Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu peste 600 de drone asupra Moscovei ridică presiunea operațională pe apărarea aeriană a Rusiei, într-un context în care astfel de lovituri la distanță devin aproape zilnice, potrivit Digi24.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a transmis că 620 de drone au zburat spre regiunea capitalei luni seara și marți dimineața. Conform declarațiilor sale, majoritatea au fost interceptate în zbor, iar alte 180 de drone au fost doborâte ulterior în zona Moscovei.
Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar la momentul relatării nu existau date despre posibile victime sau pagube materiale. Potrivit agenției ruse de stat TASS, citată de focus.de, ar fi fost cel mai intens atac de acest tip din ultimii doi ani.
În același material se arată că Forțele Aeriene Ucrainene desfășoară atacuri la scară largă împotriva regiunii Moscovei aproape zilnic. Sobianin a mai spus că, duminică noaptea, regiunea ar fi fost atacată de aproximativ 600 de drone, atac în urma căruia ar fi existat un deces și mai multe persoane rănite.
Tot în acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat schimbări de personal la conducerea armatei, fără a da nume. El a vorbit și despre continuarea „operațiunilor la distanță” și despre stabilirea priorităților pentru „atacuri de precizie până în septembrie”, menționând că armata ucraineană vizează tot mai mult industriile rusești de armament și petrol, cu scopul de a slăbi capacitățile ofensive ale Rusiei.
Volumul raportat al atacului (peste 600 de drone într-o singură noapte) indică o intensificare care poate forța Rusia să mențină resurse semnificative pentru apărarea aeriană în jurul capitalei și să gestioneze un ritm susținut de interceptări, în condițiile în care astfel de atacuri sunt descrise ca fiind aproape zilnice. În lipsa unor date independente despre pagube, rămâne neclar impactul material imediat, însă presiunea asupra sistemelor de apărare și a capacității de reacție este elementul central al episodului relatat.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra Novorosiisk a blocat temporar un terminal prin care trece până la o treime din exporturile rusești de cereale , ridicând miza economică a folosirii noilor rachete-drone cu rază lungă „Palianiția” și „Peklo”, potrivit Digi24 . Operațiunea a vizat baza navală rusă din Novorosiisk, descrisă ca ultimul mare punct de sprijin al flotei ruse pe Marea Neagră. În noaptea de 12 august, „Palianiția” și „Peklo” ar fi acționat coordonat pentru prima dată într-o singură operațiune, fiind prezentate ca dezvoltări capabile să lovească ținte la distanțe de până la 650–700 km. În același atac, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a folosit, în premieră într-o singură operațiune, patru tipuri de rachete autohtone, alături de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot. De ce contează: efect economic imediat în portul-cheie al Rusiei Consecința economică menționată este suspendarea activității terminalului de cereale din Novorosiisk după atac. Prin acest terminal trec „până la o treime” din exporturile rusești de cereale, ceea ce face ca lovirea infrastructurii din zonă să aibă potențial de perturbare a fluxurilor logistice și comerciale, dincolo de ținta militară. Zelenski a descris operațiunea drept o manifestare a „sancțiunilor cu rază lungă de acțiune” și a afirmat că Ucraina va continua să preseze Rusia spre pace prin utilizarea în continuare a armelor cu rază lungă și medie de acțiune. Ce se știe despre „Palianiția” și „Peklo” Informațiile despre caracteristici sunt atribuite de Digi24 unei sinteze realizate de RBC-Ucraina , iar unele detalii au fost publicate anterior de Defense Express, conform articolului. „Palianiția” (rachetă-dronă): Greutate: 320 kg, cu sarcină utilă de până la 100 kg. Rază maximă: 650 km. Viteză de croazieră: până la 900 km/h. Altitudine de zbor: între 15 și 500 m. Dimensiuni: lungime 3,5 m; anvergura aripilor 1,7 m. Propulsie și ghidare: motor turbojet; sistem combinat INS+GPS (navigație inerțială plus ghidare prin satelit). Lansare: de la rampă terestră, cu accelerator cu combustibil solid. Utilizare: Ucraina ar fi folosit-o prima dată în august 2024; caracteristicile ar fi fost prezentate de Ukroboronprom la expoziția MSPO 2025, potrivit Defense Express. „Peklo” (hibrid dronă de atac – rachetă cu aripi): Viteză: 700 km/h. Rază de acțiune: până la 700 km. Dezvoltare: fostul ministru al industriilor strategice, German Smetanin, a declarat că a fost creată „de la zero” într-un an și că a avut deja utilizări de luptă reușite, la predarea primului lot către Forțele de Apărare în decembrie 2024. Context operațional: atac coordonat cu mai multe tipuri de rachete Zelenski a afirmat că, pe lângă „Palianiția” și „Peklo”, în operațiune au fost folosite „Bars” și „Dovgii Neptun”, precum și „o serie de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot”. Tot el a susținut distrugerea mai multor nave ale flotei ruse în golful Novorosiisk, menționând în special fregatele „Amiral Essen” și „Amiral Makarov”. [...]
