Știri
Știri din categoria Diverse
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD, pe fondul acuzațiilor că social-democrații au încălcat înțelegerile politice până la ruperea protocolului, potrivit Digi24. Reacția vine după ce prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu a comparat o posibilă refacere a alianței cu o „căsnicie de dragul copiilor” și a spus că PSD și-ar dori „schimbarea miresei”, adică înlocuirea lui Ilie Bolojan.
Ionel Bogdan, președintele PNL Maramureș, a declarat la Digi24 că nivelul de încredere în PSD este „zero” și că „mariajul” politic nu mai poate fi refăcut. În același registru metaforic, liderul liberal a acuzat PSD că a încălcat în repetate rânduri înțelegerile din coaliție și a pus sub semnul întrebării „moralitatea” celor care vorbesc despre „schimbarea miresei”.
„Căsătoriile trebuie să fie trainice, iar eforturile trebuie să fie făcute și de soț, și de soție. Ori, în cazul de față, avem un Partid Social Democrat care a încălcat orice jurământ (...) Și atunci cum poți să mai ai încredere într-o astfel de căsnicie (...)?”
Dincolo de schimbul de replici, poziționarea PNL ridică o problemă de funcționare a guvernării: dacă partidele nu mai consideră credibile protocoalele de coaliție, capacitatea de a construi o majoritate stabilă scade, iar negocierile pentru o formulă de guvernare devin mai fragile.
Ionel Bogdan a susținut că discuțiile despre refacerea coaliției ar arăta „o lipsă totală de seriozitate” față de alegători și față de membrii partidelor care au guvernat împreună.
Liderul PNL Maramureș a exclus explicit o nouă alianță cu PSD și a afirmat că majoritatea organizațiilor PNL ar susține o direcție politică fără social-democrați, invocând o „voință” exprimată atât în congres, cât și la nivel organizațional.
Întrebat dacă eventuale decizii ale instanțelor privind conducerea partidului ar putea schimba această poziție, Bogdan a spus că hotărârile judecătorești nu ar modifica voința majorității liberalilor.
În ceea ce privește informațiile despre posibile întâlniri între lideri ai PSD și AUR, Ionel Bogdan a spus că nu cunoaște detalii, dar a insistat că problema principală rămâne comportamentul PSD în fosta coaliție. El a indicat drept moment de ruptură depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, pe care o consideră o încălcare gravă a protocolului.
În lipsa unor semnale de detensionare, mesajul transmis de PNL Maramureș este că refacerea coaliției cu PSD nu mai este o opțiune politică, ceea ce menține presiunea pe conturarea unei formule alternative de majoritate.
Recomandate
Disputa PSD–PNL pe legea salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul blocajului politic care a reaprins acuzațiile reciproce între liderii celor două partide, potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan , care este și președintele PNL, că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec”, după ce Bolojan a acuzat PSD de „iresponsabilitate” în privința legii salarizării. Mesajul lui Grindeanu a fost publicat pe Facebook și include un apel către Bolojan să facă „pasul corect” pentru ca România să aibă „un Guvern competent și responsabil”. Miza: jalon PNRR și o lege a salarizării cu impact bugetar Ilie Bolojan susține că PSD ar fi compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), prin eșecul de a ajunge la un acord pe legea salarizării. În argumentația sa, legea ar fi trebuit să aducă „ordine, mai multă echitate și predictibilitate” în sistemul bugetar și să demonstreze că România își respectă angajamentele. Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Acuzații despre „anvelopa” financiară: 15,5 miliarde lei, apoi 8 miliarde și 12 miliarde lei Bolojan afirmă că negocierile au fost marcate de schimbări succesive ale „anvelopei” bugetare (plafonul financiar al măsurilor), invocând mai multe valori: un „draft” lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei , descrisă ca fiind peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior de Grindeanu pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o creștere ulterioară până la 12 miliarde de lei , pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”. În aceeași postare, Bolojan pune refuzul pe seama „populismului” și a dorinței de a păstra „un sistem de privilegii” pentru o parte dintre bugetari și lideri sindicali. De ce contează: blocajul pe legea salarizării nu este doar o dispută politică, ci are o miză financiară directă — accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR — și menține incertitudinea privind regulile de salarizare în sectorul public, într-un moment în care predictibilitatea bugetară este parte din angajamentele asumate de România. [...]
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară , cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV . În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice. Miza economică invocată: presiune pe buget și plăți sociale CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului: „Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.” În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție. Critici politice: PSD, PNL și rolul președintelui Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului. Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul. [...]
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate , iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR. Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse. Miza: jalon PNRR și risc de blocaj administrativ Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor. „Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon” În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI. „Amendamentul Fritz” și problema retroactivității Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului. „Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal” Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens. Ce urmează: corecții rapide sau costuri indirecte Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative. „Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții” În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene. [...]
BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]
Qualcomm ridică miza în zona procesoarelor mobile de vârf, iar pragul de 5 GHz anunțat pentru viitorul Snapdragon 8 Elite Gen 6 poate împinge producătorii de telefoane spre modele „Pro” mai scumpe , într-o segmentare mai agresivă a gamei, potrivit Mobilissimo . Compania a confirmat oficial că următoarea platformă flagship va folosi primul CPU pentru telefoane mobile capabil să atingă 5 GHz, pe un nou nucleu Oryon. Configurația rămâne, cel puțin la nivel de structură, cu 2 nuclee Prime și 6 nuclee Performance, însă Qualcomm nu a publicat frecvențele individuale; publicația notează că există „leak-uri” (informații neoficiale) cu valori punctuale, dar confirmarea deocamdată vizează doar atingerea pragului de 5 GHz. De ce contează: segmentarea „Elite” în două variante poate schimba oferta din zona premium O schimbare cu impact comercial este faptul că familia Elite ar urma să fie împărțită în două: Snapdragon 8 Elite Gen 6 și o variantă mai puternică, Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro. Dacă această strategie se confirmă în detaliu la lansare, producătorii de telefoane ar putea diferenția mai clar vârfurile de gamă, cu un „cap de serie” Pro care să justifice prețuri mai ridicate și o versiune standard cu frecvențe mai conservatoare. Mobilissimo precizează că diferențele exacte dintre cele două cipuri nu sunt încă oficializate, iar varianta Pro este principalul candidat pentru implementarea configurației de 5 GHz. Context tehnic: salt față de Gen 5 și noua arhitectură FlexCache Comparativ cu Snapdragon 8 Elite Gen 5, unde CPU-ul Oryon ajunge oficial la 4,74 GHz pe cele două nuclee Prime, trecerea la 5 GHz ar reprezenta un pas vizibil în frecvență. Pentru Gen 5, sursa menționează și faptul că este produs pe 3 nm și că a adus un salt de 20% la performanța CPU și de 35% la eficiență față de generația anterioară. Noutatea arhitecturală majoră pentru Gen 6 este Oryon FlexCache : în locul unor zone de cache (memorie rapidă) rigid separate între grupuri de nuclee, toate nucleele CPU pot accesa un „pool” comun, alocat dinamic în funcție de sarcină. Ideea este reducerea accesărilor către RAM, mai lente și mai costisitoare energetic, cu efecte așteptate în pornirea aplicațiilor, multitasking, editare video, gaming și sarcini de „Agentic AI” (capabilități de inteligență artificială care execută acțiuni mai complexe, în lanț). Ce urmează Prezentarea completă este programată la Snapdragon Summit 2026 , în septembrie, când Qualcomm ar urma să detalieze și componentele conexe platformei: GPU Adreno, NPU Hexagon (acceleratorul pentru AI), modemul și eficiența energetică. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
