Știri
Știri din categoria Diverse
USR acceptă scenariul unei majorități „pe bucăți” pentru Guvernul Niculescu, după ce Dominic Fritz a spus că nu vede „o problemă” dacă PNL ajunge să susțină cabinetul propus de Luca Niculescu chiar și în cazul în care USR nu o face, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul indică o flexibilizare a liniilor politice în jurul instalării unui guvern cu „puteri depline”, într-un context de blocaj instituțional invocat de liderul USR.
Într-o intervenție la Digi 24, Fritz a argumentat că PNL „este un partid diferit” și își ia „decizii proprii”, motiv pentru care o poziționare diferită față de USR nu ar fi, în sine, problematică.
„Nu, pentru că PNL este un partid diferit, ia decizii proprii. Respect şi faptul că Ilie Bolojan pe bună dreptate zice că, în momentul în care eşti cu mâinile legate pentru că PSD atacă chiar şi cea mai mică hotărâre de guvern în instanţă şi se suspendă orice faci în acest moment e greu să mai iei decizii ca premier. Deci respect faptul că el simte o urgenţă foarte, foarte mare pentru a exista un guvern cu puteri depline şi de aceea eu nu văd o problemă să ajungă PNL la o altă concluzie decât USR în acest moment.”
Declarația sugerează că negocierile pentru sprijin parlamentar ar putea evolua fără o coordonare strictă între USR și PNL, chiar dacă cele două partide au fost adesea asociate în discursul public ca potențiali parteneri de guvernare. În același timp, Fritz leagă urgența formării guvernului de dificultatea de a guverna atunci când hotărârile sunt contestate în instanță, pe fondul conflictului politic cu PSD, așa cum reiese din afirmațiile sale.
Președintele USR a mai spus că formațiunea va merge la discuții cu premierul desemnat Luca Niculescu și că este „foarte curios” care este „ideea lui despre majoritatea care ar putea să-l susțină”. Articolul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre o decizie formală a USR privind susținerea guvernului.
Recomandate
USR condiționează votul pentru noul Executiv de excluderea PSD , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare stabile și crește riscul unui guvern cu sprijin fragil, cu efect direct asupra capacității de a trece rapid măsuri și legi, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a declarat la Digi24 că partidul nu va vota un guvern condus de Luca Niculescu dacă în componența lui vor fi miniștri PSD. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre conturarea viitorului cabinet și despre formula de susținere în Parlament. Fritz a insistat că USR „nu votează un premier, ci votează un guvern”, iar criteriul decisiv este „cine va lua decizii în acest guvern”. În evaluarea sa, dacă PSD ar influența deciziile „ori pe față, ori în spatele culiselor”, USR nu ar putea susține Executivul. De ce contează: majoritate incertă și risc de blocaj legislativ Liderul USR a spus că, „așa cum arată lucrurile acum”, nu vede „ce majoritate coerentă și asumată” ar putea exista pentru un astfel de guvern, capabilă să „livreze rezultate reale”. În același timp, el a vorbit despre existența unei „majorități reale, neasumate” în Parlament, pe care a descris-o drept PSD–AUR. În această logică, un guvern fără o majoritate politică aliniată riscă să funcționeze limitat, inclusiv prin ordonanțe de urgență care ulterior depind de votul Parlamentului și pot fi modificate prin amendamente, cu posibilitatea ca deciziile Executivului să fie „sabotate” legislativ. Ce spune despre varianta unui cabinet tehnocrat Întrebat despre un cabinet tehnocrat (format din miniștri fără afiliere politică), Fritz a avertizat că eficiența ar fi redusă dacă Parlamentul ar lua „alte decizii” decât guvernul. În acest scenariu, spune el, un astfel de executiv ar putea ajunge doar o țintă publică, fără pârghii politice reale. „Există riscul ca acesta să fie «pus în geam, ca să arunce oamenii cu roșii și ouă în ei».” Context: desemnarea lui Luca Niculescu În același context politic, Digi24 a relatat anterior că Nicușor Dan a anunțat că propunerea sa pentru funcția de prim-ministru este Luca Niculescu, într-un material video: Digi24 . Ce urmează depinde de formula de guvernare care poate strânge o majoritate explicită în Parlament și de componența cabinetului, în special de prezența sau absența PSD, condiție pe care USR o pune acum în mod public pentru vot. [...]
