Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul cere Bulgariei să oprească sprijinul logistic pentru operațiunile SUA, după ce Sofia a aprobat găzduirea temporară a unor aeronave americane la baza aeriană Bezmer, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul intensificării presiunilor Teheranului asupra statelor europene care permit folosirea bazelor lor de către armata americană, informație relatată de Reuters.
Potrivit presei de stat iraniene, ministrul de Externe Abbas Araqchi a transmis solicitarea într-o convorbire telefonică cu omologul său bulgar, Velislava Petrova-Chamova. Araqchi a susținut că aprobarea cererii Washingtonului echivalează cu sprijinirea „agresiunii” împotriva Iranului și ar fi incompatibilă cu relațiile tradițional bune dintre cele două state.
Parlamentul Bulgariei a aprobat săptămâna trecută desfășurarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani. Decizia a fost luată în pofida protestelor formulate de Teheran.
Autoritățile de la Sofia au precizat că aeronavele nu vor transporta armament ofensiv și că desfășurarea nu transformă Bulgaria într-o parte implicată în operațiunile militare.
Într-o discuție separată, Araqchi a transmis un mesaj similar ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, cerând împiedicarea utilizării bazelor militare străine de pe teritoriul cipriot în eventuale operațiuni îndreptate împotriva Iranului.
Teheranul a avertizat în repetate rânduri că statele care permit folosirea teritoriului lor pentru operațiuni militare americane împotriva Iranului ar putea suporta consecințe.
Ciprul găzduiește două baze militare britanice suverane, inclusiv RAF Akrotiri, care a fost vizată de o dronă iraniană la începutul lunii martie, la scurt timp după atacurile lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului.
La începutul conflictului, Marea Britanie a acceptat solicitarea Washingtonului de a utiliza bazele sale pentru desfășurarea unor lovituri defensive împotriva rachetelor iraniene. Ulterior, Londra a precizat că baza RAF Akrotiri nu va fi inclusă în acordul privind utilizarea bazelor britanice de către SUA.
Totuși, acordul de apărare dintre Londra și Washington a fost menținut de noul premier britanic, Andy Burnham, în luna iulie, iar decizia a determinat Garda Revoluționară Iraniană să reia avertismentele către Marea Britanie să nu faciliteze operațiunile militare americane împotriva Iranului.
Recomandate
Iranul încearcă să limiteze sprijinul logistic european pentru operațiunile SUA , cerând explicit unor state din UE să nu permită folosirea bazelor de pe teritoriul lor, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a discutat telefonic cu omoloaga sa din Bulgaria, Velislava Petrova-Chamova, cerând Sofiei să-și reconsidere decizia de a permite desfășurarea temporară a unor aeronave militare americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit relatării presei de stat iraniene, citată de Reuters, Araghchi a susținut că aprobarea ar echivala cu „facilitarea agresiunii împotriva Iranului” și ar fi „inacceptabilă”, invocând și relațiile tradițional prietenoase dintre cele două țări. În paralel, șeful diplomației iraniene a avut o discuție separată cu ministrul cipriot de externe, Constantinos Kombos, subliniind importanța împiedicării utilizării bazelor militare străine din Cipru împotriva Iranului. Iranul a avertizat în repetate rânduri statele care permit folosirea teritoriului lor pentru operațiuni militare americane că ar putea „suporta consecințe”. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia Parlamentul Bulgariei a aprobat săptămâna trecută desfășurarea temporară la Bezmer a: până la opt avioane-cisternă americane de tip KC-135; până la 250 de membri ai personalului. Autoritățile de la Sofia au precizat că nu vor fi desfășurate arme ofensive și că măsura nu face din Bulgaria o parte implicată în operațiuni militare. Contextul din Cipru și poziția Marii Britanii Cipru găzduiește două baze militare suverane britanice, inclusiv RAF Akrotiri, care a fost lovită de o dronă iraniană la începutul lunii martie, la câteva zile după ce Israelul și SUA au lansat atacuri asupra Iranului. Marea Britanie a acceptat încă din prima fază a războiului solicitarea SUA de a utiliza bazele britanice pentru lovituri defensive împotriva rachetelor iraniene aflate în depozite sau pe rampe de lansare. Reuters notează că acordul a fost menținut și de noul prim-ministru britanic, Andy Burnham, în iulie, iar Gardienii Revoluției au avertizat ulterior Londra să nu faciliteze operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului. [...]