Aplicarea noii Legi a integrității în cazul lui Dominic Fritz riscă să fie blocată de principiul „non bis in idem” , adică interdicția de a sancționa de două ori aceeași faptă, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Miza este operațională și de reglementare: dacă mecanismul de „pierdere de drept” a mandatului se lovește de o sancțiune deja aplicată, procedura de înlăturare a primarului Timișoarei poate depinde de anularea în instanță a ordinului prefectului. Curtea Constituțională a validat amendamentul din Legea integrității prin care aleșii locali găsiți definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În acest context, Dominic Fritz este vizat direct, după ce starea de conflict de interese a fost constatată de Agenția Națională de Integritate și a rămas definitivă în instanță, după ce edilul a pierdut la Curtea de Apel Timișoara și la Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce „două sancțiuni pentru aceeași faptă” poate bloca demiterea Cristian Clipa, expert în drept administrativ și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, susține că, dincolo de discuția despre retroactivitate, obstacolul major este că prefectul a emis deja un ordin de sancționare: diminuarea indemnizației de primar cu 10% timp de șase luni. În această logică, un nou ordin de prefect care ar constata încetarea de drept a mandatului, pentru aceeași stare de conflict de interese, ar însemna o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, ceea ce ar încălca principiul „non bis in idem”. Ce ar trebui să se întâmple procedural, potrivit expertului Pentru ca Fritz să își piardă mandatul în baza noii legi, Clipa spune că ar fi necesar ca ordinul prefectului prin care a fost aplicată sancțiunea de 10% pe șase luni să fie anulat în instanță. Expertul afirmă că există deja o acțiune în instanță pentru anularea ordinului prefectului, promovată de un partid (Partidul România Puternică), iar decizia CCR ar putea sprijini această acțiune. Într-un astfel de scenariu, instanța de contencios administrativ ar putea anula ordinul inițial și, la cererea reclamanților, ar putea obliga prefectul să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a declarat însă că instituția nu a fost citată până acum într-un proces pentru anularea ordinului de sancționare și că dosarul nu figurează încă pe portalul Tribunalului Timiș. Ce urmează cu legea: promulgarea și marja de manevră a președintelui După decizia CCR, Legea integrității merge la promulgare. Clipa susține că președintele are, teoretic, două opțiuni de a o bloca, dar ambele sunt limitate: retrimiterea legii în Parlament la reexaminare, cu șanse reduse dacă motivele au fost deja tranșate de CCR; o nouă sesizare la CCR, dar doar pe alte temeiuri constituționale decât cele analizate deja. Prefectul Paul Finta a spus că nu comentează până la publicarea legii în Monitorul Oficial, invocând faptul că nu se știe încă ce variantă va fi promulgată și care vor fi „detaliile tehnice” aplicabile. [...]
