Știri
Știri din categoria Diverse
Kazahstanul pregătește lansarea unui serviciu de taxi aerian electric, cu primele curse comerciale planificate pentru finalul lui 2028 sau începutul lui 2029, într-un proiect care ar putea schimba concret mobilitatea regională pe distanțe scurte, potrivit Stirile Pro TV.
Modelul prezentat este Prosperity eVTOL, dezvoltat de producătorul chinez AutoFlight și demonstrat într-un zbor în capitala Astana, relatează Agerpres, citând agenția Anadolu. eVTOL înseamnă aeronavă electrică cu decolare și aterizare verticală, adică un aparat care poate opera fără pistă clasică.
Serviciul de taxi aerian ar urma să fie lansat în Alatau, un oraș nou construit „de la zero” pe conceptul de oraș digital. Conform planului menționat, primele servicii comerciale sunt vizate pe rute între:
urmând ca apoi să fie extinse treptat în Kazahstan.
Prosperity eVTOL este descris ca un avion de mici dimensiuni care poate transporta un pilot și cinci pasageri. Datele tehnice menționate în material indică:
Tehnologia taxiurilor aeriene este încă într-un stadiu incipient la nivel global și, până acum, a fost adoptată doar de un număr redus de țări. În aceeași categorie de state cu proiecte similare sunt menționate SUA, China, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite și mai multe țări europene.
Recomandate
Partidul Liberal din Brazilia mizează pe Flavio Bolsonaro ca alternativă la Lula , într-o mutare care poate reconfigura competiția electorală din octombrie și readuce în prim-plan brandul politic „Bolsonaro”, în pofida condamnării fostului președinte. Informațiile sunt prezentate de Digi24 . Flavio Bolsonaro, senator și fiul cel mare al lui Jair Bolsonaro , a fost desemnat de principalul partid de dreapta din Brazilia pentru a-l înfrunta pe președintele de stânga Luiz Inacio Lula da Silva la alegerile prezidențiale din octombrie, potrivit France24, citat de Digi24. Nominalizarea a fost făcută în cadrul unei convenții a Partidului Liberal (PL) la São Paulo, unde urmează să fie oficializat drept candidat. Contextul politic este dominat de situația lui Jair Bolsonaro (președinte în perioada 2019–2022), aflat în închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, după ce a fost condamnat la 27 de ani pentru complot în vederea unei lovituri de stat, în urma înfrângerii din alegerile din 2022 în fața lui Lula. În acest cadru, fostul președinte l-a indicat pe Flavio drept succesor. Ce promite candidatul și cum arată competiția Flavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a transmis că vrea „schimbare”, cu obiective precum reducerea criminalității, a inflației și a impozitelor ridicate, dar și înlăturarea lui Lula, care candidează pentru un nou mandat la 80 de ani. În relatarea Digi24 apare și o declarație a lui Flavio dintr-o intervenție anterioară: „Ne aflăm într-un avion fără pilot.” Potrivit articolului, Flavio se afla la egalitate cu Lula în sondaje până când a fost afectat de o serie de scandaluri, între care sunt menționate legături cu „un bancher discreditat”, o dispută familială și noile tarife impuse de aliatul său, președintele american Donald Trump. Sprijin extern: Javier Milei intră în ecuație Candidatura lui Flavio Bolsonaro a primit sprijinul președintelui ultraliberal al Argentinei, Javier Milei, prezent la convenția de la São Paulo. Milei a avertizat asupra „riscului” pe care, în opinia sa, îl reprezintă Lula și a susținut că Flavio este singurul capabil să îl învingă. În sală, susținătorii au folosit simbolistica asociată mișcării Bolsonaro (tricourile echipei naționale), iar un participant citat de AFP a spus că ar fi preferat ca Jair Bolsonaro să fie candidatul, dar că Flavio ar fi „cea mai bună alegere” în acest moment. De ce contează Desemnarea lui Flavio Bolsonaro indică o strategie de continuitate a dreptei braziliene: păstrarea capitalului electoral al numelui „Bolsonaro” și consolidarea unei candidaturi unice împotriva lui Lula, chiar dacă fostul președinte nu mai poate intra în cursă. În același timp, mențiunile despre scandaluri și despre tarifele impuse de Donald Trump sugerează că miza electorală poate fi influențată nu doar de politica internă, ci și de tensiuni externe care ating economia. [...]