Statele din Golf iau în calcul o plată către Iran pentru a debloca tranzitul prin Ormuz , într-un aranjament prezentat drept „contribuție voluntară”, care ar putea reduce presiunile logistice și de aprovizionare generate de criză, potrivit Digi24 , care citează Corriere della Sera. Propunerea ar fi fost discutată de Oman cu celelalte țări din Golf și prezentată Teheranului ca inițiativă colectivă. Miza este redeschiderea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie și materii prime, după ce criza a afectat livrările și a amplificat costurile economice pentru regiune. De ce contează: un „cost de tranzit” care ar aduce bani noi Iranului Formula de „contribuție voluntară” ar fi aleasă tocmai pentru a evita crearea unui precedent și pentru a nu fi percepută ca o obligație, inclusiv în raport cu poziția fostului președinte american Donald Trump, notează publicația italiană citată. În același timp, mecanismul ar schimba echilibrul economic al zonei: Iranul ar avea acces la „bani noi” generați de tranzitul prin Ormuz, la care anterior nu avea acces, fonduri care, potrivit aceleiași surse, ar putea ajuta la repararea pagubelor suferite în război. Iranul nu comentase încă documentul la momentul relatării, iar detalii esențiale – precum procentul propus – rămân necunoscute. Modelul invocat: Strâmtoarea Malacca și „plata voluntară” pentru servicii Planul ar fi modelat după Strâmtoarea Malacca, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită o „contribuție” pentru servicii de navigație, protecție ecologică și eventuale operațiuni de salvare, plata fiind voluntară. În scenariul Ormuz, principiul libertății de navigație ar rămâne „formal” intact, însă acceptarea unei plăți pentru „deschidere” ar introduce, în practică, un nou cost asociat tranzitului. Context economic: efectele crizei asupra veniturilor și infrastructurii din Golf Materialul citat descrie criza drept costisitoare pentru economiile din Golf: închiderea Strâmtorii ar fi contribuit la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea exporturilor de gaze și combustibili din Golf, diminuând veniturile statelor arabe. În paralel, sunt menționate atacuri asupra infrastructurii energetice și de export și perturbări ale traficului aerian turistic, cu impact asupra economiilor non-petroliere, inclusiv prin companii aeriene precum Qatar Airways și Emirates. În ceea ce privește estimările, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ar fi calculat la începutul conflictului că o lună de război intens ar putea lăsa 4 milioane de șomeri în țările din Golf și ar provoca o scădere a PIB-ului între 3,7% și 6%. Totodată, sunt citate estimări publice privind pagube structurale de 70–90 miliarde de dolari (aprox. 315–405 miliarde lei) pentru Qatar, Emirate, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită, iar FMI ar prognoza contracții anuale între 1,4% (Arabia Saudită) și 14,7% (Qatar). Ce urmează: răspunsul Teheranului și semnalul de la Washington Potrivit relatării, Trump ar fi conștient de propunere și nu ar părea să se opună, după ce o idee anterioară – ca SUA să profite de pe urma Ormuz printr-un procent din valoarea încărcăturii – ar fi fost abandonată rapid. În acest moment, cheia rămâne reacția Iranului: dacă Teheranul aprobă planul și Washingtonul nu se opune, efectul imediat anticipat ar fi atenuarea deficitului de combustibil, gaze, îngrășăminte și alte materii prime care tranzitau Ormuz înainte de criză. [...]
Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]
ANAF spune că a identificat un circuit de evaziune fiscală în zona serviciilor de pază și protecție, cu un prejudiciu estimat la peste 12,35 milioane de lei, potrivit Stirile Pro TV . Cazul vizează patru societăți controlate, conform autorității fiscale, de aceiași asociați și administratori, iar dosarul a fost trimis către organele de urmărire penală . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală ar fi documentat un mecanism prin care firmele ar fi creat „aparența” unor operațiuni economice reale pentru a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat. În esență, ANAF indică folosirea unor furnizori cu „comportament fiscal inadecvat”, controlați de aceleași persoane, pentru emiterea de documente justificative și facturi fictive. Cum ar fi fost redusă artificial taxarea În comunicarea citată, ANAF descrie înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni „fără suport economic real”, care ar fi permis: deducerea nelegală a TVA; diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit. „În cadrul acestui mecanism au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile operaţiuni fără suport economic real (...) folosiţi pentru emiterea de documente justificative şi facturi fictive.” Traseul banilor: retrageri fragmentate, în numerar Analiza circuitelor financiare ar fi arătat că majoritatea sumelor încasate de la clienți au fost retrase prin peste 6.600 de operațiuni succesive, cu o valoare cumulată de peste 26 milioane de lei. Retragerile ar fi fost făcute, de regulă, în tranșe de 4.000 de lei, prin ATM-uri, cu scopul de a ascunde traseul fondurilor, potrivit ANAF. Din ce este compus prejudiciul estimat Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 12,35 milioane de lei, compus din: TVA: 8.374.516 lei impozit pe profit: 3.946.325 lei impozit pe venitul microîntreprinderilor: 32.948 lei „Având în vedere complexitatea mecanismului identificat (...) au fost sesizate organele de urmărire penală (...) şi recuperării integrale a prejudiciului.” ANAF precizează că verificările sunt în desfășurare și că inspectorii antifraudă continuă controalele și la alte societăți care ar face parte din același circuit economic, pentru a stabili dimensiunea completă a activităților și obligațiile fiscale datorate. [...]
