Știri
Știri din categoria Diverse
JCET investește 1,15 miliarde de dolari (aprox. 5,3 miliarde lei) într-o nouă fabrică de ambalare și testare de cipuri în Shanghai, într-o mișcare care întărește veriga de „final” a lanțului de producție de semiconductori al Chinei, într-un context în care accesul la tehnologiile de vârf rămâne limitat de restricțiile americane, potrivit Interesting Engineering.
Proiectul va fi dezvoltat printr-o subsidiară controlată, cu un capital social înregistrat de aproximativ 560 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Unitatea va fi amplasată în Lingang Special Area din Shanghai și va viza tehnologii avansate de ambalare și testare, cu obiectivul declarat de a consolida lanțul intern de aprovizionare cu semiconductori.
Investiția este planificată în două etape, iar prima fază – construcția fabricii și instalarea echipamentelor – este programată să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2028.
Ambalarea (încapsularea) și testarea reprezintă etapa finală a fabricației semiconductorilor, în care „matrițele” (dies) sunt integrate în produse finite. Pe măsură ce miniaturizarea tradițională a tranzistorilor încetinește, această zonă devine mai importantă pentru creșterea performanței și eficienței energetice, inclusiv în aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță.
În material se arată că impulsul Beijingului de a-și întări industria internă de semiconductori a devenit mai urgent pe fondul restricțiilor de export impuse de SUA, care limitează accesul la capacități de fabricație de top, inclusiv la Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).
Pe bursă, încrederea investitorilor în JCET a crescut, iar acțiunile companiei listate la Shanghai au urcat cu 147% de la începutul anului, pe fondul creșterii afacerii și al cererii mai mari pentru tehnologii avansate, potrivit aceleiași surse.
La conferința Semicon China din martie, directorul general al JCET, Zheng Li, a spus că ambalarea avansată devine unul dintre principalii factori de inovație într-o industrie care intră într-o „eră post-Legea lui Moore” (când reducerea dimensiunii tranzistorilor nu mai aduce îmbunătățiri la fel de constante ale performanței).
În acest context, ambalarea avansată permite combinarea mai multor „chiplet-uri” și arhitecturi într-un singur sistem, pentru câștiguri de performanță și eficiență. Zheng a mai indicat că noile metode urmăresc reducerea rugozității suprafeței sub 0,2 nanometri, față de aproximativ 5 nanometri la tehnologia actuală de ambalare 2.5D, conform articolului.
Recomandate
PNL acuză lipsa de neutralitate a președintelui în criza politică , după demiterea Guvernului Bolojan, prin vocea secretarului general Robert Sighiartău, care susține că Nicușor Dan „s-a comportat ca un președinte părtinitor, nu un președinte mediator”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, în contextul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sighiartău afirmă că este „vizibil” că președintele „are o problemă” cu PNL. „Din punctul meu de vedere, părtinitor, în niciun caz mediator.” Ce reproșează PNL și de ce contează Miza acuzației este rolul de arbitru al președintelui în gestionarea unei crize politice. În lectura PNL, comportamentul lui Nicușor Dan ar fi indicat o distanțare față de „principii de dreapta, reformiste” pe care, spune Sighiartău, le-ar fi susținut în campanie. În același context, secretarul general al PNL invocă faptul că președintele nu ar fi criticat moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR și menționează apariția „cu domnul Veștea” ca element care, în opinia sa, ar fi întărit percepția de partizanat. Legătura cu Ilie Bolojan și efectul intern în PNL Întrebat dacă președintele ar putea avea „ceva” cu Ilie Bolojan personal, Sighiartău a extins discuția la poziția lui Bolojan în partid, subliniind că acesta este președintele PNL și că a fost ales de două ori la congres. Sighiartău mai susține că tentativele de „debarcare” a lui Bolojan — prin moțiunea de cenzură și apoi prin „impunerea unui prim-vicepreședinte” ca persoană nominalizată pentru funcția de prim-ministru — „n-au avut efect”, ba chiar ar fi produs „un efect bumerang” pentru cei care ar fi complotat împotriva PNL. [...]
PNL își pregătește o decizie internă privind „ gruparea anti-Bolojan ” , după ce secretarul general al partidului, Robert Sighiartău , a spus că membrii vizați nu au fost încă excluși, dar „urmează să discutăm care va fi poziția Partidului Național Liberal în continuare”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum gestionează conducerea partidului un conflict intern pe care îl descrie drept fără precedent ca intensitate. Sighiartău a declarat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că PNL „a avut tabere” și opinii diferite „de-a lungul istoriei”, însă susține că, de această dată, s-ar fi depășit cadrul unei dispute interne obișnuite, invocând un „complot” de „rupere a partidului” și o posibilă „preluare ostilă” a formațiunii. „N-au fost excluși, dar sigur că urmează să discutăm care va fi poziția Partidului Național Liberal în continuare.” În același context, secretarul general al PNL a afirmat că „majoritatea covârșitoare” a partidului nu ar fi fost de acord cu „ceea ce s-a întâmplat”, indicând drept argument congresul desfășurat „duminica trecută”, unde, spune el, acest lucru „s-a văzut”. Sighiartău a mai susținut că, dacă ar fi reușit „să învestească un guvern Veștea”, gruparea ar fi încercat să pună presiune pe PNL prin „metoda fripturismului politic”, adică prin atragerea unor colegi din administrația locală către facțiunea respectivă — scenariu despre care afirmă că nu s-a materializat. [...]
