Știri
Știri din categoria Diverse

PNL exclude refacerea coaliției cu PSD, pe fondul acuzațiilor că social-democrații au încălcat înțelegerile politice până la ruperea protocolului, potrivit Digi24. Reacția vine după ce prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu a comparat o posibilă refacere a alianței cu o „căsnicie de dragul copiilor” și a spus că PSD și-ar dori „schimbarea miresei”, adică înlocuirea lui Ilie Bolojan.
Ionel Bogdan, președintele PNL Maramureș, a declarat la Digi24 că nivelul de încredere în PSD este „zero” și că „mariajul” politic nu mai poate fi refăcut. În același registru metaforic, liderul liberal a acuzat PSD că a încălcat în repetate rânduri înțelegerile din coaliție și a pus sub semnul întrebării „moralitatea” celor care vorbesc despre „schimbarea miresei”.
„Căsătoriile trebuie să fie trainice, iar eforturile trebuie să fie făcute și de soț, și de soție. Ori, în cazul de față, avem un Partid Social Democrat care a încălcat orice jurământ (...) Și atunci cum poți să mai ai încredere într-o astfel de căsnicie (...)?”
Dincolo de schimbul de replici, poziționarea PNL ridică o problemă de funcționare a guvernării: dacă partidele nu mai consideră credibile protocoalele de coaliție, capacitatea de a construi o majoritate stabilă scade, iar negocierile pentru o formulă de guvernare devin mai fragile.
Ionel Bogdan a susținut că discuțiile despre refacerea coaliției ar arăta „o lipsă totală de seriozitate” față de alegători și față de membrii partidelor care au guvernat împreună.
Liderul PNL Maramureș a exclus explicit o nouă alianță cu PSD și a afirmat că majoritatea organizațiilor PNL ar susține o direcție politică fără social-democrați, invocând o „voință” exprimată atât în congres, cât și la nivel organizațional.
Întrebat dacă eventuale decizii ale instanțelor privind conducerea partidului ar putea schimba această poziție, Bogdan a spus că hotărârile judecătorești nu ar modifica voința majorității liberalilor.
În ceea ce privește informațiile despre posibile întâlniri între lideri ai PSD și AUR, Ionel Bogdan a spus că nu cunoaște detalii, dar a insistat că problema principală rămâne comportamentul PSD în fosta coaliție. El a indicat drept moment de ruptură depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, pe care o consideră o încălcare gravă a protocolului.
În lipsa unor semnale de detensionare, mesajul transmis de PNL Maramureș este că refacerea coaliției cu PSD nu mai este o opțiune politică, ceea ce menține presiunea pe conturarea unei formule alternative de majoritate.
Recomandate

Escaladarea publică Trump–Meloni riscă să complice coordonarea politică în NATO înaintea summitului de la Ankara, pe fondul unor tensiuni care s-au mutat din zona deciziilor de securitate în registrul atacurilor personale, potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA, Donald Trump, a publicat o imagine modificată în care apare alături de premierul Italiei, Giorgia Meloni, însoțită de mesajul „Este nevoie de un ordin de restricție”, într-un nou episod al deteriorării relației dintre Washington și Roma. Fotografia a fost postată fără explicații, astfel că nu este clar la ce se referă exact comentariul. Din partea Italiei, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a încercat să reducă miza conflictului, spunând la Sky TG24 că „oamenii vin și pleacă, dar relațiile trebuie să dăinuie”. Și ministrul de Externe, Antonio Tajani, a transmis că este „sigur că relațiile transatlantice depășesc cu mult comentariile individuale”. Meloni nu a răspuns imediat personal, notează Euronews.com, citat de Știrile Pro TV. De unde a pornit conflictul și ce îl alimentează Tensiunile s-au intensificat la finalul lunii iunie, după ce Trump a susținut că Meloni l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună pentru a-și crește popularitatea. Ulterior, Trump a reluat atacurile într-o postare pe Truth Social , în care a acuzat-o că ar fi respins SUA „atunci când a fost vorba de a împiedica Iranul să obțină sau să dezvolte o armă nucleară”. În replică, Meloni a respins acuzațiile și a calificat atacurile drept lipsite de sens. „Aceste atacuri constante și neprovocate sunt fără sens”. Ea a adăugat că asocierea cu Trump nu i-ar fi adus beneficii de popularitate și i-a sugerat președintelui american să se uite la propriile cote. Miza operațională: decizii militare și acces la infrastructură Potrivit materialului, relația dintre cei doi lideri s-a răcit în ultimele luni și pe fondul consecințelor economice ale războiului dintre SUA și Israel în Iran, dar și după ce Meloni ar fi refuzat să permită avioanelor americane cu destinația Orientul Mijlociu să folosească baza aeriană din Sicilia. Cei doi au avut și un schimb de poziții pe tema Papei Leo al XIV-lea, după ce Trump l-a criticat, iar Meloni l-a apărat, argumentând că este „corect și normal” ca liderul Bisericii Catolice să facă apel la pace și să condamne războiul. În contextul summitului NATO de la Ankara , escaladarea publică dintre doi aliați importanți adaugă presiune politică într-un moment în care coordonarea transatlantică depinde de decizii concrete și de cooperare practică, inclusiv pe zona de logistică și utilizare a infrastructurii militare. [...]

