Știri
Știri din categoria Diverse
Google a făcut o reorganizare majoră în zona de inteligență artificială, pe fondul presiunii de a recupera teren în fața OpenAI și Anthropic, iar mișcările de la vârf au alimentat îngrijorări interne privind autonomia DeepMind și ritmul de livrare al modelului Gemini, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Demis Hassabis a renunțat la conducerea Google DeepMind în favoarea adjunctului său, Koray Kavukcuoglu, în cadrul unei reorganizări anunțate la 5 august. Hassabis a devenit președinte al diviziei, rol cu mai puține responsabilități de management. În paralel, Jeff Dean și Oriol Vinyals, lideri care au coordonat inițial dezvoltarea tehnică a Gemini, au plecat pentru a înființa împreună un start-up.
Schimbările au avut și un ecou imediat în piață: acțiunile Google au scăzut cu 4% în ziua anunțului, potrivit materialului.
Deși nu mai are o funcție executivă, cofondatorul Sergey Brin (52 de ani) s-ar fi implicat informal în dezvoltarea și antrenarea modelelor AI ale companiei. Conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, el le-ar fi transmis angajaților-cheie că Google trebuie să recupereze decalajul față de cele mai avansate modele din industrie.
În aprilie, pe fondul avansului Anthropic cu o versiune preliminară a modelului Claude Mythos, Brin ar fi cerut, într-o reuniune internă cu câteva sute de angajați, accelerarea ritmului la DeepMind. Reuters mai notează că Brin ar fi direcționat resurse către zone precum „autoîmbunătățirea recursivă” (ideea că un sistem AI își poate perfecționa performanța fără intervenție umană).
Google a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre implicarea lui Brin, schimbările structurale și îngrijorările angajaților.
Potrivit sursei, Gemini a depășit pentru scurt timp concurenții în noiembrie, dar actualizările ulterioare ale Anthropic și OpenAI au pus din nou presiune pe Google. Până în august, compania amânase cu două luni lansarea noii versiuni de referință a Gemini, după ce testele interne ar fi arătat că modelul rămânea mai slab decât rivalii în anumite domenii, inclusiv programarea.
Patru surse Reuters pun întârzierea pe seama unor probleme structurale persistente, între care:
Compania a refuzat să comenteze aceste afirmații, însă directorul general Sundar Pichai le-a spus analiștilor de pe Wall Street că Google va continua să-și extindă infrastructura pentru a reduce limitările legate de cipurile Tensor Processing Units, folosite la antrenarea modelelor și în produse pentru consumatori și companii.
Koray Kavukcuoglu a fost numit în 2025 și arhitect-șef pentru inteligență artificială al Google, cu misiunea de a integra Gemini în produsele companiei. Ulterior, influența unor lideri ai DeepMind s-ar fi diminuat, iar Kavukcuoglu ar fi devenit figura centrală în stabilirea direcției Gemini, potrivit uneia dintre surse, beneficiind și de susținerea lui Brin.
El s-a mutat din Londra la sediul Google din Mountain View (California) și a început să-i raporteze direct lui Pichai. Un purtător de cuvânt al Google a precizat că Kavukcuoglu va avea ultimul cuvânt în deciziile majore ale DeepMind, iar liderii diviziei de cloud se așteaptă ca numirea lui să reducă tensiunile privind distribuirea numărului limitat de cipuri AI.
Reorganizarea este prezentată ca un nou pas în reducerea autonomiei DeepMind, laboratorul londonez cumpărat de Google în 2014, pe măsură ce compania încearcă să integreze tehnologia în produse și să crească veniturile din AI. Într-o reuniune generală din 6 august, angajații au fost informați că mai multe echipe fără atribuții tehnice vor fi transferate din DeepMind în structura corporativă a Google.
Reuters notează că, deși reorganizarea nu ar indica o retragere din cursa modelelor AI, plecarea unor lideri tehnici și transferurile interne au alimentat temeri privind diminuarea și mai accentuată a autonomiei laboratorului, în lipsa unor planuri imediate pentru echipele și proiectele care nu sunt legate direct de antrenarea Gemini.
