Știri
Știri din categoria Diverse
Confirmarea unui focar de pestă porcină africană oprește activitatea unei ferme comerciale din Buzău și scoate din producție 5.720 de porci, ceea ce poate genera pierderi economice pentru crescători și perturbări operaționale în zonă, potrivit Digi24.
Focarul a fost confirmat într-o exploatație comercială din localitatea Stâlpu, iar Prefectura a anunțat că ferma va fi închisă, iar toate animalele vor fi sacrificate pentru a limita răspândirea bolii. Autoritățile au început o anchetă epidemiologică.
În jurul focarului urmează să fie instituită o zonă de protecție pe o rază de trei kilometri, iar zona de supraveghere se va întinde până la zece kilometri, incluzând zona de protecție.
În perimetrul vizat se mai află două exploatații comerciale de porci. Mișcarea animalelor va fi restricționată pentru o perioadă care urmează să fie stabilită prin planul adoptat de Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău.
Pentru locuitorii din Stâlpu, proprietarii de animale trebuie să țină porcii închiși în curți, fără acces la pășunat sau la bălți. Orice suspiciune de îmbolnăvire trebuie anunțată imediat medicului veterinar împuternicit.
Până la clarificarea situației epidemiologice din fermă, în Stâlpu nu vor putea fi organizate piețe, târguri sau expoziții de păsări și animale. Nerespectarea măsurilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.600 de lei.
Activitatea exploatației va putea fi reluată numai după închiderea focarului. Procedura poate începe după cel puțin 30 de zile de la declararea acestuia, după efectuarea dezinfecției finale și verificarea eficienței prin probe de sanitație.
După alte 15 zile este recomandată introducerea unor animale-santinelă, care vor fi monitorizate timp de o lună înainte ca ferma să își poată relua activitatea în condiții normale.
Reprezentanții Prefecturii au precizat că pesta porcină africană nu se transmite la oameni, dar se răspândește rapid în rândul porcilor și poate provoca pierderi economice importante crescătorilor.
Recomandate
Finlanda și Ucraina extind producția comună de drone și transferul de tehnologie , într-un acord care mută cooperarea din zona de ajutor militar punctual spre proiecte industriale și capabilități operaționale pe termen lung, potrivit Digi24 . Înțelegerea a fost semnată la câteva ore după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, a vorbit în Consiliul de Securitate al ONU despre ritmul lent al ofensivei ruse în Donbas și despre costurile umane foarte mari ale războiului. Materialul citat de Digi24 indică faptul că acordul este relatat de Kyiv Post . Ce prevede acordul și de ce contează operațional Documentul depășește un contract clasic de achiziție, iar, potrivit Președinției Finlandei, include: transferuri de tehnologie, cunoștințe și expertiză; proiecte industriale comune, inclusiv pentru dezvoltarea dronelor; extinderea producției comune și a cooperării în domeniul apărării. Volodimir Zelenski a insistat că miza este securitatea și producția comună, nu o tranzacție comercială de tip „vânzare-cumpărare”. Contextul de pe front: dronele „îngheață” linia de contact În intervenția de la ONU, Stubb a susținut că Rusia a cucerit aproximativ 900 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, în timp ce Ucraina ar fi recucerit aproximativ 800 de kilometri pătrați, concluzia fiind că „linia de contact practic nu se mișcă”. Stubb a avertizat că, în acest ritm, cucerirea restului Donbasului „va dura ani” și a vorbit despre pierderi de aproximativ 25.000 de soldați uciși în fiecare lună. El a pus stagnarea frontului pe seama unei forme de război dominată de drone și supraveghere aproape permanentă, descriind porțiuni ale câmpului de luptă drept „zone ale morții” cu o lățime de aproximativ 20 de kilometri, unde deplasarea devine extrem de riscantă. Finlanda: de la sprijin în pachete la schimb de know-how Finlanda a livrat deja Ucrainei 34 de pachete de sprijin, iar Stubb a descris relația tot mai mult ca pe un proces „în ambele sensuri”, în care Helsinki învață din experiența de luptă și inovația Ucrainei pentru a-și consolida propriile capacități. Întâlnirea de la New York, la care a participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a vizat și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei și întărirea apărării antiaeriene înainte de iarnă, Zelenski afirmând pe X că se lucrează la consolidarea apărării antiaeriene și la reducerea capacității Rusiei de a miza pe atacuri balistice. [...]
