Știri
Știri din categoria Diverse
Penuria de benzină reapare în Rusia, cu efecte directe asupra transportului și distribuției, după ce în mai multe regiuni – inclusiv la Moscova – au fost semnalate cozi mari și stații rămase fără carburanți, potrivit Digi24.
Înregistrări video apărute pe rețelele sociale, filmate în 15-16 august, arată șoferi care reclamă deficitul de combustibil. Informațiile sunt relatate de RBC-Ucraina, care citează publicația rusă ASTRA.
Cozi la benzinării au fost raportate în Moscova și în regiunea Moscovei, dar și în mai multe zone din țară. În regiunea Tambov, la stațiile „Rosneft”, localnicii spun că așteaptă sosirea cisternelor de benzină: motorina ar fi disponibilă, însă benzina de 95 ar fi „aproape imposibil de găsit”, iar benzina de 92 ar fi fost disponibilă doar la una sau două stații pe o rază de 600 de kilometri.
Situații similare au fost semnalate și în regiunile Tula, Voronej, Rostov și Samara. Pe autostrada M-4 „Don”, în regiunea Rostov, ar fi fost aproximativ 200 de mașini la coadă la o stație de alimentare.
Potrivit materialului, criza combustibilului s-a agravat de la sfârșitul lunii iunie 2026, când prețurile la benzină au depășit un record de 20 de ani, iar deficitul și raționalizarea au fost înregistrate în 75% dintre regiuni.
Digi24 notează că un motiv invocat este legat de atacurile asupra rafinăriilor de petrol, care ar fi redus producția internă de combustibil cu aproximativ un sfert – o explicație despre care sursa afirmă că autoritățile ruse „trec sub tăcere”.
Dincolo de disconfortul imediat pentru șoferi, cozile și lipsa benzinei indică o problemă operațională în lanțul de aprovizionare: când alimentarea stațiilor depinde de sosirea cisternelor, apar blocaje rapide în mobilitate și distribuție, inclusiv în zone-cheie precum Moscova. Dacă deficitul persistă, presiunea se poate muta și în costuri, prin scumpiri și extinderea raționalizării, pe fondul unei oferte interne mai mici.
Recomandate
Rusia testează o „cazemată” plutitoare înarmată pentru apărarea porturilor , într-un semn că atacurile cu drone maritime împing Moscova spre soluții ieftine și improvizate de protecție a infrastructurii navale, potrivit Interesting Engineering . Platforma, identificată ca PLOT-40 sau PLOT-47, arată mai degrabă ca un mic „buncăr” plutitor decât ca o navă de patrulare. Apariția ei vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra țintelor maritime rusești, inclusiv asupra portului Novorossiysk de la Marea Neagră. Ce este PLOT-40/PLOT-47 și cum ar funcționa Din imaginile descrise de publicație, PLOT pare a fi un ponton de aproximativ 15 x 8 feet (circa 4,6 x 2,4 metri), sprijinit pe patru flotoare cilindrice. Deasupra se află o structură mică, cu pereți înclinați, care îi dă aspectul de „cazemată” compactă. Armamentul indicat în material este unul de tip: mitralieră grea de 12,7 mm sau tun automat de 20 mm, la care s-ar adăuga un sistem de ghidaj ce ar putea ajuta la detectarea și angajarea țintelor. Platforma are deschideri laterale și în față/spate, iar imaginile „par să arate” și bănci în interior, însă rămâne neclar dacă sistemul este operat permanent de personal sau cât de automatizat este procesul de țintire. Limitări operaționale și „de ce contează” Un detaliu esențial este că platforma nu pare să aibă motor propriu, ceea ce sugerează că trebuie remorcată sau poziționată de o altă navă. În plus, pare să aibă puțină sau deloc protecție balistică, ceea ce o face vulnerabilă dacă este lovită direct; lipsa mobilității o plasează mai degrabă în categoria unei poziții defensive plutitoare, nu a unei nave. Miza este apărarea porturilor și a zonelor de ancoraj, unde țintele sunt numeroase și valoroase (nave, infrastructură de combustibil și alte active). În acest context, apărarea antiaeriană de la țărm poate să nu acopere complet căile de acces către porturi, iar o platformă cu senzori și armament plasată mai aproape de rutele probabile de atac ar putea adăuga un strat suplimentar de protecție. Materialul notează și contextul recent: vulnerabilitatea porturilor rusești ar fi fost vizibilă în atacurile asupra Novorossiysk din 11 și 12 august, când ar fi fost implicate „sute de drone”. Ce urmează: test, nu soluție completă Chiar dacă o astfel de construcție ar putea fi mai ieftin de desfășurat decât navele convenționale sau sistemele sofisticate de apărare, ea rămâne o piesă într-un puzzle mai larg. În interpretarea citată de publicație, războiul din Ucraina accelerează experimentarea cu combinații de arme, senzori, război electronic și platforme cu cost redus, iar PLOT-40 ar putea fi doar un element într-o apărare „în straturi” împotriva dronelor maritime. [...]
