Știri
Știri din categoria Diverse
Rezultatul previzibil al alegerilor legislative din Rusia îi oferă Kremlinului un argument politic pentru continuarea războiului, într-un moment în care economia resimte deja presiuni, inclusiv o penurie de benzină după atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Digi24.
În analiza preluată de Digi24, Steve Rosenberg (BBC) notează că, într-un sistem politic controlat strict de Kremlin, era de așteptat ca partidul de guvernământ „Rusia Unită” să rămână formațiunea dominantă în Duma de Stat. Rezultatele preliminare indică faptul că partidul susținut de Vladimir Putin este pe cale să-și păstreze majoritatea constituțională, cu posibilitatea de a obține chiar mai multe mandate decât la scrutinul precedent.
Miza, dincolo de aritmetica parlamentară, este felul în care conducerea de la Moscova va folosi acest vot pentru a-și consolida legitimitatea internă. Analiza indică faptul că Kremlinul ar putea prezenta rezultatul drept dovada că „majoritatea rușilor” s-au raliat în spatele președintelui, pentru a justifica politici viitoare și decizii legate de evoluția războiului.
Un element relevant pentru felul în care a fost controlată competiția electorală este cazul partidului „Iabloko”, prezentat drept singura formațiune anti-război căreia i s-a permis inițial să participe. Potrivit textului, la 12 zile după înregistrare, Curtea Supremă a eliminat partidul de pe buletinul de vot, pe fondul temerilor că mesajul pro-pace ar câștiga popularitate.
Președintele partidului, Nikolai Rîbakov, susține că noua Dumă nu se va schimba și va continua să voteze „100%” în favoarea politicilor lui Putin, în linie cu legislativul anterior. Deși „Iabloko” a fost scos de pe lista partidelor, circa o sută de candidați au rămas în cursă în circumscripții individuale, însă, conform rezultatelor preliminare, niciunul nu a obținut un mandat. Partidul reclamă presiuni asupra candidaților și limitarea supravegherii votului.
Materialul plasează alegerile în contextul a „mai bine de patru ani și jumătate” de război împotriva Ucrainei, cu pierderi mari pentru armata rusă și dificultăți economice. Este menționată explicit o penurie generalizată de benzină, asociată atacurilor cu drone ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești.
Înaintea ultimei zile a scrutinului de trei zile, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra zonei Moscovei; în regiunea Moscovei au fost raportate trei decese, iar în capitală a fost lovită rafinăria de petrol a orașului. În relatarea corespondentului BBC, reacția alegătorilor a fost una de resemnare, pe fondul obișnuinței cu episoadele în care orașul devine „linie de front”.
Analiza subliniază că, deși rezultatul era previzibil, pașii următori sunt mai greu de anticipat. Un punct sensibil rămâne mobilizarea: Vladimir Putin a exclus „recent” un nou val, afirmând că „în prezent, nu există niciun scenariu care să o impună”. Totuși, textul notează că în societatea rusă persistă îngrijorarea privind posibilitatea unei noi mobilizări, în pofida negărilor oficiale.
Concluzia centrală este că Kremlinul ar putea trata rezultatul alegerilor ca pe un „mandat al poporului” pentru continuarea războiului, iar întrebarea-cheie rămâne ce decizii concrete va deriva din această validare politică.