Valul de caniculă urmat de furtuni a compromis culturi întregi, iar lipsa asigurărilor lasă majoritatea fermierilor expuși la pierderi greu de acoperit, potrivit Știrile Pro TV . După trei săptămâni de temperaturi ridicate, vijeliile, ploile abundente și grindina au strivit plantele tinere sau le-au făcut să putrezească sub apă, iar umiditatea a accelerat bolile și dăunătorii. Pe o plantație de căpșuni din județul Dolj , întinsă pe 10 hectare, paguba este totală, iar un fermier descrie degradarea fructelor: „Intră în căpșună, nu mai are gust, își face numai pete.” În zona Olteniei, la cartofi, „jumătate din recoltă e compromisă”, iar un alt fermier arată că tuberculii au rămas mici, subdezvoltați: „Ia uitați-vă cum arată cartofii noștri, nu ar fi trebuit să arate așa, trebuia să fie mari, dezvoltați, nu așa mici.” Efecte în lanț: legume culcate la pământ, tomate fără aromă, fructe crăpate În comunele de lângă Galați, furtuna a culcat la pământ plantele cu primii ardei și gogoșari, chiar înainte de maturitate. La tomate, căldura a grăbit colorarea la suprafață, însă roșiile „n-au apucat să ia din sol nutrienți și să-și dezvolte aroma”, iar în unele cazuri miezul a rămas verde sau tulpina s-a uscat complet. Conf. univ. dr. Viorica Lagunovschi, de la Facultatea de Horticultură, avertizează asupra unui posibil atac de „ tuta absoluta ”, un dăunător major la tomate, și explică legătura dintre vreme și presiunea biologică: „Cred că este un atac de tuta absoluta. (...) Tuta absoluta este printre cei mai periculoși dăunători la culturile de tomate. Toate plantele probabil în vreo două săptămâni or să arate în felul acesta. Când este foarte cald apar dăunătorii, când este umiditate mare apar bolile.” Inginerul horticultor Ion Neagu descrie, la rândul lui, intensificarea bolilor la pomi și fructe: „Bolile intră în floarea lor. Putregaiul la cireșe, rapănul la fructe, la mere.” Și alte culturi au fost afectate: pepenii copți „s-au umflat cu apă”, iar cireșele „au pocnit și au prins mucegai”, după cum descrie un fermier: „Se crapă, se deteriorează, putrezește în pom, pică. Și le pierdem, da.” Miza economică: asigurări puține, despăgubiri condiționate Problema devine una de risc financiar sistemic pentru ferme, în condițiile în care, deși România are „3 milioane și jumătate de agricultori” (cel mai mare număr din UE), „doar unul dintr-o mie își asigură culturile”, arată reportajul. Potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, sunt semnate „sub 4 mii de polițe pe an”, în principal de fermieri mari și asociații agricole. Costul menționat pentru primele de asigurare este între 150 și 400 de lei pe hectar, nivel pe care micii producători îl suportă mai greu. În paralel, mecanismul de sprijin al statului este limitat: despăgubiri de până la 70% din costuri, dar doar dacă parcela este distrusă în proporție de cel puțin 30% și dacă dauna este raportată la primărie în maximum trei zile. [...]