Recomandate
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Planul OTP de a cumpăra Luminor riscă să fie complicat de expunerea din Rusia , după ce documente analizate de Bloomberg indică relații comerciale și tranzacții procesate pentru entități legate de Gazprom și de organizații asociate serviciilor ruse de informații; informațiile sunt prezentate de Libertatea . OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, spune că își revizuiește strategia privind Rusia, inclusiv o posibilă retragere completă, pe fondul unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare. Miza imediată este achiziția planificată a Luminor Bank AS, tranzacție care ar extinde prezența OTP în zona euro și care urmează să fie evaluată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de supraveghetorul din Estonia. De ce contează: aprobările de reglementare pentru Luminor Potrivit materialului, operațiunile OTP din Rusia sunt „supuse unei analize atente” tocmai în contextul achiziției Luminor. Băncile centrale din Letonia și Lituania și-au exprimat anterior îngrijorarea legată de activitatea OTP în Rusia, iar ministrul estonian al finanțelor a numit situația o „rușine morală”. În următoarele săptămâni, BCE și autoritatea estoniană Finantsinspektsioon ar urma să se pronunțe asupra achiziției. Finantsinspektsioon a transmis că analizează activitatea OTP în Rusia, conform sursei citate. Ce arată documentele consultate de Bloomberg Bloomberg relatează că printre clienții OTP s-au numărat firme controlate de Gazprom și companii care furnizau servicii unor organizații afiliate SVR (serviciul rus de informații externe). Documentele consultate (corespondență internă, contracte și chitanțe de transfer) nu indică, potrivit Bloomberg, o încălcare a legii de către OTP. Separat, este descrisă o corespondență internă Gazprom din aprilie–mai 2026 despre posibila instituire a unui „sistem de plăți” care ar fi implicat Gazprom Export, Yugorosgaz (distribuitor sârb de gaze controlat majoritar de Gazprom) și o entitate controlată de Gazprom, Rosingaz. În material se precizează explicit că nu există dovezi în documente că aceste aranjamente au fost puse în aplicare sau că au avut loc transferuri. Poziția OTP: reducere de operațiuni, dar rol în decontări OTP afirmă că și-a redus operațiunile din Rusia și că nu a constatat nicio încălcare a sancțiunilor internaționale. Banca susține că, după izbucnirea războiului, a suspendat imediat creditarea companiilor, a retras finanțarea intragrup din Rusia, iar activitatea curentă se concentrează aproape exclusiv pe creditarea de consum pentru persoane fizice. Totodată, OTP spune că, fiind considerată una dintre puținele bănci „de încredere” din perspectiva UE, continuă să participe la decontarea financiară a unor tranzacții comerciale ale UE realizate de companii occidentale care încă sunt active în Rusia. Dimensiunea expunerii și constrângerile unei ieșiri OTP are în Rusia o cotă de piață de aproximativ 0,4% din totalul activelor, fiind un jucător minor comparativ cu UniCredit și Raiffeisen Bank, potrivit sursei. Cu toate acestea, banca a reușit să repatrieze până acum aproximativ 880 de milioane de dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) sub formă de dividende. Banca mai afirmă că ieșirea din Rusia este dificilă și din cauza regulilor locale: vânzătorii ar putea încasa doar aproximativ 5% din valoarea de piață a unui activ la plecare, iar „în prezent, o vânzare este practic imposibilă”, conform declarațiilor citate de Bloomberg. Context: OTP a ieșit din România, dar rămâne prezentă în Rusia Libertatea amintește că OTP a părăsit România, subsidiara locală fiind preluată de Banca Transilvania, însă grupul a continuat să opereze în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pentru OTP, următorul pas relevant este decizia autorităților de supraveghere privind achiziția Luminor, într-un moment în care expunerea din Rusia rămâne un punct sensibil de reglementare și reputație. [...]