USR pune pe masă varianta anticipatelor ca ieșire din blocajul guvernamental , în scenariul în care Executivul propus de Luca Niculescu nu obține sprijinul Parlamentului , potrivit Digi24 . Dominic Fritz spune că alegerile anticipate ar trebui tratate ca o soluție politică reală, nu ca o „curiozitate constituțională”. Președintele USR a descris situația drept un „blocaj real” și a susținut că, dacă actuala criză nu poate fi depășită prin formarea unui guvern cu majoritate, decizia ar trebui „redată” alegătorilor. „A doua soluție sunt alegeri anticipate. Nu mai trebuie să tratăm alegerile anticipate ca o curiozitate constituțională, ci sunt o soluție reală, politică, ca să dăm înapoi puterea oamenilor să decidă ei, dacă cei care au creat criza nu reușesc”, a declarat Dominic Fritz. Ce ar însemna anticipatele, în logica USR Fritz a argumentat că organizarea anticipatelor ar putea fi făcută într-un interval relativ scurt, invocând exemplul Spaniei și afirmând că scrutinul ar putea avea loc „chiar și în șase săptămâni” de la o eventuală dizolvare a Parlamentului. În viziunea sa, argumentele „tehnice” sau „tactice” nu ar trebui să blocheze întoarcerea la vot, dacă partidele nu reușesc să construiască o soluție de guvernare. Miza politică: resetarea majorității Întrebat ce se întâmplă dacă, după anticipate, configurația Parlamentului ar rămâne similară, liderul USR a spus că electoratul ar trebui să poată alege între „direcții politice clare” și și-a exprimat convingerea că există o majoritate care își dorește o Românie „legată de Europa”. O relatare similară apare și în G4Media , care preia declarațiile făcute de Fritz la Digi24. [...]
CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul trebuie să achite 4,8 miliarde lei restanțe salariale către magistrați , o miză cu impact direct asupra bugetului public și a modului în care pot fi impuse cheltuieli prin hotărâri judecătorești, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Demersul a venit după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. De ce contează decizia CCR pentru buget În sesizarea către CCR, Bolojan a susținut că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, potrivit Agerpres, argumentând că puterea judecătorească nu ar avea „nici competență tehnică, nici legitimitatea” să stabilească distribuirea banilor publici din bugetul general consolidat, prin obligarea Guvernului să aloce sume pentru un singur sector, respectiv Justiția. În opinia premierului interimar, o astfel de intervenție „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului. Ce a decis Curtea de Apel și ce obligații ar putea urma Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Bolojan a indicat o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță. Instanța a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere (48 de milioane de lei), plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Decizia CCR este așteptată să lămurească dacă există un conflict constituțional în această speță și, implicit, cum se trasează limitele între hotărârile judecătorești cu efect bugetar și atribuțiile Guvernului în gestionarea finanțelor publice. [...]
Luca Niculescu are la dispoziție 10 zile ca să strângă 233 de voturi pentru învestire , într-un Parlament în care președintele Nicușor Dan a ajuns la această variantă după trei încercări eșuate de a forma un guvern, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este deblocarea instalării unui executiv, într-un moment în care negocierile politice devin, pentru un diplomat, testul decisiv al carierei. Niculescu este prezentat ca o opțiune din afara politicii de partid: fost jurnalist și ambasador al României la Paris, fără apartenență la un partid și fără roluri clasice de putere în legislativ sau guvern. În același timp, el a fost implicat în ultimii ani în dosarul de aderare la OCDE , pe care l-a negociat din poziții administrative și diplomatice. Profilul care îl diferențiază de un premier „clasic” Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, în București, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București) și are un master în Jurnalism European la Strasbourg. Conform articolului, nu este căsătorit și nu are copii. Traseul profesional descris de publicație include: începutul carierei în 1992 și o perioadă lungă în presă (redactor-șef la RFI România, emisiuni la TVR, Digi24 și Money Channel); activitate de corespondent pentru instituții media din Franța (France Info, France Inter, Libération) și colaborare de cinci ani cu Dilema Veche; trecerea în diplomație în 2016, ca ambasador al României în Franța, cu reprezentare și în Monaco și Andorra. De la negocieri externe la aritmetică parlamentară După șase ani la Paris, Niculescu s-a implicat și în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar după revenirea în țară a devenit, în 2022, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare la OCDE. Știrile Pro TV notează că rolul a fost unul „mai degrabă tehnic”, dar care a presupus lucru cu „aproape toate instituțiile importante ale statului” și negocierea reformelor cerute României. Acum, provocarea este una strict politică: să își alcătuiască echipa, să scrie programul de guvernare și să obțină sprijinul necesar pentru învestire — pragul menționat în articol fiind de 233 de voturi. [...]
