Știri
Știri din categoria Diverse
Un judecător din Florida obligă trustul lui Donald Trump să deschidă accesul la documente financiare în procesul de defăimare de 10 miliarde de dolari împotriva BBC, o decizie care poate ridica miza economică a litigiului și poate influența strategia de apărare a președintelui SUA, potrivit Digi24.
Trump a cerut despăgubiri într-un tribunal din Florida, acuzând BBC că a editat un documentar „Panorama” din 2024 despre revoltele de la Capitoliul SUA într-un mod care i-ar fi produs prejudicii reputaționale și financiare. Informația este relatată de agenția DPA, citată de Digi24.
Judecătoarea Enjolique Lett a aprobat solicitarea avocaților BBC de a obține informații de la Donald J. Trump Revocable Trust, entitatea care deține interesele comerciale și activele președintelui și care este administrată de fiul său cel mare. Decizia a venit după ce echipa juridică a lui Trump a încercat să blocheze măsura, argumentând că este „prematură, necorespunzătoare și deosebit de împovărătoare”.
Pentru BBC, accesul la aceste documente este relevant pentru a evalua, în termeni concreți, dacă și în ce măsură programul ar fi produs un impact financiar, în condițiile în care Trump invocă daune economice.
În documentele instanței, BBC a susținut că a cerut informații de la aceste entități deoarece reclamantul afirmă că interesele sale financiare au fost afectate și pentru că este unicul beneficiar al unui trust „care deține sau este asociat cu aproape 400 de entități”.
De cealaltă parte, trustul (reprezentat și de avocații lui Trump) a argumentat anterior că acuzațiile privind daunele suferite de afaceri nu ar trebui să ofere pârâților „carte blanche” pentru a obține informații financiare ample de la „sute de persoane” care nu sunt părți în proces.
Hotărârea privind divulgarea informațiilor poate fi atacată cu apel, ceea ce înseamnă că disputa pe accesul la documente financiare nu este neapărat închisă.
Pe fond, BBC cere respingerea cazului și avertizează asupra unui „efect descurajant” asupra reportajelor despre personalități publice și evenimente. Postul contestă și jurisdicția instanței din Florida, invocând că programul nu a fost difuzat în SUA.
Recomandate
Escaladarea SUA–Iran împinge petrolul peste 100 de dolari/baril și crește riscul de șoc energetic : președintele american Donald Trump spune că ia „serios în considerare” reluarea unor operațiuni militare de amploare în Iran, inclusiv atacuri mai mari decât cele din cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Digi24 . Miza imediată pentru piețe este că tensiunile au dus deja la scumpirea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul riscurilor la transportul de țiței din regiune. Într-un interviu acordat Axios , Trump a spus că nu a luat încă o decizie și a admis că o astfel de hotărâre ar avea consecințe. El a precizat că nu a stabilit un termen limită, iar doi oficiali americani au confirmat că nu a existat nicio solicitare și nu au fost date noi ordine armatei. „Mă gândesc la un atac de amploare. Mai mare decât oricând. Sunt pe punctul de a lua o decizie. Suntem cu toții pregătiți pentru asta.” De ce contează: rutele petroliere devin din nou un risc major Articolul plasează escaladarea pe fondul intensificării atacurilor în regiune și al presiunii asupra unor rute-cheie pentru petrol. În ultimele 12 zile, SUA și-au intensificat atacurile „în încercarea de a opri atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz ”, iar Iranul, potrivit relatării, nu a arătat disponibilitate de a-și schimba cursul și și-a intensificat la rândul său atacurile. Separat, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă tensiune pe „o altă rută crucială de transport al petrolului” și amplifică instabilitatea pe piața energetică mondială. Ce spune Trump despre rolul Israelului și despre negocieri Trump a afirmat că Israelul „s-ar alătura în două minute” dacă i-ar cere, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. În același timp, a spus că participarea Israelului ar avea „consecințe”, sugerând că Iranul ar riposta împotriva Israelului. Pe canalul său de pe Truth Social, Trump a transmis că, dacă houthi vor trage din nou asupra navelor din Marea Roșie, „SUA vor considera Iranul responsabil” și a vorbit despre „sancțiuni militare severe”. În privința unei soluții negociate, Trump a spus că iranienii „doresc să negocieze”, dar nu sunt pregătiți să încheie un acord în acest moment, adăugând: „Încă nu au suferit destul.” Două surse regionale citate în material au declarat că liderii iranieni nu au acceptat ultima propunere prezentată în eforturile de mediere. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest moment, decizia privind o operațiune militară nu este luată și nu există un termen anunțat. Pentru piețe, semnalul principal rămâne riscul de escaladare într-o zonă care concentrează rute strategice pentru transportul de petrol, într-un context în care prețul a trecut deja de 100 de dolari pe baril. