Știri
Știri din categoria Diverse
IKEA își extinde prezența în sudul Bucureștiului cu un format „mic” axat pe comenzi și consultanță, deschizând în Grand Arena Mall două spații care mută accentul de la magazinul clasic către planificare de proiecte și ridicare rapidă a comenzilor, potrivit Libertatea.
Noua locație include două concepte care fac parte din strategia globală IKEA de a dezvolta formate mai mici, amplasate în zone rezidențiale și noduri de trafic, pentru a facilita accesul la servicii și la produse.
Primul spațiu este „Plan & Order Point”, un studio de consultanță personalizată cu o suprafață de 405 mp. Aici, clienții pot planifica și comanda proiecte de amenajare pentru bucătării, dormitoare, dressinguri și livinguri, cu sprijinul specialiștilor IKEA. Conform News.ro, este al doilea studio de acest tip deschis în București.
Al doilea spațiu este „Pick & Point”, cu 283 mp, care funcționează ca punct de ridicare pentru comenzile plasate online sau telefonic. Formatul este gândit pentru clienții care vor să evite livrarea la domiciliu și costurile asociate, ridicând produsele direct din locație.
Prin această extindere, IKEA își consolidează modelul de operare în oraș: mai aproape de clienți, cu servicii de planificare și un mecanism de „click & collect” (comandă online, ridicare din punct fix) într-un centru comercial cu trafic ridicat.
În același timp, Grand Arena, dezvoltat de compania elvețiană Euroinvest Intermed, își întărește poziția de pol comercial în București, atrăgând investiții noi, mai notează publicația.
Recomandate
Patru avertizări Cod galben ANM pentru 5–6 septembrie pot afecta operațiunile în transport și utilități , prin combinația de caniculă (până la 36°C) și episoade de vânt/vijelii cu rafale care pot depăși 90 km/h la munte, potrivit Libertatea , care citează avertizările Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . ANM anunță că sâmbătă, 5 septembrie, temperaturile urcă până la 36°C în Banat și Oltenia, iar în București maximele ajung la 34–35°C. Duminică, 6 septembrie, valorile termice scad ușor, dar vremea rămâne călduroasă. Unde și când este Cod galben de caniculă Prima avertizare este valabilă sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10.00 și 21.00 și vizează: Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, sudul Crișanei și sudul Transilvaniei. Meteorologii indică disconfort termic ridicat, cu indicele temperatură-umezeală (ITU) în jurul pragului critic de 80 de unități , iar maximele sunt estimate între 30 și 36°C. Vânt și vijelii: rafale de până la 90 km/h, mai ales la munte A doua avertizare Cod galben intră în vigoare sâmbătă, 5 septembrie, între orele 12.00 și 21.00 , pentru Banat, cea mai mare parte a Crișanei, vestul Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei, Carpații Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Sunt așteptate intensificări ale vântului și vijelii, cu rafale de 50–70 km/h , iar la altitudini mari rafalele ajung, în general, la 70–90 km/h . Pentru noaptea de sâmbătă spre duminică (5 septembrie, ora 21.00 – 6 septembrie, ora 9.00), Codul galben vizează zonele montane: în cea mai mare parte a muntelui vântul poate atinge 70–80 km/h , iar pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele depășesc 90 km/h . ANM mai precizează că intensificări ale vântului apar local și în est, cu viteze de 40–50 km/h . Duminică, 6 septembrie, între orele 9.00 și 21.00 , avertizarea de vânt se mută în sud-vestul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, nordul Moldovei și în Carpații Orientali și Meridionali: rafale de 50–70 km/h , iar în zona înaltă, temporar, 80–90 km/h . În restul țării sunt posibile intensificări de 40–50 km/h . București: caniculă sâmbătă, ușoară răcire duminică Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială valabilă 5 septembrie, ora 10.00 – 6 septembrie, ora 21.00 . Sâmbătă sunt anunțate 34–35°C și disconfort termic ridicat (ITU aproape de 80), cu vânt slab și moderat. Duminică, maxima scade la 30–32°C, cu intensificări trecătoare ale vântului de aproximativ 40 km/h . În lipsa unor detalii despre posibile efecte punctuale (întreruperi, restricții), ANM indică în principal intervalele și zonele cu risc, ceea ce lasă operatorilor și autorităților locale sarcina de a adapta măsurile în funcție de evoluția fenomenelor. [...]
