Știri
Știri din categoria Diverse
The Exploration Company a atras 450 milioane dolari (aprox. 2,0 miliarde lei) într-o rundă Serie C, un record european, bani care accelerează dezvoltarea capsulei reutilizabile Nyx și a motorului Storm, într-un moment în care Europa încearcă să-și întărească autonomia în accesul la orbită, potrivit Digi24.
Finanțarea ridică la circa 680 milioane dolari (aprox. 3,0 miliarde lei) totalul sumelor obținute de companie de la înființare și este destinată continuării dezvoltării vehiculului Nyx, descris ca o capsulă compatibilă cu orice lansator, proiectată să transporte provizii și echipamente către stații spațiale și să readucă materiale pe Terra. Informațiile sunt relatate de AFP, citată de Agerpres.
Runda este prezentată ca „cea mai importantă Serie C” obținută de o companie spațială europeană. În context, „Serie C” înseamnă a treia rundă de finanțare pentru companii deja dezvoltate, care urmăresc trecerea la producție pe scară largă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a legat explicit finanțarea de ambiția europeană de a construi capabilități proprii în spațiu, într-un sector dominat de companii americane pe segmente precum rachete lansatoare, constelații de sateliți și servicii pe orbită.
Pe lângă capsula Nyx, finanțarea ar urma să accelereze dezvoltarea motorului Storm, alimentat cu oxigen lichid și biometan, conceput pentru a propulsa un viitor lansator greu european reutilizabil.
Un obiectiv operațional menționat este ca Nyx să se conecteze la Stația Spațială Internațională (ISS) înainte de revenirea pe Terra, etapă gândită să demonstreze un transport orbital „dus-întors”.
The Exploration Company a fost înființată de Helene Huby, fostă directoare la Airbus Defence and Space, și are peste 350 de angajați în Europa, Statele Unite și Emiratele Arabe Unite. Compania spune că a obținut contracte și angajamente în valoare de peste 2 miliarde dolari (aprox. 8,8 miliarde lei) de la clienți publici și privați.
Strângerea de fonduri a fost coordonată de Bessemer Venture Partners, Atomico și Scaleup Europe Fund, cu participarea unor investitori mai vechi, conform aceleiași surse.
Recomandate
Marea Britanie pregătește un exercițiu de mobilizare a veteranilor , un test operațional care ar urma să arate cât de repede pot fi readuși în dispozitiv foști militari, pe fondul planurilor de pregătire pentru un posibil conflict cu Rusia până în 2030, potrivit Digi24 . Planul vizează „rezerva strategică”, descrisă ca un contingent de 95.000 de militari pensionați. Ministrul Forțelor Armate ale Regatului Unit, Louise Sandher-Jones, a spus că mobilizarea ar urma să aibă loc „la o scară pe care nu am mai văzut-o de mult timp”. Informațiile despre exercițiu sunt atribuite publicației The Telegraph , citată de Digi24. Ce se testează, concret, în exercițiul de anul viitor Exercițiul este prezentat ca o evaluare a capacității de reacție în criză: cât de eficient pot fi mobilizați și echipați veteranii și ce proceduri ar trebui urmate pentru utilizarea rezervei strategice. Potrivit ministrului, programul de anul viitor ar include pași precum mobilizarea, utilizarea și echiparea, alături de procedurile aferente. Nu este precizat câți membri ai rezervei strategice vor participa efectiv, iar planul este descris ca fiind încă în faza de planificare, conform informațiilor deținute de The Telegraph. De ce devine un test pentru guvern: evidența veteranilor și obligațiile legale Operațiunea este prezentată și ca un test major pentru guvernul britanic, după ce autoritățile ar fi pierdut legătura cu o parte semnificativă a foștilor militari și ofițeri din Armată, Forțele Aeriene și Marină. În același timp, cadrul legal menționat în articol prevede că foștii ofițeri din forțele active și de rezervă rămân, pe tot parcursul vieții, supuși obligației de a putea fi rechemați în serviciul militar. Ministerul Apărării are și obligația de a păstra legătura cu foștii membri ai forțelor armate în primii șase ani de la încetarea serviciului activ. Digi24 face distincția între acești veterani și forțele de rezervă (personal voluntar cu normă parțială), menționând că există aproape 32.000 de rezerviști activi în cele trei ramuri ale Forțelor Armate. Context: amenințări, sabotaj și presiune pe bugetul apărării Planificarea exercițiului este plasată în contextul în care Marea Britanie încearcă să se pregătească pentru un posibil conflict cu Rusia până în 2030. Articolul menționează amenințări ale Rusiei privind posibile ținte în Marea Britanie în legătură cu producția de drone pentru Ucraina sau părți din lanțul de producție, inclusiv scenarii de sabotaj sau atacuri cibernetice. Totodată, oficiali ai serviciilor de informații occidentale ar fi avertizat că Vladimir Putin desfășoară o campanie de sabotaj care ar putea duce la o „eroare de calcul” cu risc de declanșare a unui război. Pe plan intern, premierul britanic Andy Burnham este menționat ca fiind sub presiune privind cheltuielile pentru apărare, după ce ministrul Finanțelor, John Healey, nu s-ar fi angajat ca până în 2030 să aloce 3% din PIB pentru apărare, în contextul prezentării bugetului de luna viitoare. În paralel, măsurile de reducere a cheltuielilor au dus deja la suspendarea unor exerciții militare considerate neesențiale, în timp ce armata ar urma să prioritizeze pregătirea relevantă pentru conflictele moderne, inclusiv tactici de utilizare a dronelor, pe baza lecțiilor din războiul din Ucraina . Economiile rezultate sunt estimate la aproximativ 35 de milioane de euro (aprox. 175 milioane lei). [...]
