Știri
Știri din categoria Diverse
Dominic Fritz susține că DNA ar avea în lucru un dosar ce vizează mai mulți foști colaboratori ai săi din Primăria Timișoara, pe fondul unei dispute legate de plăți către Colterm, potrivit Digi24. Miza, dincolo de disputa politică, este una operațională: Fritz avertizează că anchete deschise la ani distanță pe decizii administrative pot descuraja funcționarii să ia decizii, de teama unor dosare penale.
Într-o postare pe Facebook, fostul primar afirmă că acuzația „pare să fie abuz în serviciu”, dar precizează că nu are „nicio calitate” în dosar și că nu a primit vreo informare oficială, motiv pentru care vorbește la nivel de presupunere, pe baza cunoașterii speței.
„Zic că «pare», pentru că nu am nicio calitate în acest dosar și nu am primit nicio informare despre el.”
Fritz leagă dosarul de o „dispută contabilă” cu Colterm de acum cinci ani, pe care spune că ar fi fost „îmbrăcată” în termenul de „deturnare”. El susține că, în iarna 2021/2022, Guvernul a alocat bani orașelor cu sisteme de termoficare, iar Primăria Timișoara ar fi primit 67 milioane de lei și i-ar fi virat mai departe către Colterm „conform legii”.
Fostul edil mai afirmă că Guvernul nu putea vira direct către companie, deoarece ar fi fost „un ajutor ilegal de stat”, iar primăria ar fi putut plăti legal doar în cadrul contractului de delegare a serviciului de termoficare, avizat de Consiliul Concurenței. În același context, Fritz spune că Ministerul Finanțelor ar fi indicat în scris că banii pot fi virați doar în contul de „subvenții”, în timp ce Colterm ar fi dorit o formă de „transfer” suplimentar, în afara contractului.
Din perspectiva impactului operațional, Fritz susține că astfel de anchete ar bloca administrația publică prin creșterea aversiunii la risc în rândul funcționarilor, care ar prefera să lase probleme nerezolvate decât să ia decizii ce pot fi reinterpretate penal după ani.
„Pentru că funcționarii mai bine lasă lucruri nerezolvate în loc să riște să vină cineva după 5 ani să le facă un dosar.”
În același mesaj, el afirmă că, în mandatul său, Colterm ar fi primit „peste 1 miliard de lei” subvenții din bugetul Timișoarei și că au fost făcute investiții de „sute de milioane de lei” în reabilitarea rețelei, invocând și episoadele dificile (neplata certificatelor din 2020, insolvența Colterm, întreruperea serviciului pentru cinci zile în octombrie 2021).
În material nu apare o confirmare din partea DNA privind existența dosarului sau stadiul acestuia. Informațiile despre acuzație și despre mecanismul plăților sunt prezentate de Dominic Fritz ca relatare proprie, cu mențiunea explicită că nu a fost informat oficial și că „intuiește” despre ce este vorba.
