Știri
Știri din categoria Diverse
Itility își extinde operațiunile în România cu un plan de recrutare accelerată până la 100 de oameni, după ce compania olandeză de consultanță IT și inginerie tehnologică a deschis un sediu la Iași, potrivit Știrile Pro TV.
Sediul a fost deschis în Palas Campus și este primul al companiei în România, informație atribuită de publicație News.ro. Itility are sediul central în Olanda.
Compania spune că vizează o echipă de până la 100 de angajați în zona de inginerie software și cloud, iar până la finalul anului intenționează să își dezvolte echipa, fiind deja într-un proces activ de recrutare.
Sunt menționate poziții pentru specialiști în inginerie software și cloud, inclusiv roluri precum:
CEO-ul Itility Group, Peter Schepers, leagă deschiderea Itility România de expansiunea globală și de un model de livrare „best-fit”, prin care compania combină echipe din mai multe locații pentru a livra „la cel mai competitiv nivel de cost”.
„Înființarea Itility România este un pas logic în expansiunea noastră globală. Prezența noastră în această regiune orientată spre tehnologie ne consolidează capacitatea de a deservi clienții globali printr-un model de livrare «best-fit»: aducem împreună echipe din diferite locații și livrăm la cel mai competitiv nivel de cost.”
Reprezentanții companiei afirmă că sprijină clienți din întreaga lume în proiecte de transformare digitală, modernizarea infrastructurii IT și implementarea de soluții de inteligență artificială. În același timp, Itility indică expertiză și în domenii precum industria semiconductorilor și producția.
Publicația mai notează că firma își propune să ajungă la 100 de angajați și că are un plan de recrutare accelerată.
Recomandate
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
USR recunoaște că nu are încă majoritatea de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan , iar până la votul programat miercuri „se poate întâmpla orice”, într-un context în care formațiunea leagă miza politică de urgențe bugetare și de o evaluare iminentă a unei agenții de rating, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament, de liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș , înainte de audierea miniștrilor propuși în cabinetul Mureșan. Acesta a susținut că audierile ar putea convinge parlamentari să voteze guvernul, pe fondul nevoii de a pune capăt unei crize politice prelungite. Miza invocată de USR: rectificarea bugetară, reforme și rating Șipoș a enumerat câteva argumente pe care USR spune că le folosește pentru a strânge sprijinul necesar în Parlament: necesitatea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor statului „pentru a reduce cheltuielile”; apropierea unei evaluări din partea unei agenții de rating. În același timp, liderul senatorilor USR a afirmat că miniștrii propuși ar trebui să convingă că există soluții nu doar pentru ieșirea din criza politică, ci și din criza economică. Negocieri până la vot și scenariul eșecului Șipoș a spus explicit că, „astăzi”, USR nu are cele 233 de voturi necesare, dar consideră că „încă mai este timp” pentru a le obține până miercuri, când este programat votul de învestitură. El a mai precizat că speră ca premierul desemnat să aibă o întâlnire cu social-democrații și a reluat ideea că, până la momentul votului, rezultatul rămâne deschis. În declarațiile citate de publicație, Șipoș a indicat și o consecință politică în cazul în care Cabinetul Mureșan nu trece: ar urma să continue guvernarea actuală, menționând Guvernul Bolojan ca variantă rămasă în funcțiune. [...]
AUR anunță că nu votează Cabinetul Mureșan, ceea ce complică formarea unei majorități stabile în Parlament , într-un moment în care încep audierile miniștrilor propuși. Potrivit Stirile Pro TV , liderul AUR, George Simion , spune că partidul nu va participa „în comisii, în plen” și nu va susține nici un eventual guvern ulterior, menționând numele lui Alexandru Nazare. Într-un mesaj transmis pe Facebook și citat de Agerpres, Simion afirmă că AUR a desemnat „o echipă de negociere cu toate formațiunile politice” pentru a ajunge „în următoarele zile” la formarea unui „Guvern stabil”. În același timp, el susține că AUR are „datoria” să facă parte din guvernare pentru a trece țara „peste aceste momente grele”. Liderul AUR condiționează însă discuțiile de obținerea „pozițiilor necesare” și invocă scenariul în care s-ar constata, „conform Constituției”, că nu există o majoritate. În această ipoteză, spune Simion, după căderea următorului guvern s-ar ajunge la „votul românilor”. Totodată, el afirmă că va discuta posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan dacă acesta „nu convoacă alegeri, cum îi cere Constituția”, precizând că ar fi nevoie de semnături și de voturi în Parlament. Contextul imediat: audierile miniștrilor și criticile AUR la programul de guvernare Declarațiile vin în ziua în care încep în Parlament audierile miniștrilor din Guvernul Mureșan , potrivit articolului. Separat, AUR a publicat duminică o listă cu 10 critici la adresa programului de guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Partidul susține că documentul nu ar avea ținte clare, calendare și responsabili pentru măsurile propuse de cabinetul PNL–USR–UDMR și că multe obiective nu sunt însoțite de costuri complete, surse de finanțare, termene și indicatori de verificare ulterioară. De ce contează Prin anunțul că nu votează Cabinetul Mureșan și că nu participă la lucrările parlamentare legate de învestire, AUR își fixează o poziție care poate reduce spațiul de negociere pentru o majoritate funcțională, chiar în săptămâna în care miniștrii sunt chemați la audieri și urmează votul de învestitură. În lipsa unei majorități, crește riscul prelungirii blocajului politic și al reluării procedurilor pentru formarea guvernului. [...]
Lenovo intră pe piața „Googlebook” cu un model de 15 inci, mizând pe combinația dintre procesoare Intel Core Ultra și ecran OLED , potrivit Android Headlines . Miza operațională este una de poziționare: un laptop orientat spre productivitate care încearcă să se diferențieze prin platforma hardware și calitatea afișajului, într-o categorie dominată, de regulă, de configurații mai conservatoare. Din informațiile disponibile în material, dispozitivul este prezentat ca „primul Googlebook” al Lenovo și pune accent pe două elemente: un cip Intel Core Ultra (generația de procesoare Intel cu accent pe eficiență și sarcini accelerate) și un ecran OLED descris ca „vibrant”. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii complete despre preț, disponibilitate pe piețe sau configurațiile exacte. De ce contează: diferențiere prin hardware într-o categorie sensibilă la cost Pentru utilizatori și pentru canalul de vânzări, combinația „Intel Core Ultra + OLED” sugerează o încercare de a urca produsul într-o zonă mai premium, unde decizia de cumpărare se bazează mai mult pe experiența de utilizare (calitatea imaginii, eficiența energetică, performanța în aplicații) decât pe prețul minim de intrare. În lipsa unor informații despre preț și lansare, impactul comercial rămâne, deocamdată, dificil de cuantificat. Ce lipsește din informația publică Materialul indică direcția produsului, dar nu include în forma extrasă: data lansării și piețele vizate; prețul sau intervalul de preț; specificații detaliate (memorie, stocare, autonomie, conectică). În absența acestor date, concluzia rămâne una de poziționare: Lenovo își extinde oferta cu un „Googlebook” care încearcă să iasă în evidență prin platforma Intel Core Ultra și un panou OLED, urmând ca relevanța comercială să fie dată de preț și disponibilitate. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