Deschiderea unui dosar penal în Rusia împotriva unui jurnalist german ridică riscuri de conformare și securitate pentru presa internațională , inclusiv posibilitatea urmăririi internaționale, potrivit Digi24 . Cazul vizează un corespondent al Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) , după o întrebare adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul vizitei acestuia la Belgrad. Autoritățile ruse i-au deschis jurnalistului un dosar penal pentru „incitare la ură și ostilitate”, relatează agenția de stat TASS, preluată de dpa. Potrivit aceleiași surse, corespondentul FAZ, care acoperă sud-estul Europei de la Viena, ar putea fi inclus pe o listă de urmăriți internațional. Conform TASS, jurnalistul ar putea fi condamnat în Rusia la șase ani de detenție într-o colonie penală, iar instanțele ruse pronunță astfel de pedepse și în contumacie (în lipsa inculpatului). Biroul de presă al FAZ a declarat pentru dpa că nu aflase despre procedură. Ce a declanșat ancheta și reacțiile de la Moscova Întrebarea invocată de autoritățile ruse a fost adresată luna aceasta lui Zelenski, la Belgrad, și a vizat „ce ar putea face europenii pentru a ajuta Ucraina să ucidă mai mulți soldați ruși”. Ministerul rus de Externe l-a criticat aspru pe jurnalist, iar Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat pentru agenția de stat RIA Novosti că acesta va trebui să răspundă pentru acțiunile sale, „într-o manieră cu care deja ne-am obișnuit”, potrivit materialului citat. Poziția FAZ: regret pentru formulare, dar respingerea amenințărilor FAZ a transmis că întrebarea a fost formulată ambiguu și și-a exprimat regretul, precizând că politica editorială a publicației nu urmărește „să fie uciși cât mai mulți militari ruși”. În același timp, ziarul a criticat „calomnia și amenințările” la adresa jurnalistului, pe care le consideră „inacceptabile”, și a susținut că libertatea presei include dreptul de a pune întrebări, mai ales într-o conferință de presă. „Vom răspunde amenințărilor la adresa angajaților noștri folosind mijloace legale”, a afirmat ziarul. În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre pașii următori ai anchetei, rămâne neclar dacă autoritățile ruse vor solicita efectiv măsuri de urmărire internațională și în ce calendar. [...]
Lovirea unui depozit Wildberries lângă Moscova indică o presiune tot mai mare asupra infrastructurii logistice și de consum din Rusia , într-un atac ucrainean de amploare desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . Ținta ar fi fost un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropierea Moscovei, unde a izbucnit un incendiu după lovitură, conform canalului de monitorizare Exilenova Plus, citat de Kyiv Independent (via News.ro). În același interval, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, iar în orașul Cehov au fost semnalate atacuri și funcționarea apărării antiaeriene, potrivit aceleiași surse. Autoritățile nu au comentat deocamdată, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, notează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri care pot afecta lanțuri logistice și comerțul intern Dincolo de dimensiunea militară, lovirea unor obiective logistice din proximitatea Moscovei ridică miza pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare și pentru economia de consum. Wildberries este un jucător major în retailul online din Rusia, iar publicația amintește că platforma listează inclusiv echipamente cu utilizare militară (de la componente pentru drone la veste antiglonț). Totodată, divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Atacul de lângă Moscova se înscrie într-un tipar mai larg, în care Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructură din adâncul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În acest context, Digi24 mai relatează că președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă lovirea bazei aeriene ruse Savasleika și a unei instalații-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. De asemenea, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Separat, în regiunea Voronej, un centru logistic Wildberries din satul Novaia Usman a fost cuprins de flăcări pe 11 august, după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; incidentul a fost confirmat ulterior de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit materialului citat. [...]