Recomandate
SUA își reafirmă sprijinul pentru modernizarea apărării României , iar transferul unei aeronave C-130 Hercules către Forțele Aeriene Române este prezentat ca un pas concret care crește mobilitatea și interoperabilitatea în NATO, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ambasada SUA la București cu ocazia ceremoniei de predare a aeronavei la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, eveniment care marchează, în același timp, aproape trei decenii de la încheierea Parteneriatului Strategic româno-american. Ambasada americană descrie transferul drept o nouă etapă în cooperarea bilaterală în domeniul apărării. Aeronava C-130 Hercules, cu numărul de identificare 92-3024, a fost transferată prin programul american Excess Defense Articles (EDA), destinat echipamentelor militare excedentare. Ce impact operațional urmărește transferul Potrivit comunicatului Ambasadei SUA, aeronava ar urma să contribuie la creșterea: mobilității Forțelor Aeriene Române; gradului de pregătire; interoperabilității cu aliații NATO, cu accent pe flancul estic și regiunea Mării Negre. În cadrul ceremoniei, ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg , a legat explicit livrarea de consolidarea capacităților și de cooperarea în cadrul Alianței. „Astăzi, marcăm acest parteneriat nu doar prin cuvinte, ci și prin capabilități”. „Mai presus de toate, reflectă angajamentul durabil a două națiuni – și al unei singure Alianțe – pentru pace, prin forță.” Cine a fost implicat în transfer și ce urmează Transferul a fost realizat prin colaborarea dintre Ministerul Apărării Naționale, Forțele Aeriene Române, Grupul Militar al SUA, echipa programului C-130 a Forțelor Aeriene americane și compania Lockheed Martin . Cooperarea nu se limitează la livrarea aeronavei, ci include instruire comună, colaborare în mentenanță și pregătire operațională pentru integrarea aeronavei în activitatea Forțelor Aeriene Române, conform aceleiași surse. Reprezentantul Lockheed Martin Aeronautics, Ken Gjone, a susținut că integrarea aeronavei C-130H aduce o capacitate sporită de transport aerian tactic și sprijină direct interoperabilitatea cu NATO. „Integrarea acestei aeronave C-130H în Forțele Aeriene Române oferă României o capacitate sporită de transport aerian tactic și o versatilitate de neegalat.” În încheiere, Ambasada SUA arată că Washingtonul își menține angajamentul de a aprofunda cooperarea militară bilaterală și de a sprijini modernizarea apărării României, într-un context în care securitatea flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre rămâne o prioritate pentru aliați. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Premierul italian Giorgia Meloni avertizează că acordul SUA–Rusia pentru exporturi de motorină riscă să submineze sancțiunile și să aducă venituri suplimentare Moscovei , într-un moment în care UE caută o poziție comună pe dosarul Ucraina, potrivit Digi24 . Acordul dintre Statele Unite și Rusia, convenit săptămâna trecută, permite Moscovei să livreze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină către SUA și pe piața internațională. Meloni a catalogat în Parlamentul Italiei decizia drept „o alegere foarte riscantă”, susținând că intră în contradicție cu eforturile de a-l împinge pe Vladimir Putin spre negocieri cu Ucraina. „Rezultatul acestei decizii este incert, în timp ce riscurile sunt clare.” De ce contează: sancțiuni mai slabe și bani în plus pentru Rusia Meloni a argumentat că înțelegerea oferă Rusiei „legitimitate” în timp ce continuă atacurile asupra Ucrainei și că ar putea genera venituri noi care să finanțeze războiul, reducând implicit eficacitatea sancțiunilor. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat acordul, numindu-l „o investiție într-un război care trebuie încheiat”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a susținut că acordul va contribui la scăderea prețurilor la energie în SUA, subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor decide controlul asupra Congresului. Ce cere Italia în UE: un negociator unic sau mandat pentru „E3” În perspectiva unui summit UE programat în această săptămână, Meloni a cerut ca cele 27 de state membre să desemneze „o personalitate cu autoritate” care să negocieze în numele Europei în legătură cu războiul Rusia–Ucraina. Ea nu a exclus nici varianta unui mandat oficial pentru grupul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția ca acesta să acționeze în numele tuturor statelor UE. Pe agenda summitului: atacuri hibride și protecția infrastructurii critice Meloni a mai spus că liderii UE vor discuta escaladarea atacurilor hibride rusești, menționând incursiuni cu drone, atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni clandestine menite să slăbească sprijinul pentru Kiev. În acest context, premierul italian a insistat pe protejarea infrastructurii critice, de la rețele energetice și cabluri submarine la porturi și aeroporturi, inclusiv „domeniul subacvatic”, unde Italia susține că are expertiză. [...]