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un buget al apărării de 1.150 miliarde de dolari , un salt față de nivelul actual, care împinge în sus cheltuielile federale și deschide o nouă rundă de negocieri în Congres înainte ca pachetul să ajungă la președinte, potrivit Digi24 . Proiectul este legea anuală privind bugetul apărării ( NDAA ) pentru anul fiscal 2027. Camera Reprezentanților a aprobat textul la limită, cu 216 voturi pentru și 212 împotrivă, o diferență de patru voturi care indică o polarizare mai puternică decât în anii anteriori, când astfel de legi treceau, de regulă, cu sprijin bipartizan. Pentru anul fiscal 2026, bugetul apărării este de circa 900 miliarde de dolari, iar creșterea prevăzută în NDAA ar urma să finanțeze, între altele, o majorare de 5–7% a soldelor militare, notează materialul, care citează AFP și dpa, preluate de Agerpres. La un curs orientativ de 1 dolar = 4,6 lei, suma de 1.150 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 5.290 miliarde de lei. Ce urmează în procesul legislativ Textul merge acum la Senat pentru aprobare, înainte de a ajunge pe biroul președintelui Donald Trump. Forma finală poate suferi modificări în etapa de negociere dintre cele două camere ale Congresului. Mizele invocate: salarii, apărare antirachetă și refacerea stocurilor Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson , a susținut că legea include atât majorări salariale pentru militari, cât și întărirea descurajării nucleare și a apărării antirachetă, inclusiv prin construirea „Domului de Aur”, proiect de scut antirachetă dorit de Trump și inspirat de „Domul de Fier” al Israelului. Republicanii din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei au mai arătat că textul ar permite „refacerea stocurilor împuținate” de armamente, în contextul atacurilor zilnice ale SUA împotriva Iranului. Critici și controversa cooperării militare cu Israelul Din partea democraților, reprezentantul Jerry Nadler a criticat alocarea, afirmând că pachetul oferă administrației „1.150 miliarde de dolari” pentru cheltuieli militare „fără niciun control” și pentru acțiuni pe care le consideră „iresponsabile”. Tot el a numit NDAA „un text oneros” care „finanțează un război ilegal” și „subminează democrația”, potrivit articolului. Separat, o dispoziție care prevede creșterea cooperării între forțele armate ale SUA și cele ale Israelului a generat dezbateri în ultimele săptămâni. Membri ai aripii de stânga din Cameră, inclusiv Alexandria Ocasio-Cortez, au susținut că măsura ar putea duce la o formă de „fuziune” între o parte a armatei americane și forțele israeliene. „Acest amendament este o amenințare existențială pentru suveranitatea și democrația americane”, a acuzat reprezentanta statului New York. [...]
Loviturile SUA asupra Iranului intră în a 12-a noapte și cresc presiunea pe ruta energetică Strâmtoarea Hormuz , într-un context în care armistițiul convenit la mijlocul lunii iunie „nu a rezistat”, iar zona rămâne practic închisă, potrivit Digi24 . Loviturile au început joi, la ora 1:00, ora Iranului (miercuri, 23:30, ora României) și s-au încheiat aproximativ cinci ore mai târziu, conform Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat de dpa și preluat de Agerpres. Ce a vizat armata SUA și de ce contează pentru navigație CENTCOM spune că atacurile au vizat ținte militare iraniene, inclusiv capabilități maritime, depozite de rachete și drone, situri de supraveghere de coastă și sisteme de apărare antiaeriană. „Loviturile reduc şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca navigatori civili şi nave comerciale”, a transmis CENTCOM. În același context, CENTCOM afirmă că, de la reluarea blocadei porturilor iraniene, a redirecționat nouă nave comerciale și a scos din funcțiune o altă navă. Context: armistițiu eșuat și escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz În paralel cu loviturile americane, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA și asupra unor obiective militare americane din regiune. Confruntările s-au reaprins în această lună în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca rută strategică pentru transporturile globale de energie și care „rămâne în prezent practic închisă”. Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că Iranul este pregătit să ajungă la un acord și a avertizat că Statele Unite vor „bombarda și distruge” un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când această țară va ataca o navă în Strâmtoarea Hormuz. Mișcări operaționale: forțe suplimentare în regiune Între timp, Statele Unite au trimis forțe suplimentare în regiune, a relatat The Wall Street Journal , care citează date de monitorizare a zborurilor și oficiali americani. Potrivit publicației, trupe, personal medical și armament au fost desfășurate din SUA în Orientul Mijlociu. [...]