PSD își calculează costul politic al susținerii guvernului Niculescu , iar stenogramele dintr-o ședință internă indică temerea că partidul ar „deconta” guvernarea fără să controleze agenda, potrivit Digi24 . Discuțiile au avut loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fără o nominalizare din rândul social-democraților. În ședință, liderii PSD au discutat explicit riscul ca o eventuală intrare la guvernare să transfere către partid responsabilitatea pentru măsuri și rezultate, în timp ce premierul ar rămâne perceput ca „din afara” formațiunii. Miza este una operațională și de putere: dacă PSD susține un executiv pe care nu îl conduce, își asumă costurile fără pârghii suficiente de control. „Decontăm tot”: rezerve față de profilul premierului propus Sorin Grindeanu a descris desemnarea ca fiind în contradicție cu așteptările PSD și a avertizat asupra unui scenariu în care partidul rămâne cu nota de plată politică la finalul mandatului. „Suntem în contradicție cu un profil de premier de tip Cioloș. Nu ducem steagul, dar vom deconta tot dacă suntem doar noi în Guvern. Omul va pleca ambasador și noi rămânem”, ar fi afirmat Sorin Grindeanu. Mesajul, așa cum reiese din stenogramele citate, sugerează că PSD vede un risc de asimetrie: sprijin parlamentar și eventuală participare guvernamentală, dar fără beneficiul politic al conducerii executivului. Scenariul „sprijin pe termen scurt” și miza rectificării bugetare În discuții a apărut și varianta unei susțineri limitate în timp, legată de nevoia de a face rectificarea bugetară, astfel încât să existe resurse pentru anul viitor. Gabriel Zetea a indicat că, în partid, există așteptări ca sprijinul să fie condiționat și temporar, nu neapărat echivalent cu intrarea PSD la guvernare. În logica PSD, o susținere punctuală ar reduce expunerea la costurile guvernării, păstrând în același timp capacitatea de negociere pe teme bugetare. „Primul nostru răspuns este nu”: semnal de repoziționare în opoziție Vasile Dîncu a susținut, potrivit stenogramelor, că desemnarea lui Luca Niculescu închide perioada de ambiguitate în care PSD era „și la Putere, și în Opoziție”, iar decizia președintelui ar fi împins partidul în opoziție. „Aseară s-a încheiat perioada de negociere în care eram și la Putere, și în Opoziție. Președintele ne-a împins, practic, în Opoziție. E un moment de cotitură pentru noi. AUR ne atacă consistent, ne-am dezamăgit electoratul […] Va trebui să arătăm un mesaj ferm. Primul nostru răspuns este nu”, a remarcat Vasile Dîncu. În aceeași cheie, Alfred Simonis ar fi criticat decizia președintelui, apreciind că aceasta „dăunează politic” PSD, potrivit surselor Digi24. În perioada următoare, semnalul relevant pentru mediul economic rămâne gradul de predictibilitate politică: dacă PSD refuză sprijinul, formarea unei majorități și calendarul deciziilor bugetare (inclusiv rectificarea) pot deveni mai greu de închis, cu efect direct asupra planificării fiscale și a priorităților de cheltuieli. [...]
Google a redus cu 50% costul modelului Nano Banana 2.1 pentru imagini generate cu AI , o mișcare care poate coborî pragul de intrare pentru companii și dezvoltatori care folosesc astfel de servicii la scară, potrivit Android Headlines . Pe lângă ieftinire, versiunea 2.1 promite și „editare mai precisă”, ceea ce indică o îmbunătățire a controlului asupra modificărilor aplicate imaginilor generate sau editate cu ajutorul inteligenței artificiale . În practică, combinația dintre costuri mai mici și rezultate mai predictibile poate influența direct bugetele și fluxurile de lucru ale echipelor care produc conținut vizual. De ce contează reducerea de cost O tăiere de 50% a costurilor are, în general, două efecte economice imediate pentru utilizatori: scade cheltuiala per proiect/campanie pentru generarea și editarea de imagini; face mai ușor de justificat utilizarea frecventă (sau integrarea în produse) acolo unde costul era o barieră. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre prețul efectiv (valoare absolută) sau despre condițiile exacte în care se aplică reducerea, astfel că impactul bugetar în lei nu poate fi estimat pe baza sursei. Ce aduce nou la nivel operațional Android Headlines notează că Nano Banana 2.1 vine cu „editare mai precisă”. Pentru utilizatori, asta ar putea însemna mai puține iterații până la un rezultat acceptabil și, implicit, timp economisit în producție. Sursa nu detaliază însă ce tipuri de editări sunt vizate sau cum se măsoară această „precizie”. În lipsa acestor specificații, concluzia fermă rămâne cea din sursă: Google poziționează Nano Banana 2.1 ca o versiune mai ieftină și mai bună pentru editare, cu accent pe eficiență (cost) și calitate (control/precizie). [...]
