Știri
Știri din categoria Diverse
Explozia rachetei Long March 7A la 85 de secunde de la lansare a forțat amânarea unei misiuni private-cheie, într-un moment în care China încearcă să accelereze accesul la spațiu și dezvoltarea rachetelor reutilizabile, potrivit Digi24.
Racheta „Long March 7A”, care transporta satelitul de comunicații Zhongxing-4B (ChinaSat-4B), s-a transformat într-o „minge de foc” la 85 de secunde după decolare, luni seara, de la baza spațială Wenchang, de pe insula Hainan. Imaginile video surprind momentul în care vehiculul pare să se dezintegreze în aer, imediat după ora 20:00.
Agenția de stat Xinhua a confirmat eșecul la trei ore după lansare, invocând o „anomalie în timpul zborului” și precizând că investigația este în curs, fără alte informații. În paralel, incidentul ar fi fost tratat discret în mass-media de stat, iar pe platformele chineze Xiaohongshu și Douyin unele clipuri postate de utilizatori nu ar mai fi fost vizibile sau nu ar mai fi apărut în topul rezultatelor de căutare.
Consecința directă menționată este amânarea lansării rachetei Zhuque-3, programată pentru marți dimineață la stația de lansare a sateliților din Jiuquan, potrivit Yicai, care citează surse.
Zhuque-3 este dezvoltată de compania privată LandSpace și este prezentată drept prima încercare serioasă a Chinei de a construi o rachetă reutilizabilă (adică o rachetă a cărei treaptă principală poate fi recuperată și folosită din nou). Publicația notează că, după un prim zbor în decembrie 2025, China a reușit luna trecută recuperarea primei trepte într-un test ulterior, pe o platformă plutitoare, la aproximativ șase minute după separare.
Long March 7A este descrisă ca un „pilon” al programului spațial al Beijingului, iar eșecul este considerat relativ rar: ar fi fost a 18-a misiune a acestui tip de rachetă, care mai eșuase o singură dată, la zborul inaugural din 2020. În acest context, incidentul adaugă presiune pe calendarul de lansări și pe ambiția Chinei de a-și consolida capacitățile de acces în spațiu, inclusiv în competiția cu SUA pe zona tehnologiilor reutilizabile și a lansărilor de sateliți.
Fondatorul SpaceX, Elon Musk, a comentat pe X:
„Rachetele sunt incredibil de dificile”.
Recomandate
Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]
SUA își condiționează angajamentul în Indo-Pacific de creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților , într-un mesaj care mută presiunea operațională și bugetară spre partenerii regionali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Elbridge Colby , subsecretarul Apărării pentru politici, a spus la Manila că Washingtonul „nu se retrage în niciun caz din Asia” și că, dimpotrivă, „își consolidează prezența” pentru a menține un echilibru de putere favorabil în regiunea Indo-Pacific. În același timp, oficialul a cerut o „repartizare mai echitabilă a sarcinilor” și un model de „parteneriat, nu dependență”. „America nu se retrage în niciun caz din Asia. Nu plecăm; dimpotrivă, ne consolidăm prezența pentru a asigura un echilibru de putere favorabil acolo unde contează cel mai mult.” Ce înseamnă „parteneri, nu protectorate” în termeni de apărare Mesajul central al lui Colby este că strategia SUA în Indo-Pacific nu poate fi susținută doar de forțele americane, iar aliații ar trebui să investească mai mult în propria securitate. El a insistat că solicitarea de a „intensifica eforturile” nu echivalează cu abandonarea partenerilor. „Când le cerem aliaților și partenerilor noștri să-și intensifice eforturile, să investească mai mult în propria apărare și să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate suverană, nu le dăm de înțeles că îi abandonăm. Căutăm parteneri, nu protectorate.” Accent pe descurajare în „Primul Lanț Insular” Colby a descris necesitatea unei „descurajări prin blocare de-a lungul Primului Lanț Insular”, zonă definită ca întinzându-se de la Japonia până la Taiwan, Filipine și Borneo. În logica prezentată, întărirea posturii militare americane ar trebui dublată de capacități mai mari ale statelor aliate, pentru ca descurajarea să fie credibilă. Contextul turneului în Asia de Sud-Est Filipinele, „cel mai vechi aliat al Statelor Unite din Asia prin tratat”, sunt prima oprire a unui turneu care include și Indonezia, Thailanda și Cambodgia. Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor privind fiabilitatea Washingtonului, pe care oficialul a încercat să le contracareze prin reafirmarea interesului strategic pentru regiune. [...]