ANM extinde codul portocaliu de caniculă, cu risc de cod roșu săptămâna viitoare , pe fondul temperaturilor care pot ajunge izolat la 40°C în weekend și ar putea urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: avertizările meteo se lărgesc ca arie și intensitate, ceea ce poate declanșa măsuri suplimentare la nivel local (de la restricții punctuale până la adaptarea programelor de lucru în aer liber). Pentru sâmbătă, codul portocaliu va viza șase județe, după ce vineri a fost în vigoare pentru patru județe, conform aceleiași surse. Cât de sus urcă temperaturile și ce semnal dă ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează maxime de până la 40°C, izolat, în weekend, iar săptămâna viitoare temperaturile ar putea ajunge până la 41°C. În acest context, directorul general al ANM, Elena Mateescu , a spus la Digi24 că nu este exclusă emiterea unui cod roșu. De ce contează: escaladarea avertizărilor poate schimba modul de operare Extinderea codurilor (de la portocaliu spre un posibil roșu) indică o deteriorare a condițiilor meteo care, în practică, poate forța autoritățile și angajatorii să ajusteze activitățile în intervalele de vârf de temperatură, mai ales acolo unde munca se desfășoară în exterior. În materialul Digi24 este menționată și situația din București , precum și episoade de „nopți tropicale” în vestul țării (minime ridicate pe timpul nopții), elemente care amplifică disconfortul termic și presiunea pe servicii publice. [...]
FIFA încearcă să deblocheze un proiect de deschidere către capital privat , după ce UEFA și Concacaf au respins planul de a permite investitorilor externi să cumpere participații într-o structură comercială care ar urma să gestioneze competițiile sale, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control: forul mondial susține că nu „vinde fotbalul”, dar opoziția din două confederații majore pune sub semnul întrebării șansele de adoptare. FIFA spune că va continua consultările, pe fondul „indignării” generate de propunere și al unor „relatări incorecte din mass-media”, care ar fi perturbat procesul planificat. Într-o declarație publicată vineri dimineață, organizația afirmă că respectă „feedback-ul și îngrijorarea” exprimate public și își reafirmă angajamentul pentru o consultare „deschisă și democratică”. „Procesul nostru de consultare planificat a fost perturbat de relatări incorecte din mass-media. Vom continua cu acest proces de consultare pentru a ne asigura că fiecare asociaţie de fotbal are capacitatea de a-şi exprima votul pe baza faptelor.” „Nimeni nu vinde fotbalul.” Ce presupune planul: o filială comercială cu investiții minoritare Conform informațiilor din articol, FIFA vrea să creeze o societate comercială care să organizeze principalele evenimente, inclusiv Cupele Mondiale, iar investitorii externi ar putea cumpăra acțiuni în această structură. Modelul descris este unul de investiții minoritare, „fără control”, într-o nouă filială numită Fifa Forward Enterprise (FFE) . FIFA susține că FFE ar fi propusă pentru ca membrii să poată „asuma responsabilitatea semnificativă” pentru oportunitatea comercială a fotbalului în țările lor, fără a afecta „spiritul” sau guvernanța FIFA ori fotbalul în sine. Blocajul de vot: opoziția UEFA și Concacaf poate fi decisivă Planul trebuie adoptat prin votul celor 211 membri FIFA. În același timp, articolul arată că: cele 55 de asociații membre UEFA au votat pentru boicotarea Cupelor Mondiale dacă FIFA continuă cu propunerea; Concacaf a transmis că și cele 41 de asociații membre ale sale au „respins” planul. În ecuația votului, Gianni Infantino ar avea nevoie de 106 voturi pentru adoptare. Membrii UEFA și Concacaf însumează 96 de asociații, care „par să voteze împotrivă”, ceea ce reduce semnificativ marja de manevră a FIFA pentru a strânge majoritatea necesară. De ce contează: semnal de frână pentru „monetizarea” competițiilor sub control FIFA Dincolo de formula „nimeni nu vinde fotbalul”, opoziția coordonată a două confederații indică un risc de blocaj instituțional într-un proiect cu implicații economice directe: atragerea de capital privat într-o structură care ar gestiona evenimentele-fanion ale FIFA. În lipsa unui compromis, disputa se poate transforma într-un test de forță privind guvernanța competițiilor și limitele comercializării lor. Ce urmează, potrivit declarațiilor FIFA, este continuarea consultărilor; articolul nu indică un calendar sau o dată a votului final. [...]