Recomandate
UE pregătește noi sancțiuni legate de alegerile organizate de Rusia în teritorii ucrainene ocupate , după scrutinul pentru Duma de Stat desfășurat între 18 și 20 septembrie, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că alegerile evidențiază „eroziunea” democrației și consolidarea autoritarismului în Rusia, într-un context marcat de războiul din Ucraina. Într-o declarație în numele celor 27 de state membre, Kallas a afirmat că scrutinul s-a desfășurat „într-un mediu politic tot mai autoritar” și că lipsa unor condiții egale a fost agravată de „războiul de agresiune ilegal” al Rusiei și de ocupația unor teritorii ucrainene. „Alegerile pentru Duma de Stat (…) au arătat eroziunea continuă şi din ce în ce mai gravă a democraţiei în ţară, care se desfăşoară într-un mediu politic tot mai autoritar.” Miza: sancțiuni pentru „alegeri” în zone ocupate și pentru subminarea competiției electorale Kallas a condamnat organizarea de către Rusia a unor „așa-numite «alegeri»” în teritoriile ocupate din Ucraina, pe care UE le consideră ilegale și o încălcare a dreptului internațional. În acest cadru, ea a avertizat că UE va sancționa: persoanele care au participat la organizarea acestor „alegeri fictive”; candidații care se prezintă în teritoriile ucrainene ocupate temporar; pe cei considerați responsabili de subminarea posibilității de a organiza alegeri libere și corecte în interiorul Rusiei. Context: majoritate consolidată pentru „Rusia Unită” și acuzații de represiune Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) , partidul pro-Kremlin „Rusia Unită” și-a reconfirmat majoritatea constituțională în Dumă, obținând, conform datelor oficiale preliminare după numărarea a peste 95% din voturi, 355 din cele 450 de mandate. În material se arată că acesta ar fi cel mai bun rezultat din istoria partidului, depășind recordul din 2016 (343 de mandate). Kallas a acuzat, totodată, intensificarea „represiunii interne și transnaționale” pentru a bloca opoziția democratică. Ca exemplu, ea a invocat excluderea candidaților partidului Iabloko de pe lista federală, decizie despre care a spus că a redus și mai mult opțiunile alegătorilor, prin eliminarea uneia dintre ultimele forțe de opoziție rămase și a singurului partid cu un program împotriva războiului. Observatori OSCE, absenți de la scrutin Un alt punct criticat de șefa diplomației europene este decizia Moscovei de a nu invita observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ceea ce, în evaluarea sa, a privat alegătorii și instituțiile ruse de o evaluare „imparțială și independentă” a alegerilor. În paralel, UE și statele membre vor continua să sprijine organizațiile societății civile ruse, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente, a mai spus Kallas. [...]
Administrația Trump pregătește un acord „masiv” pentru importuri de potasă din Belarus , într-o mișcare care ar putea schimba costurile cu îngrășămintele pentru agricultura americană și ar tensiona suplimentar relația comercială cu Canada, principalul furnizor al fermierilor din SUA, potrivit Digi24 . Donald Trump susține că potasa belarusă ar urma să fie „substanțial mai ieftină” decât cea cumpărată în prezent din Canada, în contextul în care liderul american și-a intensificat războiul comercial cu țara vecină. Potasa este o sare bogată în potasiu, folosită în principal la fabricarea îngrășămintelor, cu rol direct în creșterea randamentelor agricole. De ce contează: costurile la îngrășăminte și dependența de Canada Canada furnizează cea mai mare parte a potasei utilizate de fermierii americani, iar o eventuală reorientare către Belarus ar urmări, în logica anunțului, reducerea costurilor de aprovizionare. În practică, o astfel de schimbare ar avea implicații economice pentru lanțul de aprovizionare din agricultură și pentru relațiile comerciale dintre SUA și Canada, în condițiile în care potasa este un input esențial pentru producția agricolă. Obstacolul politic și de sancțiuni: Belarus, UE și Belaruskali Belarus este unul dintre cei mai mari producători mondiali, însă exporturile sale sunt afectate de sancțiuni. Uniunea Europeană interzice importurile de potasă din Belarus și a înghețat activele producătorului de stat Belaruskali. În plus, acordul ar veni în pofida represiunii regimului de la Minsk împotriva disidenților și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, notează Digi24, care citează Euronews. Context: negocieri SUA–Belarus și relaxarea sancțiunilor americane Anunțul se înscrie într-o serie de înțelegeri între Washington și Minsk. Negocierile conduse de emisarul american John Coale ar fi determinat regimul lui Aleksandr Lukașenko să grațieze sute de deținuți politici, în schimbul relaxării sancțiunilor americane impuse unor companii din Belarus, inclusiv din industria potasei. Belarus rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a permis folosirea teritoriului său ca bază pentru invazia Ucrainei din 2022, iar mai recent a autorizat exerciții nucleare comune, potrivit aceleiași surse. [...]