ASML își extinde capacitatea de producție în Europa printr-un nou campus industrial de 350.000 mp , un proiect care ar putea ajunge să susțină până la 20.000 de locuri de muncă și care consolidează ecosistemul semiconductorilor din regiunea Brainport (Olanda), potrivit Interesting Engineering . Compania a marcat începerea construcției la Brainport Industries Campus North (BIC North), în Eindhoven, pe 8 septembrie. Dezvoltarea va fi realizată în etape și este planificată să ajungă la circa 350.000 de metri pătrați la final. Calendar și dimensiunea operațiunilor Prima fază este așteptată să fie finalizată în 2029 și ar urma să reunească cel puțin 3.000 de angajați. În cadrul aceluiași campus vor fi integrate producția, logistica și birourile, în principal prin relocarea unor echipe din locațiile existente ale ASML. La nivel de plan general, proiectul ar putea acomoda până la 20.000 de „workplaces” (posturi/locuri de lucru), însă dimensiunea finală depinde de nevoile viitoare ale companiei. Impact operațional: „flow factory” pentru sistemele TWINSCAN Un element central al noului campus este „flow factory”, un model de fabricație gândit pentru sistemele de litografie TWINSCAN ale ASML. În locul unei producții organizate ca o succesiune de pași separați, modelul urmărește un flux mai continuu al materialelor, modulelor și lucrărilor în fabrică. ASML spune că abordarea este menită să crească viteza și scala producției și instalării modulelor, menținând calitatea, și că se inspiră din practici folosite deja în industrii precum auto și aerospațială. De ce contează: consolidarea „amprentei” ASML în Brainport Extinderea vine pe fondul creșterii cererii pentru echipamente de fabricație a semiconductorilor. Compania afirmă că noul campus îi oferă spațiu suplimentar pentru a-și extinde producția, păstrând operațiunile-cheie conectate în regiunea Brainport. „Cererea globală în creștere din partea industriei semiconductorilor necesită investiții continue”, a declarat Christophe Fouquet , președinte și CEO al ASML. „Ca parte a planurilor noastre de expansiune globală, BIC North ne oferă spațiul și flexibilitatea de care avem nevoie pentru a continua să inovăm și să ne sprijinim clienții din întreaga lume.” Noul campus este prezentat ca o completare a facilităților existente, nu ca un înlocuitor. Potrivit materialului, amprenta ASML în Brainport ar urma să includă trei campusuri: sediul central și campusul industrial din Veldhoven, plus noul campus industrial din Eindhoven. Ce urmează Cu șantierul deja început, următorul reper este livrarea primei faze în 2029. Pe termen mai lung, ASML mizează pe un campus care poate crește odată cu cererea din industrie și care aduce „sub același acoperiș” producția, logistica și funcțiile de suport. [...]