România mai are de atras 7,57 miliarde de euro (aprox. 37,9 miliarde lei) din PNRR, dar miza se mută pe recepții și acte, nu pe șantiere , iar termenul-limită este 31 august, potrivit Digi24 . În ultimele două săptămâni, presiunea principală este închiderea administrativă a investițiilor și finalizarea reformelor de care depind plățile europene. România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) dintr-un buget actualizat la 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei). Suma rămasă „teoretic de atras” este de aproximativ 7,57 miliarde de euro, în condițiile în care circa 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, iar la nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte. Datele sunt prezentate într-un bilanț al Monitor PNRR , platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea , iar informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-un material News.ro. „Linia de sosire” depinde de recepție, carte funciară și încărcarea documentelor Pentru investițiile nerecepționate, finalizarea fizică a lucrărilor nu este suficientă pentru decontarea banilor. Până la termenul-limită trebuie parcurs și circuitul administrativ, care include: întocmirea procesului-verbal de recepție; înscrierea în cartea funciară; încărcarea documentației finale în platforma electronică. În paralel, Guvernul și Parlamentul trebuie să finalizeze reformele restante, care condiționează plățile. Ce tipuri de investiții sunt încă în derulare Digi24 enumeră proiecte gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autorități locale, inclusiv școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană. În lista investițiilor „pe ultima sută de metri” apar și proiecte mari, între care: lucrări feroviare de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri și modernizări pe rute precum Arad–Timișoara–Caransebeș și Cluj–Episcopia Bihor (718,01 milioane euro, aprox. 3,6 miliarde lei); material rulant: 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate; rutier: sectoarele Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani din Autostrada A7 (95,9 kilometri); sănătate: spitale și pavilioane de politraumă, plus 200 de ambulanțe tip C și investiții în terapie intensivă neonatală (25 de unități, 65 de paturi); educație: 110 creșe construite și dotate (80 pe granturi, 30 pe împrumuturi); energie: 950 MW capacități eoliene și solare racordate; apă și mediu: rețele de distribuție/canalizare și proiecte de împădurire/păduri urbane. De ce riscul financiar rămâne ridicat: scenarii de pierderi Monitor PNRR prezintă trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de câte proiecte sunt recepționate și câte reforme sunt închise: scenariu optimist : pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro, în principal din investiții mici care nu se închid la timp; scenariu moderat : pierderi între 1 și 2 miliarde de euro (aprox. 5–10 miliarde lei), pe fondul ratării unei reforme importante (exemplu: Legea salarizării unitare) și a întârzierilor la infrastructură; scenariu sever : pierderi care ar putea depăși 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), dacă sunt ratate două sau mai multe reforme-cheie și nu se finalizează investiții majore, inclusiv în spitale și școli. Concluzia bilanțului este că suma încasată efectiv din cele 7,57 miliarde de euro rămase depinde de ce reușesc autoritățile să finalizeze în teren și în Parlament până la 31 august. Context: buget redus față de forma inițială și „recepție parțială” pentru proiecte aproape gata România ajunge la finalul PNRR după renegocieri cu Comisia Europeană, iar bugetul total a ajuns la 20,1 miliarde de euro, cu aproximativ 9 miliarde de euro mai puțin decât forma inițială din 2021. Componenta de împrumuturi a coborât de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro. Pentru proiectele aproape finalizate, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale: poate fi recepționată partea esențială a investiției dacă lucrările auxiliare rămase sunt cel mult 5% din valoarea contractului și sunt terminate în maximum 120 de zile, cu excluderea intervențiilor care afectează cerințe precum rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică. [...]
Ministrul Dragoș Pîslaru contestă public decizii ale instanțelor cu miză politică , susținând că hotărârile care îi vizează pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz ar afecta direcția de reformă a statului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, în care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene îi descrie pe cei doi drept „foarte incomozi” și afirmă că „în aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României”. Ce reproșează ministrul și care este miza invocată În cazul lui Ilie Bolojan, Pîslaru leagă disputa de agenda de reformă promovată de acesta și critică deciziile instanțelor „împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL”, despre care spune că au fost luate „în timp record pentru justiția din România”. „Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL.” Pentru Dominic Fritz, ministrul susține că instanțele ar fi ajuns la o interpretare care ar extinde aplicarea legii și asupra trecutului, pe care o descrie ca fiind folosită pentru eliminarea unui oponent politic. „Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.” Mesajul politic: „nu sunt bătălii personale” Pîslaru afirmă că disputele nu ar fi despre persoane, ci despre direcția țării, pe care o plasează între „modernizare” și o întoarcere „spre hoție și minciună”. „Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună.” În finalul postării, ministrul spune că lupta pentru „viitorul României” trebuie dusă alături de „oamenii de bună credință” și leagă această miză de reducerea emigrației și de întoarcerea românilor din diaspora. „Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.” [...]