Ucraina susține că a redus cu peste 30% capacitatea de rafinare a Rusiei , într-o evaluare transmisă administrației Trump, care încearcă să arate că Moscova plătește costuri tot mai mari pentru continuarea războiului și că avansul teritorial din Donbas s-a blocat, potrivit Digi24 . Documentul, descris ca „confidențial” și consultat de Kyiv Independent (sursă citată de Digi24), ar fi fost înmânat administrației Trump de Ambasada Ucrainei la Washington. Mesajul central: Rusia ar putea să nu reușească să cucerească restul teritoriilor din regiunea Donețk aflate sub control ucrainean nici măcar în 2027, pe fondul încetinirii avansului pe front. Costuri economice și logistice: rafinării, nave și „ flota din umbră ” În evaluarea transmisă Washingtonului, Kievul își prezintă campania de lovituri asupra infrastructurii ruse ca pe un instrument de creștere a costului războiului pentru Moscova. Documentul susține că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 30%, iar pierderile ar fi estimate la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 68 miliarde lei). Tot potrivit documentului, Ucraina ar fi vizat aproximativ 200 de nave asociate cu „flota din umbră” a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov — termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții și controale. Frontul din Donețk: avans sub 100 km² pe lună și miză în negocierile de pace Ucraina ar controla în continuare între 21% și 22% din regiunea Donețk, iar documentul indică o încetinire a avansului rusesc la mai puțin de 100 de kilometri pătrați pe lună. La acest ritm, obiectivele declarate ale Moscovei în Donețk ar putea fi amânate „potențial” dincolo de 2027. Evaluarea contrazice argumentul Kremlinului din discuțiile de pace conduse de SUA, potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze teritorii deoarece Rusia le va cuceri „oricum”. În material se arată că Moscova cere Kievului să se retragă din Donbas (Donețk și Luhansk) ca o condiție esențială pentru pace, cerere respinsă de Ucraina, care propune un armistițiu pe liniile actuale ale frontului. Un oficial al Casei Albe a confirmat, potrivit Kyiv Independent, că administrația Trump a primit evaluarea ucraineană. „Președintele are o inimă umanitară și dorește ca acest război să se încheie, pentru ca uciderile fără sens să ia sfârșit. Președintele și echipa sa rămân hotărâți să joace în continuare un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, iar el rămâne optimist că, în cele din urmă, vom ajunge la un acord de pace.” Riscuri și vulnerabilități: mobilizare posibilă și lipsa interceptoarelor Patriot Documentul avertizează că Rusia ar putea încerca să compenseze dificultățile de pe front printr-o recrutare mult mai amplă, menționând posibilitatea mobilizării a până la 500.000 de soldați suplimentari după luna septembrie. În același context, Volodimir Zelenski a spus pe 11 august că Ucraina ar avea dovezi privind o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia de luna viitoare. Pe partea ucraineană, evaluarea indică drept vulnerabilitate imediată scăderea stocului de rachete interceptoare Patriot (rachete defensive folosite pentru doborârea rachetelor balistice). Documentul menționează că, pe 5 august, Rusia a lansat 24 de rachete balistice asupra Ucrainei și că niciuna nu ar fi fost interceptată, pe fondul epuizării interceptoarelor Patriot PAC-2 și PAC-3. „Ambasada informează în mod regulat administrația SUA cu privire la punerea în aplicare a măsurilor aprobate de președintele ucrainean, precum și cu privire la nevoile prioritare pentru apărarea țării. Ambasada a furnizat administrației americane informații cu privire la evoluția campaniei aprobate de președinte în ceea ce privește atacurile asupra țintelor rusești.” [...]