Rusia încearcă să transforme negocierile cu SUA într-o validare a „realităților de pe teren” din Ucraina , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , despre continuarea discuțiilor cu Washingtonul pe fondul respingerii aderării Ucrainei la NATO. Lavrov a spus la postul Pervii Kanal că partea americană „pornește” în contacte de la „realitățile” din Ucraina, lucru care, în versiunea Moscovei, ar însemna acceptarea anexărilor invocate de Rusia. El a legat această „acceptare” de referendumurile organizate în regiunile Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și în Peninsula Crimeea, pe care Rusia le folosește ca argument pentru controlul asupra teritoriilor. În același registru, șeful diplomației ruse a susținut că președintele american Donald Trump ar fi considerat „închisă” tema unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO după revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025. Lavrov i-a menționat și pe emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care a afirmat că „recunosc aceste puncte fundamentale” și încearcă să joace „un rol constructiv”. Ce urmărește Moscova prin acest mesaj Dincolo de formula diplomatică, mesajul central este că Rusia condiționează utilitatea negocierilor de recunoașterea, fie și implicită, a situației militare și teritoriale create prin război. În acest cadru, discuțiile cu SUA sunt prezentate ca un canal prin care Moscova caută să obțină legitimitate pentru controlul asupra zonelor anexate și să blocheze, pe termen nedefinit, perspectiva Ucrainei de a intra în NATO. Lavrov a respins drept „speculații” afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit cărora mediatorii americani ar fi propus măsuri de reducere a intensității luptelor înaintea și în timpul iernii. Contextul negocierilor și situația din teren Materialul notează că principalul rezultat al discuțiilor de la finalul săptămânii trecute, purtate de Witkoff și Kushner cu liderii de la Moscova și Kiev, a fost reluarea contactelor după o pauză de peste șase luni, pusă pe seama războiului din Iran. Totuși, nu au fost obținute rezultate concrete, iar atacurile asupra Moscovei și Kievului au fost reluate după un armistițiu de 72 de ore. SUA ar spera să convoace „în curând” o reuniune tripartită, similară celei de la Geneva din februarie, însă articolul subliniază că, în paralel, luptele continuă, iar pozițiile rămân divergente. De ce contează: negocieri fără concesii pe fond Potrivit unor experți independenți citați de EFE, președintele rus Vladimir Putin și-ar fi înăsprit poziția în ultimele luni, inclusiv pe fondul unor atacuri ucrainene reușite pe teritoriul Rusiei. Aceiași experți apreciază că Putin tratează consultările cu SUA ca parte a efortului de război și nu ar urma să negocieze „serios” până când nu va prelua controlul asupra întregului Donbas. În acest context, declarațiile lui Lavrov funcționează ca un semnal că Moscova vrea discuții, dar în parametri care consolidează obiectivele sale militare și politice, nu ca un pas spre compromis rapid. [...]
Rusia susține că Putin i-a indicat lui Trump ce ar putea face SUA pentru o oprire rapidă a războiului din Ucraina , într-o convorbire telefonică de o oră, pe fondul unei noi inițiative diplomatice americane care ar putea influența inclusiv reluarea legăturilor economice dintre Washington și Moscova, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția rusă TASS , care îl citează pe consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov. Acesta a afirmat că Vladimir Putin „și-a împărtășit opinia despre ce ar putea face partea americană în mod realist pentru a pune capăt rapid operațiunilor militare din Ucraina” și că liderul rus a prezentat „o analiză obiectivă” a situației din zona de conflict și a perspectivelor. Miza: încetarea războiului, cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–Rusia Potrivit lui Ușakov, Donald Trump ar fi „promovat ideea unei încheieri rapide a conflictului ucrainean”. În relatarea preluată de BBC , Putin i-ar fi explicat în detaliu viziunea sa asupra stării de fapt din război. Consilierul de la Kremlin a legat explicit o eventuală încheiere a conflictului de relansarea relațiilor bilaterale, inclusiv pe componenta economică, susținând că Trump ar fi spus că oprirea războiului ar deschide perspective pentru restabilirea legăturilor dintre Rusia și SUA, cu „beneficii enorme” pentru ambele țări. „Donald Trump a pledat în mod clar pentru o încetare rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de anvergură pentru o restabilire completă a relațiilor americano-ruse. În opinia sa, acest lucru ar avea un impact deosebit asupra legăturilor comerciale și economice, care promit beneficii colosale pentru ambele țări.” Context: emisarii lui Trump, discuții la Moscova și Kiev, fără rezultate anunțate Ușakov a mai spus că cei doi lideri au discutat rezultatele vizitei la Moscova și Kiev, din weekendul precedent, a reprezentanților lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a descris convorbirea drept „deschisă și constructivă”, iar potrivit TVPWorld , emisarii s-au întâlnit cu Putin la Moscova și ulterior au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu a fost anunțată „nicio realizare semnificativă”, însă Zelenski a declarat că emisarii ar fi prezentat câteva „idei bune” pentru a avansa negocierile, conform aceleiași relatări. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu sunt detaliate public „măsurile realiste” pe care Putin ar fi spus că le poate lua partea americană. De asemenea, relatarea se bazează pe declarațiile Kremlinului și pe preluări din presa internațională citată, fără o confirmare independentă a conținutului discuției. Convorbirea a avut loc la câteva ore după reluarea atacurilor rusești asupra Kievului, după o pauză de trei zile legată de vizita emisarilor americani; autoritățile ucrainene au anunțat trei morți și 19 răniți, potrivit Digi24. [...]