Kievul cere o întâlnire Putin–Zelenski pentru a debloca pacea , iar miza invocată este reducerea riscurilor economice globale generate de război, în special pe lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, spune că un „progres decisiv” în negocierile de pace este posibil doar după o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. De ce contează: efectele din Marea Neagră se văd în economiile altor state Sîbiha afirmă că Ucraina observă „îngrijorare” în rândul partenerilor, mai ales în țările din Sudul Global, din cauza consecințelor restricționării de către Rusia a libertății de navigație în Marea Neagră. El leagă această situație de impactul asupra economiilor acestor state, „în special în ceea ce privește securitatea alimentară globală”, subliniind rolul Ucrainei în acest domeniu. Ce propune Kievul: armistiții sectoriale și „măsuri de consolidare a încrederii” Ministrul ucrainean spune că țara sa își menține disponibilitatea pentru o întâlnire trilaterală Ucraina–Rusia–SUA și că ar dori ca aceasta să aibă loc „cât mai curând posibil”. Totuși, el indică drept variantă „cea mai eficientă” o întâlnire Putin–Zelenski, care ar putea avea loc împreună cu Donald Trump sau cu medierea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Sîbiha enumeră rezultate pe care Kievul le-ar urmări în urma unei întâlniri la nivel de lideri: un armistițiu; un schimb de prizonieri de război; întoarcerea copiilor. În paralel, Ucraina lucrează cu partenerii pentru încetări ale focului care să acopere infrastructura energetică , spațiul maritim și spațiul aerian, precum și alte domenii. De ce insistă pe nivelul de lideri Sîbiha susține că un acord inițial ar putea fi obținut fie la nivel de lideri, fie la un nivel inferior, dar că pentru „un nou impuls”, „noi perspective” și „un nou calendar” de încheiere a războiului este necesară o întâlnire între președinți. Argumentul său este că echipele de negociatori de rang mai jos revin frecvent la aceleași probleme, în timp ce liderii pot tranșa „cele mai dificile chestiuni”. Tot el respinge formulele care ar ocoli Kievul în decizie, invocând poziția „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” și afirmând că Ucraina nu va accepta soluții care să afecteze integritatea teritorială și suveranitatea țării. Contextul discuțiilor cu SUA Potrivit lui Sîbiha, delegația americană ar fi vizitat Moscova de opt ori înainte de a ajunge la Kiev și ar fi prezentat mai multe idei pentru continuarea discuțiilor, astfel încât negocierile să poată fi reluate ulterior. În același timp, Digi24 notează că Zelenski a declarat anterior că Ucraina susține un armistițiu energetic cu Rusia, cu condiția ca și Rusia să îl respecte. Publicația mai menționează că, după decizia lui Trump de a relua exporturile de motorină din Rusia , discuțiile dintre Ucraina, Rusia și SUA s-au încheiat înainte de termen, iar SUA le-au descris drept „productive”, pe fondul informațiilor despre un acord privind motorina între Trump și Putin. [...]
Președintele Nicușor Dan cere reguli previzibile și resurse pentru conservare , astfel încât protejarea patrimoniului natural să fie integrată în politicile publice și în deciziile de utilizare a terenurilor, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Climate Change Summit 2026 , la București, și pune accent pe consecvența instituțiilor, într-un moment în care proiectele de dezvoltare și cele de mediu intră frecvent în conflict. În intervenția citată de Agerpres, șeful statului leagă direct discuția despre climă de „felul în care ne construim viitorul economic”, invocând nevoia de „energie sigură și accesibilă”, investiții și infrastructură adaptate schimbărilor climatice, dar și de protejarea pădurilor, apelor și habitatelor naturale, cu efecte asupra sănătății și bunăstării. Ce înseamnă, în practică, „prioritizarea” protejării naturii Nicușor Dan susține că protejarea naturii trebuie să devină o componentă permanentă a oricărei viziuni de dezvoltare, ceea ce ar presupune, în formularea sa: reguli previzibile; evaluări riguroase; resurse pentru conservare; instituții care implică comunitățile în luarea deciziilor și își asumă implementarea corectă. „Protejarea naturii trebuie integrată permanent în