Nicușor Dan ar putea desemna luni un premier independent, cu profil economic, ceea ce ar muta presiunea pe formarea rapidă a unei majorități de 233 de voturi în Parlament , potrivit Digi24 , care citează surse apropiate de Administrația Prezidențială. Conform informațiilor publicației, președintele ar putea anunța luni, 7 septembrie, numele premierului desemnat, iar la Palatul Cotroceni se discută inclusiv varianta unui premier independent „care să strângă voturile necesare în Parlament”. Condițiile discutate pentru viitorul premier Sursele citate indică mai multe criterii pe care Nicușor Dan le-ar avea în vedere: să fie independent ; să aibă capacitatea de a strânge 233 de voturi pentru învestire; să fie un bun economist ; să fie „văzut bine” la nivel european și în Statele Unite . Ce semnal transmite Cotroceniul și de ce contează Accentul pus pe un profil economic și pe acceptabilitate externă sugerează că miza imediată este credibilitatea viitorului executiv, însă criteriul decisiv rămâne unul operațional: obținerea unei majorități parlamentare suficiente pentru votul de învestitură. În lipsa unei susțineri politice anunțate, nominalizarea ar putea deschide o etapă de negocieri accelerate pentru a coagula cele 233 de voturi. Consultări neoficiale, consultări oficiale încă incerte Digi24 mai scrie că Nicușor Dan ar fi avut în ultimele zile discuții neoficiale cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale nu au mai avut loc, iar surse din Administrația Prezidențială susțin că președintele a fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. [...]
Blocajul legii salarizării unitare riscă să se transforme într-o presiune fiscală suplimentară , pe fondul pierderii unor bani din PNRR și al obligației de a ține cheltuielile bugetare în limitele agreate cu Comisia Europeană , potrivit Știrile Pro TV . Europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia susține că eșecul pe componenta de reformă ar putea fi folosit ca „pretext” pentru noi taxe și impozite. În declarațiile citate, Axinia acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au „sacrificat” reforma din calcule electorale și că, după cinci ani în care nu ar fi dus la capăt angajamentul, au lăsat „o notă de plată” de aproape 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). Materialul menționează că informațiile sunt relatate de Agerpres. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de compensare prin taxe Articolul indică faptul că România a pierdut 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza legii salarizării. La 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele nu au ajuns la un consens și „și-au asumat” pierderea sumei, potrivit textului. În același mesaj, șeful statului a precizat că partidele și-au asumat adoptarea legii până la finalul acestui an și respectarea „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană — adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile în sectorul public, care limitează cât poate crește masa salarială. Ce spune europarlamentarul AUR despre mecanismul care ar duce la majorări de taxe Axinia afirmă că, după eșecul legii salarizării, ar fi apărut o lege promovată de partidele menționate, care ar impune ministerelor să reducă cheltuieli dacă nu se realizează anumite venituri din PNRR; iar dacă reducerile nu sunt posibile, soluția ar deveni creșterea taxelor și impozitelor. „Veți vedea că, nu peste mult timp, ne vor explica faptul că eșecul PNRR se va transforma în prilej de mărire a impozitelor.” El mai susține că salariile medicilor, profesorilor și angajaților din sistemul de ordine publică ar putea fi majorate prin „reforme reale”, inclusiv prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea „sinecurilor de partid”. Unde este, oficial, procesul: tehnic aproape gata, decizia rămâne politică Potrivit mesajului președintelui Nicușor Dan, legea salarizării ar fi „aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, însă „decizia politică” ar urma să stabilească distribuirea anvelopei salariale între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor. În lipsa unui consens politic, riscul imediat rămâne dublu: pierderea de fonduri din PNRR și tensionarea bugetului, într-un context în care orice compensare prin venituri suplimentare poate readuce în discuție creșteri de taxe. [...]
SUA transmit că NATO va răspunde ferm atacurilor hibride , pe fondul unor incidente recente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă cu drone la aeroportul Leipzig/Halle , ceea ce ridică presiunea asupra statelor membre să-și întărească protecția infrastructurii critice, potrivit Digi24 . Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , a spus că incidentul de la Leipzig/Halle, pentru care Berlinul a dat vina pe Rusia, este „un semnal de alarmă” pentru Alianță și mai îngrijorător decât alte episoade recente în care drone rusești lansate spre Ucraina ar fi deviat de la traiectorie și au afectat state membre. În marja unei conferințe de afaceri din Italia, Whitaker a încadrat aceste episoade drept „acțiuni hibride” – adică operațiuni sub pragul unui atac militar clasic, care pot include sabotaj, presiune și perturbări – și a indicat că exemple similare au fost văzute și în Polonia. Ce înseamnă mesajul pentru securitatea infrastructurii Oficialul american a avertizat că infrastructura critică, inclusiv activele energetice, ar putea deveni țintă și ar trebui monitorizată de autoritățile naționale. În această logică, responsabilitatea de prim răspuns rămâne la nivel național, însă SUA susțin statele care se confruntă cu astfel de acte. Whitaker a insistat că, atunci când autoritățile pot identifica autorii – „așa cum a făcut Germania” – NATO trebuie să transmită un mesaj ferm de intoleranță față de asemenea acțiuni. Contextul incidentelor invocate Potrivit materialului, referința centrală este tentativa de atac cu drone de luna trecută de la Aeroportul Leipzig/Halle, atribuită de Germania Rusiei. Pe lângă aceasta, Whitaker a menționat și alte incidente recente legate de drone rusești care vizau Ucraina și ar fi deviat, precum și acțiuni considerate mai îngrijorătoare în Germania și Polonia. Publicația notează că declarațiile au fost relatate de Reuters. [...]