Aprovizionarea globală cu motorină rămâne tensionată până la începutul lui 2027 , pe fondul unui deficit de capacități de rafinare și al unor șocuri de ofertă care împing prețurile și marjele la niveluri ridicate, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor directori din industria petrolieră preluate de Reuters . Problema, spun executivii, este că piața produselor rafinate (în special motorina) este mai vulnerabilă decât cea a țițeiului: există mai puțină capacitate disponibilă de procesare, iar întreruperile de producție și restricțiile comerciale se traduc rapid în lipsuri și scumpiri, mai ales înaintea vârfului de cerere din sezonul rece. De ce se strânge oferta: rafinare insuficientă și exporturi blocate Printre factorii care mențin presiunea pe piață se numără lipsa capacităților de rafinare care să compenseze deficitul, decizia Rusiei de a interzice exporturile de motorină și apropierea iernii, când consumul crește. Rafinăriile din Rusia și Orientul Mijlociu au fost afectate de războaiele din Ucraina și Iran, iar marjele la motorină au urcat la niveluri record în Europa și SUA, în paralel cu reducerea livrărilor de țiței către Asia, potrivit informațiilor citate. Directorul general al traderului de petrol Vitol , Russell Hardy, a indicat un deficit de produse petroliere, invocând lipsa a două milioane de barili pe zi din Rusia și aproape două milioane de barili pe zi din Orientul Mijlociu. „Încă nu avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a contracara aceste lipsuri. Continuăm să consumăm din surplusul existent în întreaga lume şi suntem practic la sfârşitul stocurilor noastre.” Hardy a mai spus că aprovizionarea cu țiței stă mai bine decât cea cu produse rafinate, deoarece Orientul Mijlociu exportă zilnic aproximativ nouă milioane de barili de țiței și doar un milion de barili de produse rafinate. Efectul în piață: marje record și risc de cerere mai mică În SUA, majoritatea rafinăriilor funcționează deja la capacitate maximă, a declarat Mark Senn, vicepreședinte la Phillips 66, care avertizează că tensiunile pot continua dacă stocurile de motorină intră în iarnă la niveluri scăzute. Publicația notează că prețurile motorinei au atins un nivel record în SUA la sfârșitul săptămânii trecute, iar „spread-urile” la motorină (diferențe de preț folosite ca indicator al profitabilității rafinăriilor) au ajuns la un record de 108,02 dolari pe baril miercuri (aprox. 497 lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). Pe acest fundal, Russell Hardy anticipează că prețurile ridicate și lipsa livrărilor disponibile de combustibili ar urma să reducă cererea globală de petrol cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi în 2026 față de 2025. Ce urmează: presiune până trece iarna Mesajul executivilor este că piața motorinei intră în sezonul rece cu stocuri subțiri și cu puține „supape” rapide de creștere a ofertei, ceea ce poate prelungi tensiunile până la începutul anului viitor. În același timp, Hardy se așteaptă ca diferența dintre importurile de țiței ale Chinei din 2025 și 2026 (de cinci până la șase milioane de barili pe zi) să se reducă spre final de an, astfel încât China să aibă suficient combustibil pentru iarnă. [...]
Kelemen Hunor cere o lege a lobby-ului după controversa zborului privat București–Mykonos , susținând că lipsa de reguli lasă loc unor situații „legal” discutabile, dar problematice moral, potrivit Digi24 . Președintele UDMR a declarat la Parlament că senatorul UDMR István-Loránt Antal „nu a avut niciun mandat” din partea partidului să se afle în avionul pe ruta București–Mykonos și că „nu avea ce căuta” acolo, în calitate de senator și președinte de comisie. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Controversa a pornit după ce, potrivit presei centrale, un zbor cu un avion privat pe ruta București–Mykonos a atras atenția mediului politic, pe lista pasagerilor fiind menționați un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, între care și senatorul UDMR. Digi24 a relatat anterior despre lista pasagerilor într-un material separat, disponibil aici . Miza: reguli mai stricte pentru interacțiunea politicienilor cu mediul de afaceri În acest context, Kelemen Hunor a reluat ideea adoptării unei legi a lobby-ului (reglementarea activității de influențare a deciziilor publice), argumentând că, în lipsa unui cadru legal, pot apărea situații în care cineva să invoce că „legal n-am făcut nimic rău”, deși rămân probleme de moralitate și „incompatibilități nescrise”. „România ar trebui să aibă o lege a lobby-ului. (...) Dacă ceva nu este reglementat (...) poți să spui că «legal n-am făcut nimic rău», dar există și moralitate, există și incompatibilități nescrise.” Ce transmite UDMR despre cazul Antal Kelemen Hunor a spus că senatorul i-a trimis un mesaj despre situație, dar că nu au discutat mai mult. Liderul UDMR a insistat că prezența lui Antal în acel avion a fost „o greșeală” și a adăugat că, în acea componență, deplasarea „n-avea niciun sens politic”. Totodată, el a evitat să comenteze „calitatea și prezența altor persoane” și a punctat că „electoratul va sancționa pe noi, pe fiecare, pentru ceea ce face”. [...]
