Știri
Știri din categoria Diverse
Germania își pune un termen-limită pentru a decide reintroducerea serviciului militar obligatoriu, pe fondul eșecului recrutării voluntare de a aduce suficienți oameni în armată, potrivit Libertatea. Miza este una operațională: fără un flux constant de recruți, Berlinul riscă să nu-și poată susține planul de creștere a efectivelor și de modernizare a Bundeswehr într-un context de securitate deteriorat în Europa.
Thomas Roewekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag, a declarat că decizia trebuie luată cel târziu până la 31 iulie 2027, iar discuția „foarte serioasă” despre capacitatea sistemului voluntar de a livra țintele de personal ar urma să aibă loc în prima jumătate a anului viitor, conform AFP, citată de publicație.
Germania a introdus în noiembrie un nou model de serviciu militar voluntar, însoțit de obligativitatea înregistrării pentru bărbații de 18 ani. Totuși, între ianuarie și mai, programul a atras doar 530 de noi recruți, deși aproximativ 300.000 de tineri au fost contactați.
În acest context, Roewekamp avertizează că, dacă obiectivele nu pot fi atinse prin voluntariat, Germania „va trebui să revină la recrutarea obligatorie”.
Berlinul și-a asumat creșterea efectivelor la cel puțin 260.000 de soldați până în 2035, de la aproximativ 185.000 în prezent. Oficialul german a indicat că îngrijorarea principală vizează mai ales creșterea numărului de militari profesioniști și contractuali, adică personalul necesar pentru operarea capabilităților cheie (aviație de luptă, tancuri, nave, sisteme antiaeriene Patriot).
Dacă va fi introdus, serviciul obligatoriu nu ar urma să vizeze întreaga generație de aproximativ 350.000 de bărbați germani de 18 ani, ci doar numărul necesar anual pentru atingerea obiectivelor de recrutare ale Bundeswehr, potrivit declarațiilor citate.
În ultimele luni au avut loc manifestații de amploare împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Roewekamp spune că înțelege incertitudinea, dar susține că, după suspendarea serviciului obligatoriu în 2011, Germania nu a mai discutat cu generația tânără despre „război și pace” și despre necesitatea apărării.
În același timp, oficialul reia avertismentul transmis frecvent de autoritățile de la Berlin: Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până în 2029.
Germania a suspendat armata obligatorie în 2011, după aproape șase decenii de aplicare.
Recomandate
Germania pregătește pentru 2027 primul regiment de drone al Bundeswehr , o schimbare operațională majoră care mută accentul armatei spre sisteme fără pilot, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius , a spus că unitatea ar urma să fie înființată anul viitor și să devină operațională „în cursul anului 2027”, fiind descrisă drept „o unitate independentă pentru sisteme fără pilot”. Declarațiile au fost făcute la poligonul de antrenament militar de la Bergen, în nordul Germaniei, iar informațiile sunt atribuite agenției DPA. Regimentul ar urma să aibă până la 600 de membri și să acopere o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pistorius a argumentat schimbarea prin nevoia de a integra dronele în modul de luptă terestru: „Oricine dorește să aibă succes pe uscat trebuie pur și simplu să stăpânească utilizarea sistemelor fără pilot.” De ce contează: trecerea la „sisteme fără pilot” devine o prioritate de capacitate Planul indică o repoziționare practică a Bundeswehr către utilizarea extinsă a dronelor, în condițiile în care conflictul din Ucraina a arătat rolul central al „războiului cu drone” în confruntarea cu Rusia. În acest context, Germania încearcă să intensifice utilizarea dronelor în armată, nu doar ca echipamente auxiliare, ci ca element organizat într-o unitate dedicată. Context: presiune pentru accelerarea desfășurării dronelor În același fir al accelerării, șeful armatei germane, Christian Freuding, declara în iunie, în timpul unei vizite la exercițiul militar Freedom Shield 2026 din Lituania, că există o intenție „urgentă” de a desfășura mai multe drone și sisteme de arme fără pilot. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce tipuri de drone vor fi folosite, ce buget este alocat sau care va fi calendarul detaliat de achiziție și instruire, însă direcția este explicită: Bundeswehr își construiește o capacitate autonomă dedicată sistemelor fără pilot, cu țintă de implementare în 2027. [...]