Discuțiile SUA–Rusia au intrat și pe teren economic, dar fără semne de progres politic , după întâlnirea de peste trei ore dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de la Kremlin a fost că dialogul a fost „extrem de util”, însă fără indicii despre o evoluție semnificativă privind încetarea războiului din Ucraina. Miza economică invocată de Kremlin: „proiecte de anvergură” cu SUA Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a spus că discuțiile „au depășit simplul schimb de opinii” despre Ucraina și au intrat „în detaliu” în „aspecte economice” și „potențiale proiecte ruso-americane de anvergură, reciproc avantajoase”. În același timp, Ușakov nu a oferit detalii despre ce proiecte ar fi vizate și nici despre ideile prezentate de partea americană pentru o posibilă soluționare. Declarația sugerează o încercare a Moscovei de a lărgi agenda negocierilor către cooperare economică, însă, din informațiile disponibile, nu rezultă angajamente concrete sau pași operaționali. Fără detalii despre „ideile” SUA și fără calendar de acord Ușakov a afirmat că Witkoff și Kushner „au prezentat o serie de idei privind posibile căi de soluționare”, fără să precizeze conținutul acestora. Cei doi emisari, aflați la prima vizită la Moscova din ianuarie, nu au făcut comentarii publice și au plecat la scurt timp după discuții. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuțiile au fost „substanțiale” și că următoarele măsuri vor fi anunțate „în săptămânile următoare”. Context militar: poziții opuse și presiune prin atacuri Potrivit relatării, Putin le-a spus emisarilor că Rusia ar înregistra „progrese reale” pe câmpul de luptă și că este încrezător că își va atinge obiectivele, reiterând necesitatea abordării „cauzelor profunde ale conflictului” — o formulă folosită frecvent de Moscova din 2022. În paralel, atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele săptămâni, deși liniile frontului ar fi rămas în mare parte neschimbate. Kremlinul a transmis că Putin a ordonat armatei ruse să nu lanseze atacuri asupra Kievului timp de trei zile, pe durata vizitei emisarilor americani, în condițiile în care capitala Ucrainei a fost bombardată „zi și noapte” în ultimele 10 zile, inclusiv cu un atac asupra sediului SBU. Pe partea ucraineană, sursa menționează atacuri asupra rafinăriilor rusești, terminalelor petroliere și depozitelor retailerului online Wildberries, cu scopul de a crește costurile războiului pentru Moscova. Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este pregătită să se abțină de la atacuri asupra Moscovei până luni. Ce urmează Witkoff și Kushner urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În lipsa unor detalii despre propunerile discutate și despre „proiectele economice” invocate de Kremlin, singurul reper de calendar rămâne formularea Casei Albe, care vorbește despre anunțarea următorilor pași „în săptămânile următoare”. [...]
Întâlnirea Putin–emisarii lui Trump menține incertitudinea asupra unei încetări a focului în Ucraina , în condițiile în care liderul rus a transmis că vrea să colaboreze cu președintele SUA, dar nu și-a schimbat poziția privind războiul, potrivit Libertatea . Vladimir Putin i-a primit sâmbătă seara la Moscova pe emisarii lui Donald Trump și le-a spus, înainte de toate, că își dorește să colaboreze cu președintele american, relatează Reuters, citată de publicație. În același timp, Putin a salutat „de formă” eforturile lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar a descris situația drept „dificilă”. Steve Witkoff, emisar și apropiat al lui Trump, i-a transmis lui Putin „urări de bine” din partea președintelui SUA și i-a mulțumit pentru anunțul privind încetarea bombardamentelor asupra Kievului începând de la miezul nopții dintre sâmbătă și duminică. În paralel cu aceste discuții, armata rusă a bombardat puternic Kievul și a omorât civili, potrivit Ukrainska Pravda , menționează Libertatea. Conform aceleiași surse, au fost lovite 28 de locuri din cinci cartiere ale capitalei, după ce cu o zi înainte fuseseră atacate două aeroporturi din apropiere, în contextul în care Witkoff ar fi dorit să ajungă în Ucraina pe cale aeriană. Ce s-a discutat la Moscova și ce urmează Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, au sosit sâmbătă la prânz la Moscova și au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin pe probleme economice. Cei doi au discutat timp de trei ore și jumătate cu Dmitriev, în timp ce Putin a inaugurat o nouă linie de metrou la Moscova și s-a întâlnit cu candidați ai partidului Rusia Unită pentru alegerile legislative programate pe 18–20 septembrie. Potrivit lui Trump, Witkoff și Kushner au mers la Moscova cu o nouă propunere de pace. Cei doi sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima lor vizită în Ucraina în calitate de emisari ai președintelui SUA. [...]