Kremlinul respinge „înghețarea” războiului și condiționează oprirea luptelor de decizii la Kiev , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov după propunerea președintelui kazah Kassym-Jomart Tokayev , indică faptul că Moscova nu acceptă un armistițiu „înghețat” fără îndeplinirea propriilor obiective. Peskov a catalogat ideea drept „imposibilă”, invocând „poziția Kievului” și susținând că „o înghețare ca atare este imposibilă”, conform unui comentariu pentru Interfax, preluat de Ukrainska Pravda. În aceeași logică, el a reiterat că „pentru noi, condiția principală este să ne atingem obiectivele”. Ce a transmis Moscova despre o eventuală încetare a ostilităților Întrebat despre reacția lui Vladimir Putin la propunerea lui Tokayev, Peskov a spus că liderul rus „i-a explicat totul în detaliu despre operațiunea militară specială” – formula folosită de autoritățile ruse pentru a descrie războiul împotriva Ucrainei. Peskov a mai afirmat că „condițiile pentru încetarea ostilităților” ar fi fost stabilite de Ministerul rus de Externe „în urmă cu doi ani” și a susținut că: „Toate acestea s-ar putea încheia astăzi, până la sfârșitul zilei, dacă regimul de la Kiev ar lua deciziile corespunzătoare.” Context: propunerea venită de la Tokayev Anterior, la o întâlnire cu Putin la Omsk, președintele Kazahstanului a sugerat „înghețarea” conflictului și revenirea la „formula Istanbul 2.0”, despre care a spus că ar fi produs „rezultate semnificative”. Tokayev a indicat și ideea unor garanții din partea „marilor puteri”, inclusiv Rusia, ca pas ulterior. Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Kievului la aceste declarații, iar afirmația Moscovei privind o posibilă încheiere „până la sfârșitul zilei” rămâne condiționată de decizii pe care Kremlinul le atribuie Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia își pregătește forțele pentru o nouă escaladare în toamnă , prin extinderea mobilizării și prin aducerea a încă 30.000 de soldați nord-coreeni, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză operațională: Ucraina își calibrează apărarea și cere partenerilor să mențină presiunea asupra Moscovei, în condițiile în care, spune Zelenski, „din planurile Rusiei lipsește pacea”. Implicarea Coreei de Nord: trupe și lansatoare pentru rachete balistice Președintele ucrainean afirmă că Rusia „dorește să primească încă 30.000 de soldați din Coreea de Nord ” și că, „încă din iunie”, în regiunea Voronej ar exista pregătiri pentru primirea acestora. În același timp, Zelenski spune că Phenianul se pregătește să transfere „lansatoare suplimentare pentru rachete balistice” către Rusia. În evaluarea sa, cooperarea ar avea și o componentă de transfer de know-how militar: Rusia ar ajuta Coreea de Nord „să învețe cum să ducă războiul” și să-și îmbunătățească armamentul, ceea ce ar reprezenta o amenințare pentru „toți cei din Asia care se află în raza de acțiune a rachetelor nord-coreene”. Zelenski adaugă că Ucraina se pregătește „să contracareze acest lucru”. Mobilizare extinsă în toamnă: avertismentul Kievului Zelenski avertizează din nou că Rusia se pregătește să extindă mobilizarea în această toamnă, invocând „rapoarte detaliate ale serviciilor de informații” despre planurile Moscovei. În formularea sa, președintele ucrainean susține că Vladimir Putin „pregătește terenul” pentru această extindere, chiar dacă ar „masca” intenția „cu diferite cuvinte și semnale”. În același context, Zelenski a prezentat cifre privind recrutările și pierderile Rusiei în acest an, pentru „puțin mai puțin de șapte luni”: 221.000 de persoane „s-au alăturat rândurilor forțelor armate ruse”; pierderile rusești ar fi „aproape 225.500”, dintre care 131.000 uciși și „aproape 93.000” răniți; un „număr semnificativ” dintre răniți ar avea leziuni grave, pe fondul „stării extrem de precare a asistenței medicale de pe frontul rus”. De ce contează și ce urmează Avertismentul Kievului indică o posibilă creștere a capacității operaționale a Rusiei înainte de toamnă, atât prin resursă umană suplimentară, cât și prin întărirea componentelor de lovire cu rachete balistice. Zelenski leagă însă răspunsul de sprijinul extern, spunând că este „important” ca Ucraina și partenerii să exercite „o presiune suficientă” asupra Rusiei pentru a încuraja „gânduri de pace, nu de o mobilizare suplimentară”. Informațiile despre pregătirile din Voronej și despre transferurile nord-coreene sunt prezentate ca afirmații ale lui Zelenski, pe baza rapoartelor de informații invocate de acesta; articolul nu indică o confirmare independentă în același material. [...]
