Știri
Știri din categoria Diverse
Amenințarea cu procesul împotriva lui Kimberly Guilfoyle deschide un nou front de risc juridic și reputațional pentru administrația Trump, după acuzații legate de bani și de modul în care ar fi fost gestionată o datorie personală înaintea audierii de confirmare, potrivit Digi24.
Eric Deters, prezentat ca donator al lui Donald Trump, a spus că intenționează să o dea în judecată pe Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia care își încheie mandatul, precum și pe avocații acesteia și firma lor de avocatură, într-un proces pe care ar vrea să-l deschidă în Kentucky. Deters a făcut declarațiile la CNN, iar citarea este atribuită de Digi24 publicației Huffington Post.
Deters contestă afirmația echipei juridice a lui Guilfoyle potrivit căreia el i-ar datora bani și spune că tocmai această acuzație stă la baza demersului său în instanță.
„Nu datorez niciun ban ambasadoarei Guilfoyle și de aceea o voi da în judecată pentru calomnie.”
În paralel, The Wall Street Journal a relatat că Guilfoyle l-ar fi presat pe Deters să acopere o datorie de 100.000 de dolari pe cardul de credit (aprox. 450.000 lei), fără ca acest lucru să fie descoperit, înainte de audierea sa de confirmare din septembrie anul trecut, în schimbul unui acces mai facil la administrația Trump. Publicația americană a citat și un mesaj atribuit lui Guilfoyle, transmis pe aplicația Signal.
„Dragule, te rog, am nevoie să rezolvi asta pentru mine astăzi.”
După apariția relatării din presa americană, Guilfoyle a contestat autenticitatea mesajelor de pe Signal într-o declarație transmisă prin avocatul său. Apărarea susține că, de fapt, Deters i-ar datora ei bani pentru conferințe și consultanță, pe care ea încerca să îi încaseze înainte de începerea mandatului de ambasador.
Pe fondul scandalului, Donald Trump a confirmat luni că ia în considerare concedierea lui Guilfoyle, spunând: „Nu suntem mulțumiți”. Deters a apreciat, la rândul său, că aceasta „e terminată” și că „va trebui să o concedieze”.
Guilfoyle a confirmat marți, pe X, că părăsește funcția și a respins acuzațiile.
„Mi-am dedicat viața profesională luptei pentru dreptate, apărării a ceea ce este corect și susținerii valorilor care fac America excepțională. Nu voi permite ca acuzațiile false să definească deceniile mele de serviciu public.”
Din informațiile prezentate, Deters vorbește despre intenția de a acționa în instanță, însă nu sunt oferite detalii despre depunerea efectivă a unei plângeri sau despre un calendar al procedurilor. În același timp, plecarea lui Guilfoyle din post mută disputa din zona strict diplomatică în cea a potențialelor consecințe juridice și politice, pe fondul acuzațiilor publice și al relatărilor din presa americană.
Recomandate
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Discuțiile Trump–Netanyahu despre posibile atacuri asupra Iranului înainte de alegeri ridică riscul unei noi escaladări regionale , cu potențial de a afecta inclusiv fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 , care citează surse „bine informate” ale Axios . Netanyahu i-ar fi prezentat președintelui SUA informații ale serviciilor secrete israeliene, potrivit cărora Iranul ar lua măsuri pentru reluarea programului nuclear. Un oficial american citat de Axios susține că premierul israelian a discutat de mai multe ori despre această opțiune, iar Trump i-ar fi răspuns: „Ei bine, Bibi, pregătește-te”, fără „promisiuni concrete”. Presiune economică vs. opțiune militară Postul israelian N12 a relatat că Trump și Netanyahu ar fi avut mai multe convorbiri telefonice în ultimele două săptămâni, în care premierul israelian a invocat necesitatea unor noi lovituri comune împotriva Iranului. Totuși, potrivit surselor N12, Trump nu ar fi dat un răspuns definitiv, deoarece majoritatea consilierilor săi ar susține continuarea presiunii economice asupra Teheranului. Calendar electoral și miza internă Alegerile parlamentare din Israel sunt programate pentru 27 octombrie, iar alegerile intermediare pentru Congresul SUA pentru 3 noiembrie. În același context, șeful Statului Major al armatei israeliene (Tsahal), Eyal Zamir, le-ar fi spus interlocutorilor americani că reluarea războiului și eventuale atacuri cu rachete ca răspuns din partea Iranului ar putea duce la amânarea alegerilor din Israel. O sursă Axios mai afirmă că Netanyahu ar fi convins că avantajul său politic este „a fi prim-ministru în timp de război”. Strâmtoarea Ormuz, condiție invocată de Trump Pe 11 octombrie, Trump a numit Iranul „o țară foarte răuvoitoare” și a reiterat că este inacceptabil ca Teheranul să dețină arme nucleare. Digi24 notează că, anterior, Trump a scris pe Truth Social că SUA nu vor lansa atacuri asupra Iranului până la alegerile intermediare din 3 noiembrie, cu condiția ca livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz să continue. În iunie, SUA și Iranul au semnat un memorandum privind încetarea ostilităților, ridicarea blocadei maritime și restabilirea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, însă în iulie părțile au reluat schimbul de lovituri, iar armata americană a reinstaurat blocada maritimă asupra Iranului. [...]
