Știri
Știri din categoria Diverse
Israelul contestă public legitimitatea Premiului Nobel pentru Pace 2026, acordat juristei sud-africane Navi Pillay, într-o reacție care riscă să adâncească tensiunile diplomatice pe fondul acuzațiilor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24.
Ministerul israelian de Externe a transmis vineri că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe platforma X un mesaj în care afirmă că, după ce Comitetul Nobel ar fi recompensat „cea mai mare minciună a secolului al XXI-lea”, fostul șef al propagandei naziste Joseph Goebbels „aplaudă din iad”.
Navi Pillay a prezidat până recent Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, structură care, potrivit informațiilor citate de Digi24 din AFP, nu se exprimă în numele ONU. Comisia a acuzat anul trecut Israelul de comiterea „unui genocid” în Gaza, acuzație pe care Israelul o respinge.
Schimbul de acuzații în jurul unei distincții cu greutate simbolică precum Nobelul pentru Pace amplifică disputa de legitimitate dintre Israel și organisme internaționale implicate în evaluarea conflictului. În plan diplomatic, astfel de poziționări publice pot complica dialogul cu parteneri și instituții care invocă dreptul internațional ca reper în gestionarea războiului.
Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, este în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție. Comitetul Nobel norvegian a anunțat că i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace pe 2026 „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”.
Potrivit aceleiași surse, Pillay a activat ca judecător în cadrul Înaltei Curți din Africa de Sud, al Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și al Curții Penale Internaționale și a deținut funcția de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. În prezent, ea este judecător la Curtea Internațională de Justiție într-un dosar în care Myanmar este acuzat de genocid.
Recomandate
Ancheta pentru braconaj deschisă după decapitarea unui zimbru protejat ridică presiunea pe controalele locale și pe identificarea rapidă a rețelelor care vânează ilegal , într-un caz raportat de Știrile Pro TV în județul Bistrița-Năsăud. Animalul, un mascul de aproximativ 12 ani și cu o greutate de aproape 800 de kilograme, a fost găsit decapitat joi seară pe un teren din comuna Ilva Mare, după ce un localnic a alertat autoritățile. La fața locului au intervenit echipe ale Direcției Sanitare Veterinare și polițiști, care au început cercetările. Ce investighează autoritățile Potrivit anchetatorilor, cazul este tratat ca braconaj, faptă care poate fi sancționată inclusiv cu închisoarea. Din primele verificări, bazate pe urmele de sânge de pe teren, există indicii că: capul animalului ar fi fost târât câteva sute de metri; ulterior, este posibil să fi fost urcat într-o mașină; există suspiciuni că au acționat mai multe persoane împreună. În paralel, sunt verificate imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă, iar rămășițele zimbrului au fost transportate la laborator pentru necropsie. Context: specie protejată și origine neclară Zimbrul este o specie protejată prin lege. Conform relatării, animalul rătăcea de câteva săptămâni prin zonă și apăruse recent în comuna Ilva Mare, unde a fost examinat de medici veterinari și lăsat în libertate. Nu este clar, la acest moment, dacă zimbrul a ajuns în Bistrița-Năsăud din Ucraina sau din rezervația de zimbri din județul Suceava. [...]
Valorificarea activelor Blue Air intră într-o etapă logistică dificilă , după ce o aeronavă scoasă la drum de pe Aeroportul Otopeni a rămas blocată sub un pod de pe DN1, iar transportul a fost amânat, potrivit Știrile Pro TV . Avionul, care a aparținut companiei Blue Air (aflată în faliment), urmează să fie transformat într-un loc de joacă, iar operațiunea de relocare presupune echipamente speciale și coordonare cu poliția. Aeronava a fost scoasă pe șosea joi noapte, tractată și escortată de mașini cu girofar. Conform relatării, camionul s-a deplasat cu aproximativ 10 kilometri pe oră, însă în zona Balotești dimensiunile avionului au împiedicat trecerea pe sub un pod de pe DN1, blocând transportul. Ce s-a întâmplat pe traseu și când se reia transportul Pe parcursul zilei, echipele implicate au înlocuit echipamentele care susțin avionul, pentru a reduce înălțimea ansamblului de transport. Transportatorul citat de publicație a explicat că se schimbă suporții pentru a adapta încărcătura la condițiile de traseu. Un corespondent al postului a precizat că este nevoie de un alt set de suporți care să reducă înălțimea transportului cu aproximativ 10 cm, astfel încât aeronava să poată trece pe sub podurile de pe traseu. Transportul ar urma să fie reluat vineri seară. Ulterior blocajului, avionul a fost mutat într-o zonă fără trafic, în apropierea DN1. Miza economică: recuperarea datoriilor prin vânzarea activelor Avionul provine din activele Blue Air, companie aflată în faliment, ale cărei bunuri sunt vândute la licitație pentru recuperarea datoriilor. Printre creditori se numără și statul, care are de recuperat aproximativ 370 de milioane de lei. Potrivit lichidatorului Blue Air, pentru două carcase de avion vândute până acum s-a obținut un preț de 90.000 de euro (aprox. 450.000 lei), iar sumele rezultate din valorificarea activelor urmează să fie distribuite creditorilor. Acesta a mai spus că un motor de aeronavă se situează între 50.000 și 300.000 de euro (aprox. 250.000–1.500.000 lei), în funcție de starea în care se găsește. În patrimoniul companiei ar mai fi zece motoare și patru carcase, conform materialului. În context, Blue Air și-a suspendat toate zborurile în septembrie 2022, după blocarea conturilor, iar în martie 2023 a intrat în insolvență, pe fondul dificultăților financiare. [...]
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri. [...]
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
