Știri
Știri din categoria Diverse
Recep Tayyip Erdogan a cerut la ONU recunoașterea Ciprului de Nord, o mișcare care tensionează cadrul diplomatic și economic al insulei divizate, potrivit Digi24, care citează publicația greacă Ekathimerini.
În discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, la New York, liderul turc a făcut apel la comunitatea internațională să recunoască „Republica Turcă a Ciprului de Nord” și să stabilească relații „politice, diplomatice și economice” cu această entitate.
„Fac apel la comunitatea internațională să recunoască Republica Turcă a Ciprului de Nord și să stabilească relații politice, diplomatice și economice cu aceasta.”
Erdogan a susținut că „egalitatea suverană” și „statutul internațional egal” al ciprioților turci trebuie garantate și a acuzat existența unei „izolări inumane” la care ar fi supuși.
„Egalitatea suverană și statutul internațional egal al poporului turc-cipriot trebuie garantate, iar izolarea inumană la care a fost supus trebuie să ia sfârșit.”
Cipru este divizat din 1974, după invazia Turciei, iar ciprioții turci și-au declarat independența în 1983. Conform informațiilor citate de Digi24, doar Turcia recunoaște nordul insulei, unde menține peste 35.000 de soldați.
Erdogan a mai folosit tribuna Adunării Generale a ONU pentru a cere recunoașterea Ciprului de Nord și în anii trecuți, fără ca poziția internațională privind statutul regiunii să se schimbe.
În același discurs, președintele Turciei a condamnat ceea ce a numit „politici globale de neutralizare a genului”, despre care a spus că ar viza familiile și copiii, pledând pentru protejarea „familiei tradiționale” formate dintr-un bărbat și o femeie.
Digi24 notează că aceste declarații vin la o săptămână după raiduri și arestări ample în Turcia, într-o operațiune numită „Familia mea este în siguranță”. Potrivit sursei, 82 de persoane au fost încarcerate în așteptarea procesului, iar peste 100 de protestatari au fost reținuți.
Erdogan a cerut și ca reconstrucția Fâșiei Gaza să înceapă „fără întârziere” și a îndemnat comunitatea internațională să intensifice presiunea asupra Israelului.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere creșterea pregătirii de apărare a Europei , deși apreciază că un atac al Rusiei asupra unei țări NATO „nu este foarte probabil” în următorii unu-doi ani, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis într-un interviu la CNN de la New York, pune accent pe reechilibrarea efortului de securitate în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru nivelul cheltuielilor de apărare în Europa. Nicușor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , a spus că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO, dar a avertizat că statele membre trebuie să rămână pregătite. „Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi.” Presiune pentru „reechilibrarea” contribuției europene la apărare În același interviu, șeful statului a susținut ideea că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare și a afirmat că Donald Trump „are dreptate” când cere această reechilibrare. Nicușor Dan a indicat că liderii europeni au început deja să trateze amenințarea ca pe una structurală, prin majorarea cheltuielilor și intensificarea cooperării. „Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite.” Ucraina și sancțiunile, parte din aceeași strategie Președintele a mai declarat că nu crede că Rusia este „cu adevărat pregătită” să negocieze încheierea războiului. În acest context, el a pledat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei.” Nicușor Dan participă la sesiunea Adunării Generale a ONU care are loc la New York, unde agenda de securitate regională și europeană rămâne un subiect central pe fondul războiului din Ucraina. [...]
Discursul lui Trump la ONU ridică miza presiunii SUA asupra Cubei , într-un mesaj care sugerează continuarea liniei dure – cu potențiale efecte asupra relațiilor economice din regiune – potrivit Digi24 . Președintele american a spus că „regimul comunist” de la Havana „se prăbușește” și „va cădea”, în timp ce SUA ar urmări „o schimbare fundamentală” în Cuba. În discursul susținut marți în fața Adunării Generale a ONU , Trump a descris Cuba drept „un stat care a eșuat complet” și a afirmat că presiunea asupra regimului este „cea mai mare” din istoria sa. El a reluat și mesajul ideologic, spunând că „comunismul nu va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba”. Delegația cubaneză a părăsit sala în timpul intervenției lui Trump, un gest care indică nivelul de tensiune diplomatică în jurul subiectului. Context: embargo vechi și presiune intensificată Statele Unite mențin un embargo comercial asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei, notează materialul, în contextul unei politici regionale mai asertive. Digi24 menționează că această escaladare a venit după ce SUA au recurs la opțiunea militară în ianuarie pentru a-l înlătura pe președintele venezuelean Nicolas Maduro. Trump a mai calificat Cuba drept „stat eșuat” și în trecut, inclusiv în luna iunie, când a spus că SUA au „planuri foarte bune” pentru această țară și că „se vor ocupa de ea”. De ce contează: semnal pentru politica externă și pentru mediul economic din regiune Mesajul de la ONU indică faptul că Washingtonul își păstrează direcția de presiune asupra Cubei și își asumă public obiectivul unei schimbări de regim, ceea ce poate menține ridicat riscul politic în Caraibe și America Latină. În practică, acest tip de poziționare tinde să influențeze climatul investițional și relațiile comerciale din regiune, mai ales în jurul țărilor aflate sub sancțiuni sau restricții. În plan intern, Trump se bazează pe sprijinul cubanezo-americanilor cu vederi intransigente din Florida, care susțin de decenii o schimbare de regim orchestrată de SUA, iar președintele republican și-a exprimat explicit dorința de a vedea o schimbare în Cuba. [...]