Controversa întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, pune din nou presiune pe transparența instituțională , iar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), susține că întrevederea „nu a fost ascunsă”, invocând inclusiv contextul în care ar fi avut loc, potrivit Digi24 . Darău a declarat la Euronews (informație atribuită de Digi24 agenției News.ro) că situația ar fi fost „o coincidență nefericită”, dar că nu poate fi vorba de o întâlnire discretă, din moment ce „s-a trecut pe lângă presă”. În același timp, el a admis că episodul „se putea comunica mai bine”. „Nu cred că în clădirea Parlamentului, din proprie experiență, poți să ascunzi vreo întâlnire.” De ce contează: presiune pe reguli și pe comunicarea dintre puteri Miza depășește disputa politică punctuală: întâlnirile neanunțate între vârful executivului și conducerea Curții Constituționale alimentează suspiciuni privind influențarea unor dosare sau a unor decizii, chiar și atunci când nu există dovezi publice în acest sens. În acest caz, tema speculată în spațiul public a fost Legea integrității , contestată de PNL-USR și de președintele Nicușor Dan și aflată pe agenda CCR. Darău a invocat și un argument de „dublă măsură”, amintind un episod anterior în care, spune el, doi judecători CCR ar fi intrat în biroul lui Marcel Ciolacu fără ca atunci să se ceară demisii. Ce au spus CCR și alte instituții În contextul reacțiilor publice, Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal. Separat, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) , Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut clarificarea „imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii. CCR a transmis că întâlnirile președintelui Curții cu reprezentanți ai executivului vizează exclusiv aspecte de organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor legale. Ce urmează Darău a spus că sediul CCR este într-o aripă a Senatului și și-a exprimat așteptarea ca „premierul și doamna judecător” să ofere „răspunsurile potrivite”. În lipsa unor clarificări suplimentare, disputa riscă să rămână un test de credibilitate și de practici de transparență pentru instituțiile implicate, mai ales pe fondul unei teme sensibile precum legislația integrității. [...]
Meta riscă să fie obligată să schimbe din temelii Instagram și Facebook pentru minori , dacă pierde un proces intentat de 30 de state americane, care cer atât despăgubiri uriașe, cât și modificări de produs cu efect direct asupra modului în care funcționează platformele, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare, cu impact operațional: un juriu federal din California urmează să analizeze acuzațiile că Meta ar fi încălcat legislația privind protecția copiilor și adolescenților și ar fi proiectat platformele astfel încât să creeze dependență în rândul tinerilor. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de BBC . Statele cer peste o mie de miliarde de dolari de la Meta și solicită, totodată, schimbări concrete la Instagram și Facebook, inclusiv eliminarea numărului de „like-uri” și a derulării infinite (scroll). Reclamanții susțin că funcțiile ar fi fost concepute pentru a ține copiii și adolescenții conectați cât mai mult timp, prin algoritmi și notificări frecvente. Ce modificări cer statele pentru conturile adolescenților În proces, statele solicită ca Meta să implementeze o serie de măsuri care ar schimba experiența de utilizare pentru tineri, între care: verificare parentală pentru utilizatorii adolescenți; modificarea „algoritmilor de recomandare care manipulează dopamina”; eliminarea mai multor filtre de imagine care modifică aspectul persoanei în fotografii; eliminarea redării automate a conținutului video; interzicerea creării mai multor conturi; eliminarea postărilor „efemere”, precum Instagram Stories. Meta respinge acuzațiile și spune că are un angajament de lungă durată pentru siguranța tinerilor, susținând că dovezile din instanță vor arăta eforturile sale de protejare a minorilor. De ce procesul poate forța schimbări la nivel național Digi24 amintește că, într-o hotărâre recentă împotriva Meta, un judecător din New Mexico a amendat compania cu 942 de milioane de dolari și a dispus modificări similare, inclusiv eliminarea aprecierilor pentru utilizatorii sub 18 ani, restricții privind conținutul cu nuditate pentru adolescenți și limitarea notificărilor push la anumite ore. Documentul este disponibil „în ordonanța sa”, la acest link: nmdoj.gov . Deși ordinul din New Mexico se aplică doar în acel stat, o victorie a celor 30 de state în procesul separat ar face „aproape sigur” necesară aplicarea unor modificări la nivelul întregii platforme în SUA, în condițiile în care statele implicate reprezintă aproape două treimi din populația țării. În dosar, avocații au invocat și cercetări interne ale Meta, potrivit cărora numărul de „like-uri” stimulează „comparația socială”, asociată cu efecte precum singurătate accentuată, imagine corporală mai proastă și o stare de spirit negativă, conform materialului citat de Digi24. [...]