Sorin Grindeanu susține că schimbarea Guvernului Bolojan era decisă intern, indiferent de poziția SUA , într-o reacție venită după demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PSD vizează direct speculațiile despre influențe externe în politica de la București și încearcă să fixeze responsabilitatea deciziei în zona majorității parlamentare. Grindeanu a reluat explicația privind demiterea Guvernului Bolojan , invocând o întâlnire din martie cu Guilfoyle, organizată „prin cunoscuți comuni”, într-un restaurant din nordul Capitalei, după ce nu a putut participa la un eveniment oficial la Ambasada SUA din România. În versiunea sa, discuția nu ar fi avut ca subiect guvernele din România. „Dacă îmi spunea doamna ambasador «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam (...) trebuia schimbat din toamnă.” Ce urmărește declarația: delimitarea de ideea „presiunilor externe” Prin această poziționare, președintele PSD încearcă să contracareze interpretările potrivit cărora schimbarea guvernului ar fi fost influențată de discuții cu un oficial american. În același timp, Grindeanu afirmă că decizia ar fi fost întârziată și că, în opinia sa, Bolojan „trebuia schimbat din toamnă”. În context, liderul PSD a indicat și aritmetica parlamentară care a dus la căderea guvernului, menționând că voturile PSD și AUR au contribuit la schimbare, conform relatărilor din aceeași sursă. Contextul extern: demisia lui Guilfoyle Reacția lui Grindeanu vine după ce Casa Albă i-a cerut lui Kimberly Guilfoyle să demisioneze din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia. În materialul Digi24 este menționat că demisia a fost cerută la câteva zile după apariția unor mesaje text făcute publice, despre care CBS News ar fi relatat că indicau solicitarea a 100.000 de dolari pentru plata unei facturi American Express, înaintea audierii de confirmare din Senat, în schimbul promisiunii de influență. Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre pașii următori în plan diplomatic sau despre eventuale reacții oficiale ale părții americane față de afirmațiile lui Grindeanu. [...]