Marile publicații iau în calcul să limiteze accesul Google la conținut după ce noile funcții de căutare cu inteligență artificială ar fi redus traficul trimis către site-urile lor, potrivit Mobilissimo . Miza este una economică: mai puține vizite din Google înseamnă presiune directă pe veniturile din publicitate și abonamente, într-un moment în care răspunsurile sunt livrate tot mai des direct în pagina de rezultate. Potrivit unui raport citat de publicație, publicat de The Wall Street Journal, mai mulți editori analizează limitarea accesului Google la conținut, iar în unele cazuri este luată în calcul blocarea completă a crawlerelor (programe automate care scanează și indexează pagini web). Schimbarea vine pe fondul extinderii AI Overviews și a răspunsurilor generate cu ajutorul Gemini , care pot sintetiza informații din mai multe surse astfel încât utilizatorul să nu mai intre pe site-ul care a publicat materialul inițial. De ce contează: traficul din Search se transformă în venituri Modelul tradițional al relației dintre Google și editori era un „compromis” relativ stabil: motorul de căutare indexa articolele, afișa fragmente și trimitea utilizatorii către sursa originală. În varianta cu AI Overviews, Google poate oferi un răspuns suficient de complet încât accesarea site-urilor să devină opțională, ceea ce lovește în publicațiile dependente de volum de trafic pentru monetizare. În paralel, situația reaprinde o problemă mai veche în industria inteligenței artificiale: modelele lingvistice au nevoie de cantități mari de conținut produs de oameni, însă creatorii susțin că primesc tot mai puțin în schimb, pe măsură ce distribuția și consumul se mută în platforme care „rezumă” informația. Reddit, între bani din licențiere și risc de canibalizare a audienței Un exemplu aparte este Reddit. Conform informațiilor citate din WSJ, compania ar fi discutat posibilitatea de a restricționa accesul Google la conținutul platformei pentru utilizări AI, deși există un acord din 2024 prin care Google ar plăti aproximativ 60 de milioane de dolari anual (aprox. 276 milioane lei) pentru acces la conținutul Reddit în scopuri legate de inteligența artificială. Problema, așa cum este descrisă, este că o parte dintre întrebările care trimiteau utilizatori către discuții de pe Reddit pot primi acum răspuns direct prin Gemini sau funcțiile AI din Google Search. Rezultatul: chiar și atunci când conținutul este plătit pentru antrenare/folosire, el poate ajuta la construirea unor servicii care reduc ulterior traficul către sursă. Ce opțiuni tehnice au editorii și ce costuri implică Publicația notează că editorii pot limita utilizarea conținutului prin mai multe mecanisme, fiecare cu compromisuri: blocarea „Google-Extended”, pentru a restricționa folosirea conținutului la antrenarea unor modele AI Google, inclusiv din familia Gemini; directiva „nosnippet”, care poate împiedica afișarea fragmentelor de text în anumite rezultate, dar poate afecta vizibilitatea în căutare; „noindex”, opțiunea extremă care scoate pagina din indexul Google — o decizie care, pentru un site de știri dependent de Search, poate însemna renunțarea voluntară la o parte importantă din audiență. Poziția Google și ce ar putea urma Google respinge ideea că noile funcții ar izola publicațiile de cititori. Un purtător de cuvânt a declarat pentru WSJ că funcțiile AI trimit „miliarde de clicuri către web în fiecare săptămână” și că Google evidențiază linkurile către sursele originale și oferă instrumente de control pentru proprietarii de site-uri. Totuși, conflictul rămâne deschis: dacă publicații precum Reuters, USA Today, People, Politico sau The Economist ajung să restricționeze efectiv accesul Google, iar exemplul este urmat pe scară mai largă, compania s-ar putea confrunta cu o problemă operațională majoră — serviciile sale AI au nevoie de informații proaspete și credibile, dar tocmai producătorii acestor informații reevaluează dacă relația mai este profitabilă pentru ei. [...]