Marea Britanie își extinde apărarea în spațiu printr-o nouă escadrilă RAF , menită să protejeze sateliții critici pentru economie și infrastructură, inclusiv comunicațiile mobile și navigația, potrivit Digi24 . Noua unitate va folosi tehnologie clasificată pentru operațiuni atât defensive, cât și ofensive, pe fondul avertismentelor privind intensificarea activității ostile pe orbită. Escadrila nr. 3 pentru Efecte Spațiale are misiunea de a „perturba, slăbi și împiedica activitatea ostilă în spațiu”, conform unui comunicat al Ministerului Apărării. Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale Regatului Unit, Harv Smyth , a spus că aceste capabilități sunt „necinetice” și se bazează în principal pe război electronic, inclusiv bruiaj preventiv, pentru a reduce riscul ca sateliții inamici să afecteze sateliții britanici. De ce contează: sateliții susțin servicii esențiale și au impact economic direct Miza este protejarea unor servicii fără de care economia modernă funcționează greu: ghidarea navelor, conectivitatea telefoanelor mobile și avertizarea timpurie privind atacurile cu rachete. În acest context, șefii militari au invocat raportul Blackett, care estimează că o defecțiune a serviciului de navigație prin satelit ar putea costa economia britanică 1 miliard de lire sterline pe zi. Totodată, riscurile operaționale cresc odată cu aglomerarea orbitei: dacă în 2018 existau sub 2.000 de sateliți activi, în prezent numărul depășește 15.000, ceea ce amplifică atât vulnerabilitățile, cât și consecințele incidentelor. Context: escaladare a competiției militare pe orbită Potrivit The Times (citat de Digi24), crește îngrijorarea că adversari precum Rusia și China ar avea deja capabilități cu dublă utilizare (civile și militare) și au simulat atacuri folosind astfel de mijloace. Smyth s-a declarat „foarte îngrijorat” de intențiile Rusiei și a acuzat Moscova de manevre „nesigure și neprofesioniste” în apropierea sateliților britanici, precum și de desfășurarea de proiectile în spațiu. În paralel, SUA au anunțat recent că dețin arme de control spațial aflate pe orbită, iar Beijingul a avertizat că spațiul riscă să fie transformat într-o zonă de război. Publicația mai notează că Statele Unite își propun să-și dubleze efectivele forței spațiale în următorii cinci ani, până la aproximativ 25.000 de militari. Ce urmează: extindere graduală și buget dedicat până în 2030 Forța spațială britanică include deja Prima Escadrilă de Operațiuni Spațiale și A Doua Escadrilă de Avertizare Spațială, iar noua escadrilă ar urma să completeze acest dispozitiv prin acțiuni directe împotriva amenințărilor. Unitatea se va extinde în timp, pe măsură ce noi capabilități vor intra în serviciu, însă Ministerul Apărării a refuzat să ofere detalii suplimentare din motive de securitate. La nivel de politici publice, guvernul laburist intenționează să aloce 7,8 miliarde de lire sterline pentru strategia spațială până în 2029-2030, sumă care include 880 de milioane de lire sterline pentru activități de informații, supraveghere și recunoaștere spațială, precum și pentru activități de control spațial. Regatul Unit a exclus oficial testarea rachetelor antisatelit distructive și spune că lucrează în cadrul comitetului ONU pentru promovarea unor reguli și comportamente responsabile în spațiul cosmic. [...]