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma , cere ca „ Guvernul Mureșan ” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24 . Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Argumentul economic: inflație mai mare, creștere negativă și presiune pe firme În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate: Banca Națională și-ar fi revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, „de la 3% la 6,1%”. „Analiștii internaționali” ar indica pentru 2026 o „creștere” economică de „minus 0,7%”. Agențiile de rating ar menține România „pe ultima treaptă dinainte de junk” (categoria nerecomandată investițiilor). În primele șase luni, „3.855 de firme au intrat în insolvență”, „cel mai mare număr din ultimii opt ani”. „Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook. Miza pentru PNL: votul pentru guvern și evitarea repetării „greșelii din iunie” Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior. În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului: „Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov. Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”. [...]
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia , pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24 . Un fost analist CIA, Paul Goble , susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia). Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată. De ce contează: repoziționare militară în Caucaz Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia. Semnale de anexare și reacția UE Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală. În evaluarea lui Goble: „Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.” El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia. „Testarea terenului” prin pașapoarte și alegeri Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute. „Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.” Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei. [...]
Vizita lui Xi la Washington deschide o nouă rundă de negocieri SUA–China cu miză pe comerț și tehnologie , după ce liderul chinez a cerut public „cooperare” și o relație „stabilă” între cele două puteri, potrivit Digi24 . Xi Jinping a ajuns miercuri seara la Washington, fiind întâmpinat personal, la scara avionului, de președintele american Donald Trump și de soția acestuia, Melania, într-o ceremonie rară la baza aeriană Andrews. Într-o notă publicată de agenția oficială Xinhua, Xi a transmis că „cele două țări ale noastre ar trebui să fie partenere, nu rivale” și a susținut că interesele celor două societăți sunt „strâns legate”. Mesajul vine cu câteva ore înaintea unor discuții bilaterale descrise drept „foarte așteptate”. Ce se negociază și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, agenda discuțiilor dintre cei doi lideri include trei teme cu impact direct asupra economiei și companiilor: comerțul ; concurența tehnologică , cu accent pe inteligența artificială ; sprijinul acordat de Beijing Iranului . Xi a mai spus că își dorește „discuții aprofundate” cu Donald Trump despre relațiile bilaterale și „situația mondială”, iar, conform relatării citate de Digi24, a pledat pentru o formulă de relație bazată pe cooperare, competiție „în limite rezonabile” și „divergențe gestionabile”. Semnalul politic: de la rivalitate la „cooperare ca pilon” În același mesaj, Xi a făcut o trimitere la sloganul preferat al lui Donald Trump, afirmând că „marea renaștere a națiunii chineze” și obiectivul de „a reda Americii măreția sa” pot „merge perfect mână în mână”. Liderul chinez a adăugat că se așteaptă ca vizita să producă „rezultate fructuoase”, inclusiv pentru „pacea mondială”. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar al întâlnirilor sau eventuale rezultate concrete deja agreate; miza imediată rămâne conținutul discuțiilor anunțate pentru perioada următoare. [...]
Suspendarea cursurilor în patru localități din Suceava, după prăbușirea unei drone, arată cum alertele aeriene încep să producă efecte operaționale directe în educație și în serviciile publice locale , pe fondul intensificării incidentelor raportate în zona de graniță, potrivit Digi24 . O dronă s-a prăbușit în dimineața de 24 septembrie în județul Suceava, în apropierea localității Solca, într-o pădure. Conform Ministerului Apărării Naționale (MApN) , ținta aeriană a evoluat aproximativ patru minute în spațiul aerian național, după care s-a prăbușit „fără a produce victime sau pagube materiale”. Ce măsuri au fost luate la nivel local În urma incidentului, școlile din patru localități din zonă au suspendat cursurile până la ora 10:00. Decizia a fost luată în baza unor recomandări transmise anterior de Ministerul Educației către inspectoratele școlare, recomandări „gândite de Departamentul pentru Situații de Urgență”, care prevăd suspendarea orelor în cazul unei alerte legate de drone. În situația în care alerta apare în timpul programului, procedurile menționate în material indică faptul că profesorii trebuie să îi ghideze pe elevi într-un spațiu sigur, fără ferestre, până la încetarea alertei. Alertare RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16 În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert în județul Botoșani, după ce radarele MApN au detectat o țintă aeriană care evolua pe teritoriul Ucrainei, aproape de granița cu România. MApN precizează că, potrivit semnalelor radar, ținta a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de pe Baza 86 Aeriană Borcea . De asemenea, la ora 07:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de pe Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea zonei. Mesajul RO-Alert transmis populației din județul Botoșani a fost încadrat ca „Alertă Extremă” și include recomandări de adăpostire (în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, iar în lipsa acestora, în interior, departe de geamuri și pereți exteriori). Context: frecvența alertelor crește Potrivit informațiilor din articol, acesta este al treilea mesaj RO-Alert privind dronele transmis în județele din nordul Moldovei în ultimele două săptămâni. MApN a precizat că „situația este în dinamică” și că va reveni cu detalii pe măsură ce acestea devin disponibile. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