Nivelul foarte scăzut al Dunării a ajuns să fie tratat ca un risc pentru alimentarea cu energie , iar Comisia Europeană convoacă astăzi, online, Grupul de coordonare pentru energie electrică, în condițiile în care mai multe țări vor să ceară sprijin, potrivit Digi24 . Miza pentru România este direct operațională: scenariul opririi reactorului 2 de la Cernavodă „nu mai este exclus”, după ce planul cu barjele scufundate în Dunăre nu a avut efectul așteptat de autorități. Capacitatea vizată este de 700 de megawați-oră, care ar produce aproximativ 10% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24. Ce se discută la Bruxelles și de ce contează În acest context, reprezentanții Ministerului Energiei participă la ședința de la nivel european și ar urma să ridice problema, în condițiile în care România nu este singura țară aflată într-o criză energetică. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va veni cu un sprijin concret. Datele din teren: Dunărea la Cernavodă și restricțiile de apă Digi24 notează că nivelul Dunării a scăzut din nou luni la Cernavodă, unde sunt deja în vigoare primele restricții privind folosirea apei. Fluviul a ajuns la -2,27 metri, iar până la trecerea la următorul nivel de restricții mai sunt 25 de centimetri. Context hidrologic: rezervele din lacurile de acumulare În paralel, gradul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române ” și Hidroelectrica a ajuns la 70,63%, pe fondul secetei hidrologice. Potrivit datelor publicate de Apele Române, în lacuri se află aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi de apă, volum care asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de suprafață în sistem centralizat. „Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent evoluția resurselor de apă, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării”, a transmis instituția. Următorul reper este ședința de astăzi a grupului de coordonare al Comisiei Europene, de unde ar putea rezulta măsuri de sprijin sau coordonare regională, în funcție de evoluția nivelului Dunării și de riscurile pentru producția de energie. [...]
Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]
Regimul de TVA de 9% la locuințe rămâne posibil în 2026 doar într-o fereastră tranzitorie, cu condiții stricte și termen-limită 30 septembrie , potrivit unui ghid publicat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara , citat de Digi24 . Clarificările vin după modificările aduse de Legea nr. 161/2026 și au impact direct asupra cumpărătorilor, dezvoltatorilor și primăriilor care derulează proiecte de locuințe sociale. Cine mai prinde TVA de 9% la achiziția unei locuințe Până la 30 septembrie 2026 inclusiv, o persoană fizică poate cumpăra o singură locuință cu TVA de 9% (individual sau împreună cu alte persoane fizice), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: suprafața utilă este de maximum 120 mp, fără anexele gospodărești; valoarea locuinței, inclusiv terenul, nu depășește 600.000 de lei, fără TVA; locuința poate fi locuită la momentul livrării; livrarea are loc cel târziu la 30 septembrie 2026; cumpărătorul nu a mai achiziționat o locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023, conform „Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA”; actul juridic privind plata în avans a fost încheiat până la 1 august 2025. Ghidul precizează că „suprafața utilă” este cea definită de Legea locuinței nr. 114/1996, iar „anexele gospodărești” sunt cele din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Condiție suplimentară pentru avansurile din iulie 2025 Pentru persoanele care au încheiat, în perioada 3–31 iulie 2025 inclusiv, acte juridice ce au ca obiect plata în avans, se aplică o condiție în plus: la livrare trebuie dovedit un avans de 20% din valoarea locuinței (fără TVA), achitat integral până la 31 iulie 2025 inclusiv. TVA de 9% și pentru livrări către primării, în anumite cazuri Cota de 9% se aplică până la 1 octombrie 2026 și pentru livrarea de clădiri (inclusiv terenul aferent) către primării, dacă acestea urmează să fie atribuite cu chirie subvenționată persoanelor sau familiilor care nu își permit să cumpere ori să închirieze la prețul pieței. Și aici, actele juridice privind plata în avans trebuie să fi fost încheiate până la 1 august 2025. Ce se întâmplă cu celelalte cote: 11% și 21% În 2026, cota standard de TVA este 