Escaladarea retoricii în USR riscă să complice repoziționarea partidului față de Cotroceni , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a lansat un atac direct la adresa președintelui României, Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Ghinea l-a catalogat pe șeful statului drept „tăntălău” și a criticat strategia lui Nicușor Dan din campania pentru prezidențiale. Senatorul USR susține că președintele ar fi folosit „o strategie cinică”, prezentându-se drept singurul candidat proeuropean capabil să intre în turul al doilea. Declarațiile au fost făcute la podcastul Comunitatea Liberală, unde Ghinea a formulat și o caracterizare mai amplă a președintelui: „Este un personaj greșit pentru România. Nu cred că este un personaj diabolic. Cred că este un tăntălău ajuns în locuri greșite, care este foarte bun să facă niște planuri și să se folosească cinic de oameni, fără un scop ultim, altul decât să fie el moțul acolo.” În același context, senatorul USR a adăugat: „Este un personaj tragic, până la urmă.” Din informațiile disponibile în materialul Digi24 nu rezultă o reacție a președintelui Nicușor Dan sau o poziție oficială a conducerii USR la aceste afirmații. [...]

Diferența dintre cifrele anunțate de Kremlin și evaluările independente ridică miza războiului informațional și complică lectura reală a situației de pe front, inclusiv pentru actorii externi implicați în negocieri, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Putin a susținut că, de la începutul anului, Rusia ar fi capturat în Ucraina peste 3.000 km² și 133 de localități. Șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov , a declarat la rândul său că în iunie au fost capturate 636 km² și 29 de localități. ISW contrazice aceste afirmații și estimează că trupele ruse au capturat sau au pătruns pe un teritoriu de 621,7 km² de la începutul anului — aproape de cinci ori mai puțin decât cifra avansată de Putin. La capitolul localități, institutul a numărat 64, „cu puțin peste două ori mai puține” decât susține liderul de la Kremlin. În cazul raportării pentru luna iunie, discrepanța este și mai mare: potrivit ISW, „pierderile reale” ale ucrainenilor (definite aici inclusiv ca pătrunderea unor grupuri izolate) ar fi de 30,42 km² și 20 de localități, ceea ce ar însemna că Gherasimov a exagerat indicatorul teritorial de 21 de ori. De ce contează: presiune pe percepție, nu doar pe front Analiza ISW indică faptul că Moscova ar fi încercat, pe 3 și 4 iulie, să amplifice în spațiul public discuțiile despre capturarea unor localități mici, pentru a „satura spațiul informațional și a îngreuna infirmarea acestor declarații”. Institutul leagă aceste exagerări de un „război verbal” menit să proiecteze ideea că victoria Rusiei ar fi inevitabilă, iar apărarea ucraineană s-ar apropia de colaps. În același registru, ISW notează că Putin și comandanții săi ar fi folosit o întâlnire din 3 iulie pentru a afirma „în mod fals” că au capturat localitatea Konstantinovka și că ar fi început străpungerea cordonului defensiv ucrainean în regiunea Donețk. Costul operațional invocat de ISW și implicațiile lui ISW estimează că, în iunie, trupele ruse ar fi pierdut în medie 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sau în care au pătruns. Pe baza acestui ritm, institutul face un calcul potrivit căruia, pentru cucerirea celor 5.065,17 km² rămași din regiunea Donețk, Rusia ar pierde 6.574.590 de militari. Context diplomatic: SUA între mediere și sprijin militar Materialul notează că Putin și Donald Trump au avut o convorbire telefonică pe 4 iulie. Potrivit consilierului lui Putin, Iurii Ușakov, partea americană ar fi propus discuția, iar Trump și-ar fi confirmat disponibilitatea de a contribui la încetarea rapidă a ostilităților; emisarii Steve Whitcoff și Jared Kushner ar urma să continue eforturile de mediere și ar putea veni la Moscova „la un moment oportun”. În paralel, Washingtonul continuă sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times citează oficiali ucraineni care afirmă că armata ucraineană ar beneficia de sprijin al serviciilor de informații americane pentru stabilirea rutelor dronelor, inclusiv pentru evitarea apărării antiaeriene ruse și pentru alegerea altitudinii și a momentului atacurilor. În acest context, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru The Times că Rusia și-ar fi epuizat aproape posibilitățile de a continua ofensiva și că plătește „un preț foarte mare pentru fiecare kilometru pătrat” câștigat. [...]