O competiție informală pentru un dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg) împinge cultivatorii spre proiecte de lungă durată , iar un exemplu este Jamie Graham , care lucrează de un deceniu la dovleci uriași în propria curte, potrivit CNN . Materialul video (1 minut și 45 de secunde) îl prezintă pe Graham ca parte a unei „curse nespuse” între cultivatori, cu obiectivul de a fi primul care ajunge la pragul de 3.000 de livre. CNN nu oferă, în textul disponibil, detalii despre rezultate recente, locația exactă sau despre un record confirmat. De ce contează: performanța agricolă devine un proiect pe termen lung Dincolo de componenta spectaculoasă, povestea indică un tip de „optimizare” agricolă la scară mică, în care cultivarea dovlecilor gigant presupune timp, consecvență și experimentare sezon după sezon. În cazul lui Jamie Graham, investiția principală evidențiată de CNN este durata: zece ani de încercări pentru a crește dimensiunea dovlecilor. Ce știm și ce nu știm din informațiile publicate Elemente confirmate în materialul CNN: Jamie Graham cultivă dovleci uriași în curtea sa de aproximativ un deceniu. Există o competiție informală între cultivatori pentru atingerea unui dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg). Limitări ale informației disponibile: Nu sunt menționate costuri, randamente, premii sau implicații comerciale. Nu este precizat dacă pragul de 3.000 de livre a fost atins sau cât de aproape este Graham de acest obiectiv. [...]
Călin Georgescu a invocat posibilitatea unor sprijiniri financiare, dar spune că doar el, soția și avocații pot cere bani , pe fondul dosarului DIICOT și al măsurilor asigurătorii, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la ieșirea de la Curtea de Apel București (CAB), unde Georgescu este judecat pentru tentativă la lovitură de stat. Fostul candidat la prezidențiale a spus că a văzut „doelanțe și dorințe” din partea „a milioane de români” de a sprijini financiar familia sa, însă a precizat că „nu este cazul” și că, dacă ar fi, informațiile despre o eventuală strângere de fonduri ar putea fi comunicate doar de el, soția sa și casa de avocatură Sinescu-Nazat. În același context, Digi24 reamintește că DIICOT a pus sechestru, săptămâna trecută, pe vila pe care Georgescu o deține în Mogoșoaia. Publicația notează că, potrivit informațiilor din presă, imobilul ar fi fost cumpărat cu peste 200.000 de euro și că, din stenogramele procurorilor, ar reieși intenția lui Georgescu de a se muta în provincia italiană Toscana. Conform aceleiași relatări, când i s-ar fi spus că prețul unei vile ar fi estimat la peste un milion de euro, Georgescu ar fi răspuns: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini”. Mesaj către George Simion , pe fondul unui conflict anterior sugerat de stenograme La ieșirea de la termenul de la CAB, Georgescu le-a mulțumit unor politicieni despre care a afirmat că au relatat „obiectiv” despre celălalt dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1 milion de euro și l-a menționat explicit pe liderul AUR, George Simion. „Le mulțumesc politicienilor, parte din ei, care de asemenea au relatat obiectiv cele întâmplate. Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritatea lui din acest punct de vedere.” Digi24 amintește însă că, potrivit unor stenograme citate, Georgescu i-ar fi spus lui Ionel Rusen, un apropiat, că „misiunea” lui ar fi fost „să deconspire tot sistemul”, „inclusiv pe Simion la final”. Context: dosarul de la Curtea de Apel București și acuzațiile din rechizitoriu Procesul de la Curtea de Apel București vizează un dosar deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Dosarul se judecă în primă instanță, iar Georgescu este judecat alături de Potra și „mercenarii lui” pentru tentativă la lovitură de stat. Potrivit procurorilor, citați de Digi24, planul ar fi vizat deturnarea unui protest de susținere pentru Georgescu, care ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Anchetatorii susțin că protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”, inclusiv prin violențe, într-o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. În același dosar, procurorii menționează o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, la care ar fi participat Georgescu, Potra, Sechilă și Marian Burcea, descris ca gardă de corp a lui Georgescu. Conform relatării, după această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, și i-ar fi transmis că în ziua următoare va da un îndemn concret: „viața sau țara”. [...]