China și Norvegia sunt singurele piețe unde mașinile electrice au ajuns să concureze „de la egal la egal” cu cele pe benzină și diesel , arată un indice global citat de Wall Street – un semnal că tranziția nu mai depinde doar de cerere, ci de un ecosistem complet (infrastructură, costuri, stimulente și reglementări) care poate schimba rapid raportul de forțe în industria auto. Indicele global privind pregătirea pentru mobilitatea electrică din 2026, realizat de Arthur D. Little (conform Automotive News), a evaluat 31 de piețe pe baza a cinci criterii: factori macroeconomici, structura pieței, gradul de pregătire al consumatorilor, infrastructura de încărcare și costul total de deținere. Un scor de 100 de puncte indică un nivel egal de pregătire între piața de electrice și cea a mașinilor cu motoare cu ardere internă. Doar două țări au trecut de acest prag: China (106 puncte) și Norvegia (103 puncte). În același timp, economii mari rămân în partea de jos a clasamentului: Statele Unite sunt pe locul 25, iar Japonia pe 23. Ce împinge China și Norvegia în față În analiza citată, China își construiește avantajul prin combinația dintre dimensiunea pieței, forța industriei locale de automobile electrice și o infrastructură extinsă de încărcare, într-un mix adaptat unei țări foarte mari. Norvegia se diferențiază prin comportamentul consumatorilor: automobilele electrice au reprezentat 95–97% din înmatriculările din 2025, potrivit articolului. În grupul liderilor mai apar Singapore (96 de puncte) și Țările de Jos (90 de puncte), iar în Europa urmează Franța (locul 5) și Germania (locul 6), apoi Regatul Unit, Austria, Suedia, Belgia, Italia și Spania. Europa: ecosistem solid, dar sensibil la subvenții și preț Articolul notează că Europa păstrează un ecosistem solid de mobilitate electrică, chiar dacă ritmul a încetinit în 2024, iar prețurile rămân un obstacol. Germania este dată ca exemplu al dependenței de politici publice: după eliminarea subvențiilor la finalul lui 2023, vânzările de electrice au scăzut cu 27% în 2024, apoi au crescut cu 43% în 2025, pe fondul extinderii rețelei de încărcare, al unei oferte mai variate și al stimulentelor pentru mașinile de serviciu. Ponderea electricelor a urcat la 19% „anul trecut”, de la 13% în 2024, potrivit Dataforce . În Franța, ponderea a depășit 20% în 2025, iar în Țările de Jos a ajuns la 40,3%. România nu a fost inclusă în studiu; în regiune, Polonia (65 de puncte) este menționată ca lider al Europei de Est, înaintea Canadei, Cehiei și Emiratelor Arabe Unite. De ce rămân în urmă SUA și Japonia Potrivit lui Nicola Borgo, manager în divizia auto a Arthur D. Little, poziția de lider depinde de întregul ecosistem – infrastructură, stimulente, costuri pentru consumatori și reglementări – nu doar de mărimea pieței sau de existența unei industrii auto locale puternice. În Statele Unite, dezvoltarea este frânată de înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru stimulente și de distribuția inegală a infrastructurii de încărcare. Japonia își păstrează o abordare „neutră din punct de vedere tehnologic”, susținând în continuare și hibridele, și hibridele plug-in, conform raportului citat. Presiune pe constructorii europeni: competiția se mută spre cost și viteză În piețe emergente, tranziția poate schimba rapid competiția dintre producători. Articolul menționează Vietnam (cotă de piață de 40% pentru electrice), Turcia (22,3%) și Thailanda (23%) ca exemple. Prețul rămâne principalul obstacol pentru adoptarea pe scară largă, iar acest lucru explică avansul modelelor și constructorilor chinezi în piețe precum Thailanda, Indonezia și Brazilia. În acest context, Borgo vorbește despre o „oportunitate unică” pentru constructorii europeni de a-și consolida prezența înainte ca rivalii – în special cei chinezi – să își întărească pozițiile. Un alt diferențiator ține de ritmul de dezvoltare: producătorii chinezi ar avea cicluri de aproximativ 24 de luni, față de circa 48 de luni la constructorii europeni, ceea ce împinge industria europeană să își mute accentul de la simpla prezență în segmente electrice la întrebarea esențială: cum ajunge la profitabilitate și competitivitate. În aceeași logică, Borgo recomandă ca Europa să folosească China drept sursă de inovație; exemplul dat este noul Renault Twingo , dezvoltat în China, dar produs și asamblat în Europa. [...]