21% și se aplică operațiunilor impozabile care nu sunt scutite și nu intră la cote reduse. În paralel, există o cotă redusă de 11% pentru o listă de bunuri și servicii, între care: medicamente de uz uman; alimente și băuturi pentru consum uman și animal (cu excepții, inclusiv pentru băuturi alcoolice, anumite băuturi nealcoolice încadrate la codul NC 2202, suplimente alimentare și alimente cu zahăr adăugat de cel puțin 10 g/100 g); servicii de alimentare cu apă și canalizare; apă pentru irigații; anumite inputuri și servicii din agricultură (inclusiv îngrășăminte și pesticide, cu un regim menționat până la 31 decembrie 2031); manuale, cărți, ziare și reviste (și în format electronic), cu excepțiile prevăzute de lege; acces la muzee, monumente, grădini zoologice și botanice; cazare hotelieră și camping; servicii de restaurant și catering (cu excepțiile privind alcoolul și anumite băuturi nealcoolice). Tot la 11% intră și livrarea lemnului de foc către persoane fizice (și anumite produse derivate, precum pelete și brichete), cu mențiunea că pentru unele produse folosite la încălzire este necesară o declarație pe propria răspundere; regimul este prevăzut până la 31 decembrie 2029. Aceeași cotă se poate aplica, în condițiile legii, și livrărilor către persoane juridice și alte entități (inclusiv școli și spitale) ca utilizatori finali, precum și pentru energia termică livrată în sezonul rece (1 noiembrie–31 martie) către categoriile menționate în ghid. De ce contează: termenul-limită și „filtrul” de eligibilitate Pentru piața rezidențială, clarificările ANAF întăresc două idei cu efect practic: TVA de 9% nu mai este o regulă generală, ci o excepție tranzitorie, iar eligibilitatea depinde de un set de condiții care combină plafonul de preț, suprafața, istoricul cumpărătorului și calendarul contractual (inclusiv avansurile). În practică, orice tranzacție care mizează pe TVA redus trebuie calibrată la aceste termene și verificări, altfel riscul este aplicarea cotei standard. [...]
UDMR avertizează că Legea salarizării riscă să împingă Guvernul spre taxe mai mari dacă ajunge în Parlament fără un acord politic și fără surse de finanțare identificate, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că, în lipsa acestor condiții, proiectul „nu are cum să iasă bine”. Liderul UDMR a făcut declarațiile înaintea discuției de la Cotroceni pe Legea salarizării unitare și a susținut că, în acest moment, nu există răspunsuri privind banii necesari pentru a compensa creșterile de salarii sau soluțiile prin care ar putea fi obținuți. „Nu avem răspuns în acest moment.” Miza bugetară: „de unde vom lua cele 4 miliarde” Kelemen Hunor afirmă că nu este clar nici cum au fost distribuite „cele 12 miliarde” între diferite categorii socio-profesionale (de la educație și sănătate până la administrație, ordine publică și apărare), ceea ce face dificilă evaluarea impactului și a corecțiilor necesare. În plus, el avertizează că adoptarea legii fără a ști „de unde vom lua cele 4 miliarde” ar putea duce, ulterior, la presiuni pentru creșteri de taxe și impozite, scenariu cu care spune că nu este de acord. Risc politic și operațional: proiect „de anvergură” fără majoritate În ceea ce privește traseul parlamentar, președintele UDMR spune că un proiect de o asemenea amploare are nevoie de o majoritate și de un acord politic prealabil, altfel ar urma să fie încărcat rapid cu amendamente, cu rezultate imprevizibile. „Deci eu nu aș încuraja pe nimeni să vină cu proiectul salarizării în Parlament fără un acord politic prealabil.” Ce se întâmplă dacă legea întârzie Hunor admite că, dacă proiectul nu este adoptat acum, „dezechilibrele din sistem rămân”, însă amintește că anul viitor ar urma să existe o majorare de „7-8%”, în funcție de datele Institutului Național de Statistică privind inflația. El spune că și-ar dori ca legea să fie adoptată în această sesiune extraordinară sau, cel târziu, săptămâna viitoare, dar numai după clarificarea surselor de finanțare. Excluderea instituțiilor autofinanțate: ASF și ANCOM, exemplele invocate Kelemen Hunor mai susține că din proiect ar trebui eliminate instituțiile care se autofinanțează, precum ASF și ANCOM, argumentând că acestea nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ci din venituri proprii, obținute în baza unui monopol stabilit prin lege în anumite sectoare. [...]