Mesajul public al lui George Simion crește presiunea pentru o nominalizare rapidă de premier , într-un moment în care AUR spune că a declanșat deja demersuri pentru suspendarea președintelui și alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Liderul AUR i-a cerut luni președintelui Nicușor Dan să numească „ACUM” un premier și, în același mesaj, i-a solicitat premierului interimar Ilie Bolojan să plece de la Palatul Victoria. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Ceasul 12: Nicuşor, nominalizează un premier ACUM! Bolojan, pleacă din Palatul Victoria. Români, HAI!” Context: AUR spune că a pornit procedura de suspendare și discuții pentru anticipate Publicația amintește că, pe 1 iulie, AUR a decis demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (Teleorman), iar cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Motive invocate de AUR Între motivele menționate de AUR pentru acest demers se află: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan sau a premierului interimar Ilie Bolojan la mesajul lui George Simion. [...]

Un clip viral cu un robot umanoid „scăpat de sub control” arată cât de ușor pot fi confundate demonstrațiile regizate cu incidente reale , alimentând riscuri operaționale și de reputație pentru companiile care testează sau expun public astfel de sisteme, potrivit Interesting Engineering . În filmarea din Indonezia, robotul face mișcări exagerate și aparent „atacă” oameni din jur: ridică brațele într-o poziție de luptă, se repede spre cei din apropiere și pare să „lovească” sau să „șuteze” în joacă colegi și superiori, stârnind râsete și surpriză. Publicația notează că mulți utilizatori au crezut inițial că este vorba despre o defecțiune reală. De ce contează: demonstrațiile fără context pot deveni „dovezi” de risc Materialul nu surprinde un robot care acționează autonom sau o problemă de software, ci o secvență coregrafiată, încărcată pe TikTok de cei care îl manevrau. Mișcările de tip arte marțiale, „șuturile” și deplasările rapide au fost preprogramate pentru a evidenția mobilitatea, echilibrul și controlul robotului. Tocmai realismul acestor mișcări, combinat cu reacțiile convingătoare ale celor din jur, poate „șterge” granița dintre divertisment și realitate pe rețelele sociale. În practică, asta înseamnă că o demonstrație gândită ca marketing sau show tehnic poate fi redistribuită ca „incident”, cu efecte directe asupra percepției publice și asupra încrederii în siguranța roboților umanoizi. Context: între clipuri regizate și accidente reale la demonstrații Interesting Engineering amintește că, în ultimele săptămâni, au circulat și alte filmări cu roboți umanoizi. Luna trecută, un incident separat, dintr-o demonstrație publică, a reaprins discuțiile despre siguranță după ce un robot Unitree G1 ar fi lovit accidental un copil în timpul unui eveniment live, în timp ce executa un șut circular programat și purta o perucă albastră de clovn. Copilul a intrat în zona de operare, iar adulții au intervenit imediat. Publicația mai menționează un experiment din SUA, distribuit intens online, în care un robot umanoid numit Max a tras cu o armă cu bile (BB) către proprietar într-un scenariu controlat de „joc de rol”, după ce inițial refuzase solicitarea directă, dar a acceptat când instrucțiunea a fost reformulată ca parte a unui exercițiu fictiv. Exemplul este folosit pentru a ilustra cum formularea comenzilor poate influența comportamentul unui sistem de inteligență artificială și de ce sunt discutate „gardurile de siguranță” (măsuri tehnice și procedurale care limitează acțiunile nedorite) și supravegherea umană. [...]