Rusia avertizează că un transfer de armament din SUA via Turcia către Ucraina ar putea deteriora relațiile bilaterale , după ce Moscova a cerut explicații Washingtonului și Ankarei privind o posibilă livrare, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de stabilitate diplomatică și de predictibilitate a relațiilor dintre state care, cel puțin formal, au încercat să joace și roluri de mediatori. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că Kremlinul a contactat oficiali din SUA și Turcia pentru a-și exprima îngrijorarea legată de un „viitor transfer” de arme către Ucraina, informație relatată de Kyiv Independent. Ce ar include pachetul de armament invocat Declarațiile vin la o săptămână după ce documente ale Congresului SUA ar fi indicat că Turcia intenționa să transfere către Kiev un lot de arme fabricate în SUA , inclusiv sisteme cu rază lungă de acțiune. În material sunt menționate: 70 de rachete M39 ATACMS (sisteme de rachete tactice ale armatei, cu rază lungă de acțiune); 12 lansatoare multiple de rachete M270 (MLRS); peste 2.000 de muniții cu dispersie; 47.000 de proiectile de obuzier. Potrivit aceleiași surse, Turcia ar urmări să renunțe la sisteme mai vechi pe măsură ce trece la modele noi. De ce contează: presiune asupra rolului de „mediator” și asupra relațiilor bilaterale Zaharova a avertizat că o astfel de livrare ar produce „daune grave” relațiilor Rusiei cu Washingtonul și Ankara și ar submina eforturile SUA și Turciei de a acționa ca mediatori în conflictul dintre Kiev și Moscova. „Încercările de a folosi o retorică care promovează pacea, în timp ce se furnizează simultan arme către (Ucraina), erodează inevitabil încrederea reciprocă, mai ales pe fondul asigurărilor repetate ale oficialilor turci că Turcia evită livrările de arme «letale» către Kiev.” În același timp, Turcia este prezentată ca având o poziționare dublă: menține un parteneriat economic și politic cu Moscova, dar a furnizat și arme către Kiev și s-a promovat ca potențial mediator. Contextul politic din SUA, potrivit materialului Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, și-a început al doilea mandat promițând să pună capăt războiului din Ucraina, însă demersurile de mediere ar fi intrat în impas pe fondul războiului pe care îl duce în prezent împotriva Iranului. Totodată, după preluarea mandatului, Trump ar fi redus semnificativ sprijinul militar pentru Kiev, în linie cu doctrina „America First”, ceea ce ar fi obligat Ucraina să se bazeze mai mult pe alți parteneri pentru armament esențial. În acest context, Moscova transmite că a cerut „lămuriri” despre livrarea viitoare și susține că „nu este prea târziu” pentru o reevaluare. „Nu este prea târziu să evaluăm situația cu luciditate”, a spus Zaharova. [...]
Un avertisment venit din interiorul principalei bănci de stat a Kremlinului indică o frânare structurală a economiei ruse, sub presiunea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii energetice , cu un potențial de creștere limitat și risc de tensiuni sociale, potrivit Stirile Pro TV . Economistul-șef al Vnesheconombank (VEB), Andrei Klepaci , a declarat că Rusia nu va putea câștiga „războiul de uzură” economic, relatează publicația, citând The Moscow Times . În evaluarea sa, Rusia rămâne tot mai mult în urmă la capitolul dezvoltare tehnologică, iar costurile generate de sancțiuni continuă să crească. Infrastructura energetică, o vulnerabilitate cu efect macroeconomic Klepaci atrage atenția că pierderile provocate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de gaze, portuare și logistice se transformă „într-o barieră macroeconomică semnificativă pentru creșterea economiei ruse”. În același timp, el susține că Ucraina și țările care o sprijină reușesc să gestioneze dificultățile economice, în pofida presiunilor războiului. „Pierdem atât competiția tehnologică, cât și pe cea economică la nivel mondial. (...) în anumite privințe, o pierdem și în fața Ucrainei. (...) economia ucraineană, în ciuda tuturor lucrurilor, supraviețuiește.” Creștere potențială de 1–1,5% și risc de criză socială Potrivit estimărilor lui Klepaci, ritmul potențial de creștere al economiei ruse ar putea să nu depășească 1–1,5%, pe fondul noilor sancțiuni și al atacurilor ucrainene. În opinia sa, acest cumul de factori ar putea conduce „inevitabil” la o criză socială în Rusia, posibil într-un moment în care nu este anticipată. În discursul său, el a făcut paralele cu Revoluția din Februarie 1917 și cu destrămarea Uniunii Sovietice, adăugând că nu crede într-o destrămare a Rusiei, dar se declară „aproape sigur” că țara va ajunge la o criză socială. Context: atacuri asupra carburanților și extinderea sancțiunilor Publicația notează că Ucraina atacă de câteva luni infrastructura petrolieră a Rusiei, iar aceste lovituri ar fi provocat deja o criză a carburanților. Totodată, sunt menționate atacuri regulate asupra centrelor logistice ale companiei Wildberries, cu pagube totale estimate la „sute de miliarde de ruble”. La finalul lunii iulie, Uniunea Europeană a publicat listele celui de- al 21-lea pachet de sancțiuni , care includ, între altele, mai multe rafinării și aproximativ o sută de bănci, inclusiv unele aparținând platformelor de comerț online. [...]