SUA și Marea Britanie pregătesc o coaliție pentru protejarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , într-un demers cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, pe fondul reluării ostilităților dintre Washington și Teheran, potrivit Stirile Pro TV . Reuniunea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, la Londra, și vizează formarea unei coaliții internaționale „menită să protejeze traficul maritim” în Strâmtoarea Ormuz, a relatat Axios, conform materialului preluat de Agerpres. Ce ar presupune coaliția și cine ar participa Agenda întâlnirii este încă în lucru, însă ar urma să participe miniștri ai apărării și comandanți militari din state occidentale. Între numele menționate se află secretarul american al apărării, Pete Hegseth , și președintele Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, notează Axios, citând surse anonime din rândul unor diplomați europeni și alți oficiali. Casa Albă ar urmări ca aliații să trimită în regiune echipamente militare pentru securizarea rutelor de navigație, inclusiv: dragoare de mine (nave specializate în detectarea și neutralizarea minelor marine), alte tipuri de nave militare, drone. Contextul: acord eșuat și escaladare militară Potrivit sursei, inițiativa ar relua o solicitare mai veche a președintelui Donald Trump către aliații SUA, formulată înaintea acordului de încetare a focului cu Iranul din iunie, acord care între timp a eșuat. Atunci, cererea ar fi fost respinsă de aliații europeni, în timp ce Iranul ținea blocată strâmtoarea. Planul este plasat la două săptămâni după reluarea războiului dintre SUA și Iran, după ce Trump a anunțat că nu mai consideră valabil memorandumul semnat cu Iranul în iunie, în urma unor atacuri asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului. Memorandumul ar fi permis redeschiderea strâmtorii și relaxarea sancțiunilor împotriva Teheranului și ar fi trebuit să fie urmat de negocieri suplimentare timp de 60 de zile, pentru un acord final privind dosarul nuclear iranian și sancțiunile. Ce urmează și care sunt riscurile imediate Trump s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu principalii consilieri și a amenințat cu un „atac masiv” împotriva Iranului, adăugând totuși că discuțiile cu Teheranul continuă în vederea unui acord diplomatic. După reluarea bombardamentelor americane, Iranul a lansat rachete și drone asupra bazelor americane din mai multe țări din regiune, inclusiv Bahrein, Kuweit și Iordania. Aceste atacuri au provocat moartea a patru militari americani, iar numărul victimelor în rândul trupelor SUA de la începutul conflictului a ajuns la 18, conform materialului. Iranul a raportat aproximativ 55 de morți în urma noilor bombardamente americane. [...]