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
UDMR anunță că va vota Guvernul Niculescu fără să intre la guvernare, o formulă care poate debloca rapid deciziile bugetare și reduce riscul prelungirii crizei politice , potrivit Digi24 . Loránd Turos , liderul senatorilor UDMR, spune că formațiunea va susține instalarea cabinetului condus de Luca Niculescu , dar nu va avea reprezentanți în Executiv. Miza: majorități în Parlament pentru măsuri economice și rectificare bugetară Turos leagă explicit nevoia de guvern funcțional de capacitatea statului de a lua decizii cu impact economic, inclusiv pe zona bugetară. Senatorul avertizează că, fără un executiv cu puteri depline, România rămâne blocată în incapacitatea de a adopta măsurile necesare, iar o eventuală prelungire a crizei ar amplifica presiunea asupra populației. „Trebuie să stopăm această criză economică. Trebuie ca cetățenii să nu mai ducă povara crizei și trebuie să luăm măsuri ca ziua de mâine să aibă o perspectivă mai pozitivă.” În același timp, el subliniază dificultatea guvernării în actualul context parlamentar, unde fiecare măsură ar necesita negociere și o majoritate construită de la caz la caz. De ce UDMR rămâne în afara Executivului, dar promite sprijin pe proiecte UDMR spune că va vota atât guvernul, cât și programul de guvernare, însă fără participare directă la actul executiv. Turos precizează că această poziționare nu înseamnă opoziție automată la viitoarele inițiative ale cabinetului. „Noi votăm acest guvern și nu vom face parte din Executiv. Dar asta nu înseamnă că nu vom susține acele măsuri guvernamentale care sunt necesare pentru bunăstarea cetățenilor și pentru stabilitatea politică și economică a țării.” Contextul negocierilor: „naveta” între partide și avertismentul privind „cheile statului” Turos afirmă că UDMR a încercat „toată vara” să aducă la aceeași masă liderii partidelor din fosta coaliție (PSD, PNL, USR), pentru a găsi o soluție de ieșire din criza politică. El pune blocajul pe seama „supărărilor și orgoliilor” și evită să indice un partid anume ca fiind mai puțin dispus la compromis. „Altfel, luăm cheile statului și le aruncăm extremiștilor.” Anticipatele și dizolvarea Parlamentului: risc de prelungire a crizei și blocaj bugetar Întrebat despre dizolvarea Parlamentului, senatorul spune că nu știe să fi existat discuții la Cotroceni pe această temă. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea prelungi criza, fără să rezolve problema centrală: lipsa unui guvern cu puteri depline, capabil să opereze inclusiv cu instrumente bugetare. Turos invocă și un exemplu din județul Satu Mare, pe care îl reprezintă, susținând că există angajați care nu și-au primit salariile și nu au siguranța locului de muncă, motiv pentru care „este foarte important” să existe guvern și „o rectificare bugetară”, alături de stabilitate bugetară, economică și politică. [...]
Germania vrea extinderea rapidă a cotelor UE la importuri din China , într-o mișcare care ar putea schimba regulile de acces pe piața europeană pentru mai multe industrii, potrivit Libertatea , care citează Bloomberg . Berlinul ar urma să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru introducerea de „măsuri de salvgardare” – instrumente care permit UE să restricționeze importurile dintr-un sector atunci când există o creștere bruscă a volumelor. Ținta: sectoare suplimentare față de auto, precum produse chimice, inginerie mecanică și, posibil, produse farmaceutice, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile. De ce contează: un semnal de înăsprire a politicii comerciale a UE Inițiativa vine pe fondul unui deficit comercial al UE în relația cu China de „un miliard de euro pe zi”, conform informațiilor citate. Extinderea cotelor ar însemna, practic, o barieră cantitativă la importuri, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a concurenței pe piața europeană în industrii sensibile. Modelul invocat: plafonarea importurilor de mașini hibride Comisia Europeană a ajuns săptămâna trecută la un acord cu Beijingul pentru înjumătățirea importurilor de mașini hibride din China, care vor fi limitate la 350.000 pe an. În spatele deciziei se află îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă, notează materialul. Contextul din auto este deja tensionat: UE a impus în 2024 tarife vamale de 35% pentru importurile de mașini electrice din China, ceea ce a dus la creșterea importurilor de hibride, taxate cu 10%. Riscul de „ocolire”: mașinile cu motoare termice rămân neatinse Potrivit informațiilor, o cotă aplicată vehiculelor hibride ar lăsa în continuare „libere” mașinile clasice, cu motoare termice – o nișă care ar putea fi exploatată de producătorii din China. În paralel, datele citate indică presiunea de export a industriei auto chineze: China a produs anul trecut 34,5 milioane de mașini, la o capacitate instalată de 55 de milioane. În primele nouă luni din acest an, China a exportat 8,2 milioane de mașini, dintre care 7,1 milioane autoturisme, în creștere cu 70%, iar pentru întregul an este „pe cale” să ajungă la 11–12 milioane de autovehicule. Ce urmează În acest moment, demersul descris este unul de presiune politică și de discuții la nivelul Comisiei Europene, pe baza unor surse citate de Bloomberg. Dacă UE ar trece la măsuri de salvgardare și în alte sectoare, companiile europene și importatorii ar putea vedea schimbări rapide în condițiile de aprovizionare și în costuri, în funcție de modul concret în care ar fi stabilite cotele și sectoarele vizate. [...]