CFR Călători suplimentează operarea pe Constanța–Mangalia în nopțile festivalului „Beach, Please!”, prin introducerea a două trenuri Regio, pe fondul creșterii sezoniere a cererii de transport, potrivit Libertatea . Măsura vizează intervalul 8–13 iulie 2026, când are loc festivalul la Costinești (zona Nibiru), și urmărește să faciliteze deplasarea către și dinspre stațiunile de pe litoral, pe relația Constanța–Mangalia și retur. Programul trenurilor suplimentare (8–13 iulie) CFR Călători introduce două curse Regio, cu circulație în special pe timp de noapte: Regio 13881 : Constanța (plecare 23:20 ) – Mangalia (sosire 00:47 ), în perioada 8/9 – 12/13 iulie 2026 Regio 13882 : Mangalia (plecare 03:28 ) – Constanța (sosire 04:55 ), în perioada 9–13 iulie 2026 Opriri pe litoral și capacitate suplimentată Trenurile vor opri în stațiile și haltele: Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, Costinești Tabără, Pescăruș și Neptun . Pe lângă cele două trenuri suplimentare, compania precizează că poate suplimenta cu vagoane și alte trenuri de pe secția Constanța–Mangalia, „în funcție de cererea de transport și în limita parcului tehnic disponibil”, ca răspuns la vârful de trafic din sezonul estival. [...]
Poliția și DIICOT au destructurat în Brașov o rețea de trafic de droguri , iar imaginile surprinse la percheziții – când suspecții aruncă plicuri pe geam ca să scape de probe – pot deveni element-cheie în dosar, potrivit Digi24 . Investigația ar fi început cu câteva luni înainte, după ce doi tineri din Brașov, care consumaseră droguri sintetice vândute de rețea, au ajuns la spital în stare gravă, conform polițiștilor și procurorilor DIICOT citați în material. Acesta a fost punctul de plecare pentru identificarea membrilor grupării. În perioada de supraveghere, anchetatorii susțin că au documentat mai multe tranzacții. La momentul percheziției, suspecții ar fi încercat să elimine probele aruncându-le pe geam, însă o echipă de polițiști aflată lângă clădire a filmat scena. De ce contează: probe video care pot întări acuzarea În astfel de anchete, valoarea operațională a intervenției nu stă doar în ridicarea de substanțe, ci și în fixarea rapidă a probelor. În acest caz, imaginile surprinse de polițiști ar urma să fie folosite în proces, notează publicația. Potrivit informațiilor prezentate, este vorba despre plicuri cu diverse substanțe și accesorii folosite la porționarea drogurilor. Ce se știe despre măsurile luate Doi suspecți au fost arestați, conform Digi24 . Materialul nu oferă detalii despre cantități, tipurile exacte de substanțe sau amploarea rețelei, dincolo de mențiunea privind droguri sintetice și tranzacțiile documentate în perioada de supraveghere. [...]
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]
România cere Ucrainei măsuri tehnice pentru a preveni intrarea dronelor în apele teritoriale românești , după incidentul din Portul Constanța , iar discuțiile au trecut într-o fază operațională, cu o „linie directă” de clarificare în timp real, potrivit Digi24 . Ministrul interimar Radu Miruță a spus că partea română a primit răspunsuri de la Ucraina la cele 14 întrebări tehnice transmise după incident, însă „nu toate au fost destul de clare”. În consecință, România a trimis vineri o nouă listă de întrebări, pentru aspectele rămase nelămurite. Ce a cerut România, concret Miruță a precizat că, din punctul său de vedere, „trei sferturi” dintre răspunsuri au fost lămuritoare, dar pentru restul sunt necesare detalii suplimentare. În paralel, România a transmis Ministerului Apărării din Ucraina o solicitare „în mod expres” privind un mecanism de siguranță la nivel de software (programare), astfel încât dronele navale ucrainene să nu poată ajunge în apele teritoriale românești. „România consideră că este absolut legitim (...) ca nicio dronă ucraineană să nu fie lansată în Marea Neagră fără ca ea să fie preprogramată ca în situația în care are ajunge în apele teritoriale românești să aibă instrucțiunea în software de a se autodetona”, a declarat Radu Miruță. „Linie directă” România–Ucraina pentru clarificări tehnice Ministrul a mai spus că există „interacțiuni constante” cu partea ucraineană și că România a cerut deschiderea unui canal tehnic dedicat, cu responsabil permanent, pentru a evita circuitul greoi prin instituții și pentru a obține răspunsuri rapid. „Există o linie directă pentru a clarifica, sperăm noi, în timp real, diverse întrebări”, a afirmat Miruță. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la existența răspunsurilor și la faptul că România a cerut completări și măsuri tehnice suplimentare; nu sunt prezentate detalii despre conținutul integral al răspunsurilor Ucrainei sau un termen pentru finalizarea clarificărilor. [...]