orice fel de viziune despre dezvoltare.” Proiecte și cazuri invocate: Centura Verde, Roșia Montană, lacul Techirghiol Ca exemplu, președintele indică proiectul „Centura Verde București-Ilfov”, despre care spune că are o miză directă pentru calitatea vieții în zona metropolitană: protejarea pădurilor din jurul Capitalei, refacerea legăturilor dintre spațiile naturale, aer mai curat, spații de recreere și adaptare la temperaturi în creștere. În cazul Roșiei Montane, mesajul pune accent pe faptul că recunoașterea internațională a valorii zonei ar trebui dublată de conservare și de „crearea de oportunități” pentru localnici, într-o perspectivă de dezvoltare care protejează peisajul și valorifică patrimoniul cultural. Pentru lacul Techirghiol, Dan cere ca autoritățile competente să clarifice cum se reflectă statutul de arie naturală protejată în deciziile privind utilizarea terenurilor și în activitățile desfășurate în zonă, argumentând că încrederea cetățenilor în stat depinde de consecvența instituțiilor. Sprijin pentru centrele de reabilitare a faunei sălbatice Președintele menționează și inițiativele de salvare a unor specii, inclusiv urșii, și face referire la un centru al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice de la Petrești, unde profesioniști și voluntari îngrijesc animale rănite sau orfane, cu perspectiva reintroducerii în natură când este posibil. În acest context, el cere „un cadru de sprijin stabil” pentru centrele de reabilitare și o capacitate mai bună de intervenție și tratament pentru fauna sălbatică aflată în dificultate. În concluzie, mesajul prezidențial insistă că există „foarte multe inițiative” care au nevoie de atenție constantă și că experiența celor care lucrează în teren ar trebui folosită în elaborarea politicilor publice, prin dialog cu societatea civilă și decizii mai bine fundamentate. [...]
Discuțiile Trump–Netanyahu despre posibile atacuri asupra Iranului înainte de alegeri ridică riscul unei noi escaladări regionale , cu potențial de a afecta inclusiv fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 , care citează surse „bine informate” ale Axios . Netanyahu i-ar fi prezentat președintelui SUA informații ale serviciilor secrete israeliene, potrivit cărora Iranul ar lua măsuri pentru reluarea programului nuclear. Un oficial american citat de Axios susține că premierul israelian a discutat de mai multe ori despre această opțiune, iar Trump i-ar fi răspuns: „Ei bine, Bibi, pregătește-te”, fără „promisiuni concrete”. Presiune economică vs. opțiune militară Postul israelian N12 a relatat că Trump și Netanyahu ar fi avut mai multe convorbiri telefonice în ultimele două săptămâni, în care premierul israelian a invocat necesitatea unor noi lovituri comune împotriva Iranului. Totuși, potrivit surselor N12, Trump nu ar fi dat un răspuns definitiv, deoarece majoritatea consilierilor săi ar susține continuarea presiunii economice asupra Teheranului. Calendar electoral și miza internă Alegerile parlamentare din Israel sunt programate pentru 27 octombrie, iar alegerile intermediare pentru Congresul SUA pentru 3 noiembrie. În același context, șeful Statului Major al armatei israeliene (Tsahal), Eyal Zamir, le-ar fi spus interlocutorilor americani că reluarea războiului și eventuale atacuri cu rachete ca răspuns din partea Iranului ar putea duce la amânarea alegerilor din Israel. O sursă Axios mai afirmă că Netanyahu ar fi convins că avantajul său politic este „a fi prim-ministru în timp de război”. Strâmtoarea Ormuz, condiție invocată de Trump Pe 11 octombrie, Trump a numit Iranul „o țară foarte răuvoitoare” și a reiterat că este inacceptabil ca Teheranul să dețină arme nucleare. Digi24 notează că, anterior, Trump a scris pe Truth Social că SUA nu vor lansa atacuri asupra Iranului până la alegerile intermediare din 3 noiembrie, cu condiția ca livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz să continue. În iunie, SUA și Iranul au semnat un memorandum privind încetarea ostilităților, ridicarea blocadei maritime și restabilirea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, însă în iulie părțile au reluat schimbul de lovituri, iar armata americană a reinstaurat blocada maritimă asupra Iranului. [...]