Germania își ridică nivelul de alertă la „atacuri hibride”, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al presiunii interne , potrivit Digi24 , care citează declarațiile cancelarului Friedrich Merz . Mesajul vine într-un moment în care Berlinul își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și, în paralel, încearcă să limiteze efectele operaționale ale unor acțiuni atribuite Moscovei – de la drone la atacuri cibernetice. Merz a spus că autoritățile germane se pregătesc pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele „grave”, într-un discurs susținut la decernarea Premiului de Pace Westfalian 2026 alianței NATO. În acest context, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar derula o campanie de acțiuni hibride, menționând inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. „Ne pregătim pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele grave.” Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, notează Reuters , agenție citată de Digi24. Tot joi, Vladimir Putin a declarat, într-un forum al experților în Rusia, că Moscova nu intenționează să atace fabricile străine care produc arme pentru Ucraina, dar că subiectul trebuie urmărit îndeaproape de serviciile de informații ruse. De ce contează: risc operațional și costuri mai mari de securitate Avertismentul privind intensificarea „atacurilor hibride” indică o presiune în creștere asupra infrastructurii și a securității interne, într-un mix de amenințări care poate include drone, atacuri cibernetice și campanii de influență pe rețele sociale. Pentru economie, astfel de riscuri se traduc, de regulă, în costuri suplimentare de protecție și în potențiale perturbări pentru noduri logistice și infrastructură critică – iar aeroportul din Leipzig este menționat explicit în acest context. Merz a legat tema securității și de coeziunea internă, afirmând că Germania și aliații săi nu își pot permite să fie divizați de atacuri hibride, de campanii pe rețelele sociale sau de „sloganurile partidului AfD și ale susținătorilor săi ruși”. Sprijin pentru Ucraina și mesaj către Rusia: „nu dorim să umilim poporul rus” Cancelarul a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în perspectiva a ceea ce el a descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul invaziei ruse din 2022. Merz a spus că Germania, ca „cel mai puternic stat din Europa Centrală”, are o responsabilitate specială de a oferi ajutor. În același timp, liderul german a susținut că Berlinul își dorește, „la momentul potrivit”, relații „stabile și previzibile” cu Rusia, dar a adăugat că nu există semne că Moscova ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Nu dorim să umilim poporul rus sau să destabilizăm statul rus. Dar Rusia trebuie să pună capăt războiului și să se abțină de la atacuri hibride asupra Europei.” Context politic: AfD și disputa pe costul sprijinului militar Potrivit materialului, Merz și conservatorii au fost slăbiți de alegerile recente din două landuri din estul Germaniei, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie importantă. AfD a criticat ajutorul militar de „miliarde de euro” acordat Ucrainei și susține refacerea relațiilor cu Moscova, inclusiv reluarea aprovizionării cu petrol și gaze la prețuri reduse, întreruptă din 2022. În paralel, Merz este prezentat ca liderul care a alocat „sute de miliarde de euro” pentru reconstrucția forțelor armate germane, pe fondul deteriorării mediului de securitate din Europa. [...]
Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normalul perioadei, ceea ce menține presiunea pe producția de energie și pe activitățile dependente de nivelul apei. Potrivit Wall-Street , prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), debitul va staționa trei zile la 1.350 mc/s, după care va scădea ușor până la 1.250 mc/s în 8 octombrie, mult sub media multianuală a lunii octombrie, de 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier , debitele sunt estimate „în general, în scădere”, cu excepția primelor două zile din intervalul de prognoză, când ar urma să fie relativ staționare pe sectorul Brăila–Tulcea. De ce contează pentru economie: efecte deja văzute în energie Nivelurile reduse ale Dunării au avut deja consecințe directe în sistemul energetic. Conform informațiilor citate, debitele fluviului – care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an – au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care „asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă” (energia care poate fi livrată controlat, la cerere, pentru echilibrarea sistemului). În acest context, menținerea debitelor mult sub media lunii octombrie indică un risc de persistență a problemelor operaționale pentru infrastructura și activitățile care depind de nivelul Dunării, în special în zona energetică, dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește. [...]