Donald Trump a deschis o nouă pistă de negociere cu Caracas pe energie și investiții , după întâlnirea de la New York cu președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , pe fondul acordurilor petroliere și al discuțiilor despre finanțare internațională, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întrevederea informală a avut loc marți seara, în marja Adunării Generale a ONU, la o recepție organizată de Trump, și este prima întâlnire directă dintre cei doi de la capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, într-un raid desfășurat în ianuarie. Pentru Rodriguez, vizita este prima în SUA de la preluarea mandatului, iar miercuri după-amiază urmează să țină un discurs în fața Adunării Generale. Miza economică: petrol, investiții și acces la finanțare Delegația venezueleană a venit la New York cu o echipă cu profil economic, inclusiv vicepreședintele pentru economie, ministrul petrolului și reprezentanți ai companiei petroliere de stat PDVSA , cu obiectivul de a prezenta Venezuela ca fiind „atractivă pentru investiții”, potrivit a două persoane apropiate delegației, citate de Reuters. În discursul său la Adunarea Generală, Trump a descris acordul petrolier semnat luna trecută de administrația sa cu Caracas drept „probabil cel mai mare acord încheiat vreodată” și a spus că își dorește investiții de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 de miliarde de lei) direcționate către industria petrolieră din Venezuela. Pe lângă discuțiile politice, surse citate de Reuters afirmă că delegația a purtat discuții despre energie, minerit și datorie cu oficiali americani, instituții financiare multilaterale și companii. În același timp, directorul Băncii Interamericane de Dezvoltare încearcă să obțină aprobarea unui împrumut de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde de lei) pentru Venezuela, demers care s-a lovit de rezistență în consiliul de administrație al instituției. Cine a participat și ce semnal politic transmite întâlnirea Un oficial al Casei Albe a declarat că la întâlnire au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, șefa de cabinet Susie Wiles și Stephen Miller, asistent al președintelui și șef adjunct de cabinet pentru politici. Rodriguez a prezentat întâlnirea ca un pas către consolidarea relațiilor bilaterale în energie, minerit și securitate și a pledat pentru dialog. „Venezuela și Statele Unite au o relație istorică pe care, în această nouă etapă, suntem chemați să o gestionăm prin dialog.” Ea a mai spus că administrația sa va urmări o politică diplomatică orientată spre „rezultate concrete și beneficii colective” pentru venezueleni. Costul de imagine: acuzații că Washingtonul marginalizează opoziția Reuters notează că Trump a construit o relație de colaborare cu Rodriguez, care a fost vicepreședinte în perioada lui Maduro, însă criticii susțin că Washingtonul ar fi marginalizat opoziția condusă de Maria Corina Machado, renunțând la cererile privind alegeri libere în favoarea acordurilor petroliere și de investiții cu guvernul interimar. În paralel, un grup de venezueleni a protestat la New York cerând alegeri, iar peste 50 de manifestanți s-au adunat în fața sediului ONU cu mesaje precum „Fără vot, fără petrol” și „Față nouă, același regim”. Echipa lui Machado a afirmat că aceasta, aflată în exil de la sfârșitul anului trecut, a încercat de trei ori fără succes să se întoarcă în Venezuela în ultimele ore. În discursul său, Trump l-a numit pe Maduro „dictator fără de lege”, a spus că sute de prizonieri politici au fost eliberați de la capturarea acestuia și a prezentat raidul ca dovadă că SUA își vor proteja interesele în emisfera vestică. Ce urmează Pe termen scurt, discursul lui Rodriguez la Adunarea Generală și discuțiile economice purtate la New York pot indica dacă apropierea SUA–Venezuela se traduce în pași concreți pe zona de energie și finanțare. În același timp, tensiunea dintre obiectivele economice (petrol și investiții) și presiunea pentru alegeri rămâne un punct sensibil, alimentat de protestele diasporei și de criticile privind rolul opoziției. [...]
Finalizarea programului de guvernare este legată de desemnarea miniștrilor , iar documentul ar urma să ajungă în Parlament împreună cu lista Cabinetului cel târziu vineri seară, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la liderul UDMR, Kelemen Hunor , care spune că discuțiile dintre partidele ce îl susțin pe premierul desemnat Siegfried Mureșan s-au concentrat pe conținut, nu pe împărțirea portofoliilor. Kelemen Hunor a refuzat să comenteze numele posibiliilor miniștri și a susținut că nu a discutat cu Mureșan nici despre persoane, nici despre structura Guvernului. În același timp, el afirmă că, de la momentul desemnării lui Mureșan, cele trei partide care au anunțat sprijinul nu au intrat în negocieri pe portofolii. De ce contează: fără listă de miniștri, programul rămâne „aproape gata” Liderul UDMR a explicat că programul nu este încă finalizat și că poate fi închis „în momentul în care vor fi desemnați și miniștrii”. În discuțiile recente, spune el, accentul a fost pus pe „ideile principale” și pe zone sensibile, inclusiv fiscalitatea. „Nu pot comenta deloc lista aceasta fiindcă noi nu am avut nicio discuție despre structură și despre portofolii.” Calendarul anunțat și orizontul programului Kelemen Hunor a indicat un termen: înainte de expirarea celor zece zile, „vineri după-amiază, cel târziu spre seară”, programul de guvernare și lista de miniștri ar urma să fie depuse în Parlament. Tot el a precizat că programul ar urma să acopere o perioadă de maximum doi ani, pe motiv că România se află la jumătatea ciclului electoral. „E aproape gata, stați liniștiți că va fi un program foarte bun. Înainte de termenul de zece zile, vineri după-masă, cel târziu spre seară, va fi în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri.” [...]
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
