii nu trebuie cheltuiți efectiv până la această dată, dar trebuie „blocați” contractual, altfel expiră. Până la începutul săptămânii, 307 milioane de dolari erau deja angajați, iar restul de 93 de milioane de dolari ar urma să fie prinși în contracte înainte de 30 septembrie, au declarat surse citate de Reuters, sub protecția anonimatului. Pentagonul, care supraveghează programul USAI (Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei), a refuzat să comenteze. De ce contează termenul de 30 septembrie În logica bugetară americană, fondurile alocate prin USAI trebuie angajate oficial prin contracte până la finalul anului fiscal. Dacă nu se întâmplă acest lucru, sumele rămase necontractate expiră, chiar dacă nu era necesar să fie plătite integral până la 30 septembrie. În ultimele luni, ritmul de implementare a fondurilor a devenit subiect de dispută între administrație și Congres . Democrații, dar și unii republicani, au criticat Pentagonul pentru viteza redusă cu care a pus în aplicare finanțarea aprobată în decembrie anul trecut. Ce se livrează și în ce calendar Primele livrări din pachet au început în această lună și includ: arme ofensive; echipamente și piese de schimb pentru vehicule blindate. Restul echipamentelor ar urma să fie livrate până în octombrie 2029, potrivit surselor citate de Reuters. În același timp, mandatul lui Donald Trump la Casa Albă se încheie în ianuarie 2029, ceea ce adaugă presiune asupra modului în care sunt programate și executate contractele. Fără rachete Patriot în pachetul de 400 de milioane de dolari Una dintre sursele Reuters a spus că pachetul de 400 de milioane de dolari nu include rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, deși Ucraina cere în mod repetat suplimentarea acestor muniții. Potrivit aceleiași relatări, stocurile de rachete Patriot sunt sub presiune atât din cauza războiului din Ucraina, cât și a conflictului dintre SUA și Iran. Reuters mai notează că Pentagonul a amânat în mai multe rânduri livrările de armament către Kiev, invocând preocupări legate de nivelul stocurilor americane, iar legislatorii au criticat calendarul considerat prea lent pentru un conflict în desfășurare. Context politic: ton mai favorabil față de Ucraina În ultimele luni, Trump a adoptat un ton mai favorabil față de Ucraina, iar administrația sa a aprobat o propunere care permite Ucrainei să obțină o licență pentru producerea de rachete interceptoare Patriot și a promulgat o lege privind sancțiunile împotriva Rusiei. În această săptămână, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ONU, la New York. După întâlnire, Zelenski a spus că discuțiile au vizat eforturile de a pune capăt războiului, inclusiv posibilitatea unui armistițiu bilateral privind atacurile asupra infrastructurii energetice. [...]
Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]
Polonia propune să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat permanent pe teritoriul său, un mecanism care ar muta o parte din costul prezenței SUA direct în bugetul polonez, potrivit Digi24 . Oferta a fost prezentată de viceministrul Paweł Zalewski , care a spus că Varșovia ar acoperi costurile infrastructurii și, suplimentar, „costul fiecărui soldat american staționat în Polonia” cu 15.000 de dolari anual (aprox. 69.000 lei) per militar. Zalewski a precizat că aceste costuri ar urma să fie suportate de contribuabilii polonezi. Oficialul polonez a declarat, la o conferință de presă la Washington, că decizia privind înființarea unei baze americane permanente „a fost deja luată” și că discuțiile ar fi intrat în etapa de implementare, inclusiv pe teme precum tipul forțelor, capacitățile și posibilele locații. Pentagonul nu a confirmat însă afirmațiile, transmițând publicației americane Defense One că „nu are nimic de anunțat în acest moment”. Ce înseamnă financiar propunerea Varșoviei Din datele citate, Polonia încearcă să întărească argumentul economic pentru o prezență americană permanentă, printr-un pachet care include: acoperirea costurilor de infrastructură pentru baza propusă; o plată anuală de 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) pentru fiecare militar american staționat în Polonia. În Polonia sunt staționați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim de rotație, iar oficiali polonezi și americani au indicat că baza propusă ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari. Context: revizuirea prezenței SUA în Europa și miza pentru NATO Varșovia militează public de opt ani pentru o bază militară permanentă a SUA, iar Zalewski a argumentat că „bazele permanente creează un angajament permanent”, inclusiv ca semnal de descurajare pentru Rusia. În paralel, Departamentul Apărării al SUA face o revizuire a prezenței militare în Europa, în contextul în care administrația Trump și-a exprimat intenția de a-și reorienta atenția de la Europa către Asia-Pacific. Un fost secretar general adjunct al NATO, David Cattler, a declarat pentru Radio Free Europe că o bază permanentă în Polonia ar fi un semnal important pentru flancul estic, dar efectul ar depinde de „capacitatea reală” adusă și de eventuale reduceri ale prezenței americane în alte zone ale Europei. [...]
Un proces care contestă desemnarea premierului riscă să fie „lipit” de întreaga minoritate italiană , iar 11 organizații ale comunității italiene din România au ieșit public să se delimiteze de demers, potrivit Digi24 . Miza, spun semnatarii, este reputația comunității și evitarea impresiei că italienii din România ar susține o anumită poziție politică. Dosarul vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie. Delimitare de RO.AS.IT.: „E inacceptabil” Cele 11 organizații afirmă că Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) are dreptul să își exprime opiniile, dar nu poate vorbi în numele întregii comunități italiene din România. „Orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene prezente în România este inacceptabilă”, se arată în comunicatul citat. Organizațiile mai susțin că demersul poate crea impresia că întreaga comunitate italiană ar susține o anumită poziție politică, lucru pe care îl contestă explicit. Cine spune că face parte din comunitatea italiană din România Semnatarii arată că prezența italiană în România este mai largă decât componenta reprezentată parlamentar și include, pe lângă cetățenii români de origine italiană: cetățeni italieni care locuiesc în România; antreprenori și investitori; profesioniști și familii; reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional. În acest context, organizațiile afirmă că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și invocă faptul că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură „constituțională și instituțională”. „Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, mai transmit acestea. Context: ce a cerut RO.AS.IT. în instanță RO.AS.IT. a atacat în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan, solicitând anularea Decretului 770/2026. În dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, iar asociația este condusă de deputatul Ioana Grosaru. Digi24 notează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat prin Constituție un loc de deputat în Parlament. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri a fost însoțită de un episod informal , după ce vicepremierul desemnat din partea UDMR, Tanczos Barna , a spus că a fost „alergat” pe holurile Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Barna a afirmat că, dintre toți premierii și premierii desemnați cu care a lucrat, Mureșan ar avea „condiția fizică cea mai bună”, după ce acesta „i-a condus pe holurile Parlamentului la o viteză” la care nu se aștepta. „Am lucrat cu foarte mulți premieri și premieri desemnați, sunteți cu condiția fizică cea mai bună dintre toți. (...) Vă aștept pe munte când mai merg, să mergem împreună, când o să avem timp, în viitorul apropiat.” Conform aceleiași surse, Tanczos Barna l-a însoțit sâmbătă pe Siegfried Mureșan la depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri în Parlament. [...]