Riscurile de securitate și atacurile recente din Marea Neagră ajung să blocheze fluxuri globale de aprovizionare cu hrană , iar România are un rol-cheie prin Portul Constanța în menținerea comerțului cu grâne, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat luni, într-o conferință de presă, că miza pentru România ține de securitatea maritimă, în condițiile în care Portul Constanța este „principala poartă” prin care tranzitează grânele României, ale altor țări și ale Ucrainei către Marea Neagră, cu destinații în Caucazul de Sud, Asia și Africa. Declarațiile sunt relatate de Știrile Pro TV, care citează News.ro. „Riscurile de securitate crescute la Marea Neagră și atacurile din ultima vreme generează nu doar probleme de securitate în regiune, ci au ajuns să obtureze fluxurile globale de aprovizionare cu hrană.” Țoiu a susținut că există state, inclusiv din Africa, care depind de capacitatea comună de a restabili comerțul cu grâne, în contextul în care perturbările de pe rutele maritime se transmit în lanț în aprovizionare și logistică. Discuții la ONU pentru o oprire temporară a atacurilor Ministrul interimar a mai spus că, în marja Adunării Generale a ONU (21–25 septembrie, New York), au avut loc discuții pentru obținerea unei opriri temporare a atacurilor în Marea Neagră, ca măsură punctuală care să permită reluarea comerțului cu grâne. Ea a amintit că și în trecut au existat soluții temporare, prin „coridoarele solidarității”, dar a precizat că demersul nu a fost dus la bun sfârșit, iar partea „complicată” rămâne conversația cu Rusia. De ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul MAE indică faptul că securitatea maritimă din Marea Neagră nu mai este doar o problemă regională, ci una cu efecte directe asupra rutelor logistice și a aprovizionării cu alimente, cu Portul Constanța în poziție centrală pentru tranzitul de grâne. Țoiu a adăugat că o eventuală măsură temporară ar putea sprijini și „protejarea mai bună a transportului logistic” legat de aprovizionarea cu energie, fără a înlocui discuțiile mai largi privind o pace sustenabilă în regiune. [...]
Volkswagen T-Roc a trecut pe primul loc în Europa în august, împingând Dacia Sandero pe poziția a doua , într-un semnal că lupta din segmentul de volum rămâne strânsă înainte de finalul de an, potrivit Wall-Street . Chiar și așa, Sandero își păstrează poziția de lider la nivelul primelor opt luni din 2026, ceea ce contează pentru bilanțul anual. Ce s-a schimbat în august: T-Roc urcă, Sandero coboară Datele Dataforce citate în articol arată că, în august, Volkswagen T-Roc a fost cel mai înmatriculat model din Europa, cu 12.185 de unități, în scădere cu 17% față de aceeași lună a anului trecut. Dacia Sandero, lider în iulie, a coborât pe locul al doilea, cu 11.996 de unități, în scădere cu 14%. În topul lunii august, următoarele poziții au fost ocupate de: Volkswagen Golf: 11.752 de unități (+24%) Mercedes-Benz GLC: 11.591 de unități (+62%) Volkswagen Tiguan: 11.223 de unități (-7,7%) De ce contează: Sandero rămâne lider pe 8 luni, dar ecartul se strânge Deși a pierdut prima poziție în august, Sandero rămâne cea mai vândută mașină din Europa în perioada ianuarie–august 2026, cu 145.424 de unități (-11% față de aceeași perioadă din 2025). În spate, competiția este mai strânsă: Volkswagen Golf: 133.249 de unități (+2,9%) Volkswagen T-Roc: 132.845 de unități (-6,5%) Renault Clio: 128.941 de unități (-14%) Tesla Model Y: 126.395 de unități (+51%) Contextul menționat în articol: Sandero a fost cea mai vândută mașină din Europa în 2024 și 2025, iar menținerea poziției de lider pe primele opt luni o ține „în drumul către o nouă victorie”, chiar dacă luna august a adus o inversare de vârf. Alte mișcări relevante din piață: revenirea Model Y și avansul mărcilor chineze pe PHEV Tesla Model Y a reintrat în top 10 în august după ce în iulie coborâse până pe locul 73, ajungând pe locul al șaptelea cu 10.281 de unități (+20%). Articolul precizează că datele Dataforce acoperă înmatriculările din UE, Marea Britanie, Islanda, Norvegia și Elveția. Pe zona hibridelor plug-in (PHEV – hibride care se pot încărca la priză), materialul notează consolidarea producătorilor chinezi în top 10 din august, cu BYD Seal U lider (7.236 de unități, +86%). Per total, vânzările de hibride plug-in au crescut cu 13%, la 94.664 de unități. Segmente: SUV-urile compacte rămân cel mai mare segment În august, SUV-urile compacte au rămas cel mai mare segment al pieței auto europene, cu 174.447 de unități (+8%). T-Roc a condus segmentul (11.933 unități), urmat de Tiguan (11.223) și Skoda Elroq (9.289). SUV-urile mici au fost al doilea segment ca mărime, cu 126.638 de unități (+4,8%). [...]