Peste 20.000 de turiști pe an susțin cererea pentru pensiunile rurale din Maramureș , iar rezervările se fac cu luni înainte, pe fondul interesului pentru experiențe tradiționale și atracții precum Mocănița, potrivit Libertatea . Datele citate în material, furnizate de Direct MM, indică un flux anual de peste 20.000 de vizitatori români și străini atrași de „farmecul rural”, peisaje și oferta culturală. Din perspectivă economică locală, acest volum se traduce în ocupare ridicată pentru pensiunile din sate și comune, mai ales vara, când „majoritatea” unităților sunt rezervate, inclusiv cu aproximativ trei luni înainte, potrivit declarațiilor Liviei Sima, președinta ANTREC Maramureș , pentru Direct MM. Cerere concentrată pe sejururi scurte și pachete cu masă inclusă Profilul de consum descris în articol favorizează sejururile de familie sau în grupuri mici, cu durate de până la șase zile. În paralel, o parte dintre turiști aleg pachete „all-inclusive” (pachet cu servicii incluse, de regulă cazare și masă), în special cei care călătoresc cu copii. În timpul șederii, turiștii combină relaxarea cu activități și vizite în zonă, precum: bisericile de lemn, inclusiv cele din Patrimoniul Mondial UNESCO; muzee sătești; trasee tematice prin satele tradiționale. Mocănița și cicloturismul extind oferta, dincolo de cazare Unul dintre motoarele de atracție rămâne Mocănița de pe Valea Vaserului, descrisă ca experiență care permite parcurgerea defileului pe „aproape 20 de kilometri”, la viteză redusă, ceea ce crește timpul petrecut în zonă și interesul pentru cazare în proximitatea punctului de plecare. În același timp, cicloturismul câștigă teren în zonele de deal și șes, pe fondul amenajării de piste și „drumuri speciale pentru bicicliști”, realizate de mai multe administrații locale care au accesat finanțări, conform aceleiași surse. Turismul religios aduce vizite foarte scurte Pe lângă sejururile de vacanță, articolul menționează și un segment de turism religios, legat de circuitele bisericilor de lemn. Pentru o parte dintre acești turiști, vizita este de doar 24 de ore, după care își continuă traseul spre Bucovina, ceea ce limitează cheltuielile locale la un interval scurt, dar menține un flux constant de vizitatori. [...]
AUR cere reorientarea cheltuielilor de apărare după două doborâri de drone și susține că apelul repetat la NATO nu rezolvă problema, pe fondul incidentelor din spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , afirmă că astfel de „accidente” „se vor intensifica” și pune accentul pe decizia politică privind dotarea Armatei, nu pe capacitatea militarilor de a interveni. În declarația citată, el întreabă de ce „miliarde de euro împrumutate” ar fi direcționate către zone care nu sunt „stringente”, în timp ce incidentele cu drone ar scoate la vedere „găurile din sistem”. NATO: Articolul 5 versus obligația de a-ți construi capacitatea de apărare Dungaciu critică „invocarea de fiecare dată a NATO”, pe care o numește „ridicolă”, argumentând că Alianța „nu poate intra într-un război” la fiecare incident de acest tip. El face distincția între Articolul 5 (apărare colectivă, invocat politic) și Articolul 3, care se referă la obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de a rezista unui atac armat. „Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente.” În același context, liderul AUR susține că războiul din Ucraina „este pe escaladare” și „nu are în acest moment soluție diplomatică”, iar apariția dronelor a marcat decisiv conflictul în ultimii ani, întrebând ce a făcut până acum „decidentul politico-strategic din România”. Context: două incidente în două zile, cu intervenție F-16 Potrivit informațiilor prezentate, sâmbătă dimineață o dronă a fost doborâtă de un pilot român de F-16, anunț făcut de președintele Nicușor Dan. Drona ar fi fost interceptată în apropiere de localitatea Sfântu Gheorghe, în proximitatea graniței cu Ucraina. A fost al doilea incident în două zile consecutive: vineri, același pilot a doborât deasupra județului Buzău o dronă care pătrunsese în spațiul aerian al României. Miza politică invocată de AUR: încrederea publică și prioritățile bugetare Dungaciu leagă episoadele de o „criză de încredere” care ar afecta reacția publicului și susține că „un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere” în instituții, armată și lideri. În declarația citată, el afirmă că „perpetuarea crizei politice” ar slăbi statul român în fața unei confruntări care „indirect” ar afecta România și nu s-ar opri curând la granițe. [...]
