Știri
Știri din categoria Diverse
Kelemen Hunor susține că președintele trebuie să rămână „aproape imun” la presiuni, chiar dacă ritmul deciziilor poate fi perceput ca lent, într-o perioadă de criză politică, potrivit Digi24. Mesajul are o miză operațională: setează așteptări despre cum ar trebui să funcționeze instituția prezidențială sub presiune și ce tip de comportament politic este considerat acceptabil în luarea deciziilor.
În declarațiile făcute la TVR 1, liderul UDMR a spus că Nicușor Dan „are un anumit ritm, care pentru unii e mai încet”, dar că „nu poți să-l bănuiești de răutate”. Hunor a adăugat că nu are „toate elementele” despre ce s-a întâmplat în contextul crizei politice și că, din această cauză, nu vrea să comenteze deciziile concrete ale președintelui.
Kelemen Hunor a argumentat că un președinte nu ar trebui să cedeze presiunilor, indiferent de sursa lor, și că trebuie să își păstreze direcția. În logica expusă de liderul UDMR, cedarea la presiuni ar duce la schimbări frecvente de direcție, incompatibile cu rolul instituțional al președintelui.
„Face faţă, în sensul că nu cedează la presiuni şi preşedintele nici nu trebuie să cedeze la presiuni, el trebuie să fie aproape imun la presiuni.”
Hunor a descris relația sa cu Nicușor Dan drept „corectă” și „foarte instituțională”, cu contacte atunci când este nevoie, nu zilnic. Potrivit acestuia, comunicarea funcționează pe un mecanism simplu: „dacă are ceva de spus, mă sună, dacă am ceva de spus, sun”, iar dacă președintele nu răspunde, revine ulterior.
În ansamblu, poziționarea liderului UDMR indică o apărare a unui stil prezidențial mai puțin reactiv la presiunea publică și politică, într-un moment în care viteza deciziilor este, la rândul ei, un subiect de dispută.
Recomandate
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că fără dialog și compromis, protestul riscă să fragmenteze societatea în „bule” care nu mai comunică , mesaj transmis marți la Forumul privind statul de drept de la București, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Nicușor Dan a spus că „și protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime” și că ele „trebuie să fie folosite”, dar a insistat că este nevoie „și de dialog” și „de compromis pentru consens”. În lipsa acestora, a avertizat el, „avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, ceea ce nu mai creează „premisele unei construcții democratice” care să alinieze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor. „Statul de drept” ca funcționare a instituțiilor și control reciproc În același discurs, președintele a încercat să traducă noțiunea de „stat de drept” într-un limbaj mai accesibil, sugerând că „domnia legii” ar putea fi o formulare mai ușor de înțeles pentru public. El a legat conceptul de rezultate concrete: funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, nivelul de corupție și capacitatea instituțiilor de a se controla și verifica reciproc pentru a preveni derapajele. Nicușor Dan a mai afirmat că, în opinia sa, democrația se confruntă în prezent cu o provocare majoră: comunicarea pe rețelele sociale, nu prin conținut, ci prin „cantitate”. El a ridicat problema păstrării principiului „o persoană, o voce, un vot”, în condițiile în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. Context: forum european la București, cu Comisia de la Veneția Evenimentul este a doua ediție a Forumului privind statul de drept și se desfășoară marți și miercuri la București, în prezența președintei Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Președintele a salutat prezența delegației și a spus că a avut anterior o discuție „foarte interesantă” pe temele menționate în discurs. Forumul este organizat de mai multe instituții și organizații, între care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică. Potrivit organizatorilor, discuțiile pornesc de la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și vizează implementarea practică a recomandărilor, iar în 2026 sunt prezentate și standarde din „Lista de verificare” actualizată a Comisiei de la Veneția. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