AUR își retrage sprijinul pentru Guvernul Mureșan, complicând votul din Parlament , după ce George Simion a anunțat că partidul nu va vota Cabinetul condus de Siegfried Mureșan „în ciuda tuturor presiunilor”, potrivit Digi24 . Liderul AUR a transmis mesajul luni, pe Facebook, și a precizat că parlamentarii formațiunii au părăsit sala de plen a Camerei Deputaților. În aceeași postare, Simion a spus că AUR va continua să fie „alături de Călin Georgescu” în „atacurile” pe care acesta le-ar suferi. Contextul politic invocat de AUR În cursul dimineții de luni, după ce Călin Georgescu a fost ridicat de procurori din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a participa la percheziții, fiind vizat într-un dosar de înșelăciune, Simion a reacționat afirmând că „România este o dictatură”, conform aceleiași surse. Protest în plenul Camerei Deputaților Tot luni, deputații AUR au protestat în plen față de modul în care, susțin ei, a fost tratat Călin Georgescu de autorități. Aleșii s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”. De ce contează Anunțul AUR indică o poziționare de blocaj la votul pentru învestirea Guvernului Mureșan, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt esențiale pentru formarea executivului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre aritmetica votului sau despre reacții ale altor partide la această decizie. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că Călin Georgescu trebuie să-și dovedească nevinovăția în dosarul DIICOT , evitând să comenteze acuzațiile și trimițând discuția în zona responsabilității instituționale a Justiției, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, după ce Grindeanu a fost întrebat cum vede acuzațiile aduse fostului candidat la alegerile prezidențiale, în contextul în care acesta a avut în ultima perioadă un turneu prin țară și întâlniri cu susținători. „E treaba Justiţiei să dovedească, a domnului Călin Georgescu să-şi arate nevinovăţia şi nu comentez deciziile de acest tip.” În aceeași intervenție, liderul PSD a spus că nu a comentat nici alte dosare sau decizii judiciare invocate ca exemple și a adăugat că, „deocamdată”, Georgescu „are probleme” și „trebuie să-și arate nevinovăția”, urmând ca „după aceea” să se vadă ce urmează. Contextul dosarului Conform informațiilor prezentate, Călin Georgescu a fost ridicat luni din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. El ar fi fost oprit în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot și dus acasă pentru a asista la percheziții. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Maia Sandu a convocat CNS pentru măsuri de reziliență energetică înainte de iarnă , pe fondul scumpirii carburanților și al tensiunilor de pe piața petrolului, potrivit Digi24 . Ședința Consiliului Național de Securitate (CNS) are pe agendă impactul crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova și măsurile de consolidare a rezilienței energetice naționale în pregătirea sezonului rece, conform unui comunicat al Președinției, citat de TVRMoldova. În paralel, scumpirea carburanților din Republica Moldova este pusă în contextul creșterii cotațiilor internaționale la produse petroliere, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul și aprovizionarea cu petrol. În material sunt menționate atacuri asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și reducerea traficului prin strâmtoarea Ormuz , factori care au alimentat temerile privind oferta globală și au împins în sus prețurile petrolului, în special ale motorinei. Cum se reflectă evoluțiile internaționale în prețurile la pompă În Republica Moldova, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) calculează prețul maxim pe baza mediei cotațiilor Platts din ultimele 14 zile, ceea ce înseamnă că mișcările de pe piețele internaționale se văd cu întârziere la pompă. Pentru 21 septembrie, plafonul indicat în articol este: 33,80 lei pentru un litru de benzină; 36,11 lei pentru un litru de motorină. De ce contează Convocarea CNS plasează criza energetică în zona de securitate națională și sugerează o accelerare a deciziilor de pregătire pentru sezonul rece, într-un moment în care volatilitatea petrolului se transmite în costurile de transport și, implicit, în presiuni mai largi asupra economiei. Materialul nu oferă, deocamdată, detalii despre măsurile concrete care urmează să fie decise în ședință. [...]