Japonia scumpește drastic accesul la rezidența permanentă , majorând de 20 de ori taxa plătită de străinii care depun cererea, într-un pachet mai larg de măsuri ce înăspresc politica de imigrație, potrivit Știrile Pro TV . Noua taxă ajunge la 200.000 de yeni (aprox. 1.130 de euro, adică aproximativ 5.650 lei). Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor și criteriilor de eligibilitate pentru străinii care vor să rămână pe termen lung în Japonia, într-un moment în care numărul rezidenților străini este în creștere, iar guvernul încearcă să gestioneze presiunea socială și administrativă asociată. Efect imediat: cozi la imigrare înainte de intrarea în vigoare a taxelor Publicația notează că schimbarea a produs rapid efecte operaționale: la începutul săptămânii, s-au format cozi la birourile de imigrare, după ce mulți solicitanți au încercat să depună dosarele înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe. La principalul birou de imigrare din Tokyo , timpul de așteptare a depășit șapte ore. Un val de scumpiri: și taxele de viză au crescut de cinci ori Majorarea taxei pentru rezidența permanentă vine după o altă scumpire importantă: în iulie, Japonia a crescut de cinci ori taxele pentru vizele tuturor cetățenilor străini, prima majorare de acest tip din ultimii 50 de ani. Autoritățile japoneze au justificat atunci măsura prin nevoia de a „reflecta inflația și fluctuațiile cursului de schimb”, potrivit informațiilor citate în material (cu trimitere la BBC ). Taxe mai mari și pentru prelungirea șederii, în funcție de perioadă Au fost majorate și taxele pentru schimbarea statutului de ședere sau prelungirea perioadei de ședere. Înainte de modificări, rezidenții fără statut permanent plăteau 6.000 de yeni (aprox. 34 de euro, circa 170 lei) pentru fiecare cerere. De la 1 octombrie, taxele variază în funcție de perioada solicitată: 10.000 de yeni (aprox. 56 de euro, circa 280 lei) pentru perioade de cel mult trei luni; 75.000 de yeni (aprox. 423 de euro, circa 2.115 lei) pentru perioade de cinci ani sau mai mult. Persoanele cu dificultăți financiare sau cu statut de refugiat pot primi reduceri. Condiții financiare mai stricte: venit stabil și criterii legate de pensie Noile reguli pentru rezidența permanentă includ cerințe financiare mai dure. Solicitanții trebuie să demonstreze un venit stabil, cel puțin egal cu media înregistrată în Japonia. Cele mai recente date citate indică un venit mediu al gospodăriilor de 5,75 milioane de yeni în 2024. În plus, regulile includ cerințe legate de pensie: solicitanții trebuie să aibă drepturi de pensie estimate echivalente cu cele ale unei persoane care a contribuit timp de 30 de ani la sistemul de pensii pentru angajați. Dacă drepturile estimate sunt insuficiente, autoritățile pot lua în calcul și valoarea activelor financiare. Din aprilie 2027: apare și cerința de limbă japoneză Înăsprirea continuă și în 2027. Din aprilie 2027, solicitanții rezidenței permanente vor trebui, printre altele, să demonstreze un nivel de bază de cunoaștere a limbii japoneze. Materialul menționează că noile cerințe au dus deja la creșterea înscrierilor la școlile de limba japoneză și la intensificarea pregătirii pentru Testul de competență în limba japoneză, potrivit presei locale. Context: populația străină crește, iar guvernul pune imigrația pe agenda centrală Numărul rezidenților străini din Japonia a depășit 4,12 milioane la finalul lui 2025, în creștere cu 9,5% față de anul precedent, conform datelor citate de BBC. În acest context, premierul Sanae Takaichi a făcut din gestionarea imigrației o prioritate după preluarea funcției, în octombrie anul trecut, recunoscând într-o postare pe X că o parte a populației poate resimți „îngrijorare sau un sentiment de nedreptate” pe fondul creșterii numărului de rezidenți străini. [...]