Refuzul lui Mîhailo Fedorov de a prelua o altă funcție decât cea de ministru al Apărării crește presiunea politică asupra lui Volodimir Zelenski , într-un moment în care Ucraina are nevoie de coerență în conducerea sectorului de apărare și de continuitate în reforme, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Fostul ministru al Apărării a declarat joi că nu va accepta nicio altă funcție guvernamentală în afară de cea pe care a deținut-o anterior. Zelenski a spus că i-a propus mai multe roluri alternative, inclusiv pe cel de viceprim-ministru pentru inovare în domeniul apărării, fără să indice însă că îl va readuce la conducerea Ministerului Apărării. De ce contează: blocaj la vârful apărării, în plin război Demiterea lui Fedorov, descrisă ca surprinzătoare, a declanșat proteste rare în timp de război . În acest context, refuzul său de a accepta o funcție „de compromis” amplifică tensiunea politică și reduce spațiul de manevră al președintelui, în condițiile în care protestatarii i-au dat termen până vineri să îl repună în funcție pe Fedorov, în vârstă de 35 de ani, căruia i se atribuie meritul de a fi „curățat” Ministerul Apărării. Mii de oameni au ieșit în stradă la Kiev și în alte orașe în ultima săptămână, nemulțumiți de ceea ce consideră a fi lipsa de comunicare a lui Zelenski privind procesul decizional. Argumentul lui Fedorov: doar câteva funcții pot schimba cursul războiului Într-o declarație adresată jurnaliștilor, Fedorov a susținut că doar funcțiile de președinte, șef al armatei și ministru al apărării pot „influența efectiv cursul războiului”. „Nicio altă funcţie nu deţine autoritatea efectivă de a combate corupţia din domeniul achiziţiilor, de a finaliza transformarea armatei, de a planifica şi executa operaţiuni asimetrice împotriva inamicului.” Potrivit unei surse familiarizate cu situația, discuțiile dintre Zelenski și Fedorov sunt încă în desfășurare. Protestele continuă, pe fondul presiunii de pe front Organizatorul protestelor, Dmîtro Koziatînski, veteran militar, a afirmat că Fedorov „a făcut ceea ce trebuia” și a cerut reforme în Ministerul Apărării, susținând că numirea trebuie impusă. Criza politică are loc într-un moment dificil pentru Ucraina, care încearcă să recapete inițiativa în războiul cu Rusia, în timp ce se confruntă cu atacuri continue pe front și lovituri aeriene asupra orașelor. În paralel, analiștii citați în material arată că noul comandant-șef al armatei, Mîhailo Drapatîi, numit marți, trebuie să gestioneze un front extins și o penurie de efective, construind totodată relații funcționale între comanda armatei și Ministerul Apărării. [...]
Sondajul IMAS indică o preferință pentru „echilibru” extern, nu pentru decizii geopolitice tranșante , ceea ce complică direcția strategică a Republicii Moldova în anii următori, potrivit Digi24 . Datele arată atât o respingere majoritară a unirii cu România, cât și un electorat împărțit când vine vorba de opțiuni precum UE sau NATO. Pe tema unirii cu România, 54% dintre respondenți ar vota „împotrivă” la un eventual referendum, în timp ce 33% ar vota „pentru”, conform aceluiași sondaj, citat de News.ro. Politica externă: aproape jumătate vor relații „echilibrate” cu Rusia și UE Întrebați despre orientarea politicii externe, 49% dintre cei chestionați spun că Republica Moldova ar trebui să aibă o abordare „echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Alte opțiuni menționate în sondaj: 29% ar prefera o orientare pro-europeană; 12% ar prefera o orientare pro-Rusia; 5% ar prefera o orientare „pro-unire cu România”; 5% nu știu sau nu răspund. Referendumuri posibile: UE are majoritate relativă, NATO este respins În scenariul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 48% ar vota „pentru”, iar 34% „împotrivă”. În schimb, la un referendum privind NATO, 24% ar vota „pentru”, iar 58% „împotrivă”, potrivit datelor prezentate. Percepția influenței Rusiei: societate împărțită Sondajul surprinde și percepția asupra influenței Rusiei în Republica Moldova: 40% o consideră „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o văd „foarte slabă” sau „destul de slabă”. Cum a fost făcut sondajul Cercetarea a fost realizată de IMAS în perioada 10–20 iunie, la comanda Independent News, pe un eșantion de 1.015 respondenți (18 ani și peste), reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile au fost făcute la domiciliu, în limbile română și rusă, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3,1%. [...]
