Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea intervenției SUA în Venezuela după cutremure, inclusiv cu nave și avioane militare, indică o operațiune de sprijin logistic de amploare, pe fondul unui bilanț uman în creștere, potrivit Știrile Pro TV.
Ministrul Sănătății din Venezuela, Carlos Alvarado, a declarat la televiziunea de stat că numărul morților a ajuns la aproximativ 235, iar peste 4.300 de persoane au fost rănite. Oficialul a spus că o parte dintre răniți au avut nevoie de intervenții chirurgicale și că există cazuri „moderate și grave”.
Comandamentul de Sud al Statelor Unite (SouthCom) a anunțat că va crește numărul forțelor americane alocate în regiune pentru a sprijini operațiunile de ajutorare. Potrivit comunicatului citat, SouthCom a direcționat „forțe semnificative” către aceste eforturi, inclusiv:
Separat, Departamentul de Stat al SUA anunțase anterior un ajutor de 150 de milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), iar Washingtonul desfășoară și echipe de salvare, resurse medicale și asistență umanitară.
Cele două cutremure, cu magnitudinea de 7,2 și 7,5, au avut loc miercuri la ora 18:04 (joi 01:04, ora României). Conform Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), seismul de 7,5 este cel mai puternic care a lovit Venezuela din 1900 încoace.
USGS mai indică faptul că prima mișcare s-a produs la o adâncime de 21,9 km, la aproximativ 200 km vest de Caracas, urmată la 39 de secunde de un al doilea seism, la 10 km adâncime, la 45 km distanță, apoi de circa 20 de replici.
Operațiunile de salvare continuă, în condițiile în care „mulți oameni sunt dispăruți” sau încă prinși sub moloz, iar numeroși rezidenți au rămas fără locuințe în orașul-port La Guaira, în Caracas și în zonele învecinate.
Recomandate
Un episod de tensiune la vârful relației SUA–Israel arată cât de fragilă poate fi coordonarea diplomatică în negocieri de armistițiu , după ce Bild relatează, pe baza unei cărți de tip „insider”, că Donald Trump l-ar fi certat dur la telefon pe premierul israelian Benjamin „Bibi” Netanjahu în 2025, în timpul discuțiilor privind un armistițiu în războiul din Gaza. Potrivit publicației, episodul este descris în volumul „Regime Change ”, semnat de Maggie Haberman și Jonathan Swan, ambii jurnaliști ai „New York Times”. Cartea susține că disputa a pornit după un atac aerian israelian asupra Qatarului, în momentul în care mediatorii urmau să se întâlnească acolo cu reprezentanți ai Hamas. În relatarea atribuită cărții, Trump ar fi ridicat tonul la Netanjahu și ar fi spus: „Toți au ajuns sătui de tine, Bibi. Toți evreii au ajuns sătui de tine!” De ce contează: risc operațional pentru negocieri și pentru „lanțul” de mediere Dincolo de componenta personală, miza este una de funcționare a negocierilor: dacă un aliat-cheie acționează militar într-un punct sensibil al procesului de mediere (în acest caz, Qatar), costul imediat este blocarea sau întârzierea discuțiilor, iar costul pe termen mai lung este pierderea încrederii între echipele de negociere. Bild mai notează că, potrivit aceleiași cărți, la discuții ar fi participat și Jared Kushner, precum și emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, ambii fiind descriși ca foarte nemulțumiți de evoluții. Ce spune relatarea despre acordul de atunci Publicația scrie că Trump și negociatorii săi ar fi urmărit ca Netanjahu să accepte un „plan în 20 de puncte” elaborat de Kushner pentru încheierea războiului din Gaza, conflict declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. În versiunea prezentată, Trump i-ar fi transmis ulterior lui Netanjahu că un acord era aproape și că nu se poate retrage din proces, invocând inclusiv sprijinul său pentru Israel. Conform articolului, „două zile mai târziu” cei doi au apărut împreună în public și au anunțat acordul. Relația rămâne sensibilă, în pofida mesajelor oficiale Bild consemnează că, după întrebări din partea presei, Casa Albă ar fi insistat că relațiile dintre Trump și Netanjahu rămân „cele mai bune” și că parteneriatul SUA–Israel este „de neclintit”. În același timp, articolul indică faptul că ar fi existat noi tensiuni, inclusiv pe fondul negocierilor de pace ale lui Trump cu Iranul, și redă și alte formulări atribuite lui Trump, fără a oferi detalii independente care să le confirme. Informațiile provin dintr-o relatare bazată pe o carte; articolul nu prezintă dovezi publice (transcrieri/înregistrări) ale convorbirii, astfel că detaliile rămân, în această etapă, la nivel de afirmații atribuite autorilor volumului. [...]
Carburanții s-au scumpit a doua zi la rând, cu până la 10 bani/litru , ceea ce împinge costurile de transport în sus chiar înainte de weekend, într-un context în care prețurile la combustibili rămân sub presiune la nivel european. Datele de la pompă sunt prezentate de Libertatea , pe baza informațiilor analizate de pe peco-online.ro . În București, benzina standard are vineri, 26 iunie 2026, un minim de 8,62 lei/l la Petrom , în creștere de la 8,58 lei/l în ziua precedentă (+0,04 lei). În același timp, majoritatea rețelelor se aliniază la 8,68 lei/l, cu variații punctuale față de joi: Rompetrol este la 8,68 lei/l (în scădere de la 8,73 lei/l), OMV la 8,68 lei/l (neschimbat), Mol la 8,68 lei/l (de la 8,58 lei/l, +0,10 lei), Socar la 8,68 lei/l (constant), iar Lukoil tot la 8,68 lei/l (constant). La nivelul celor cinci orașe comparate, cea mai ieftină benzină este la Cluj-Napoca: 8,59 lei/l, față de 8,58 lei/l joi (+0,01 lei). În București, Timișoara, Iași și Constanța, minimul este 8,62 lei/l, de la 8,58 lei/l (+0,04 lei). Motorina: Bucureștiul urcă la 9,18 lei/l la minim, Lukoil ajunge la 9,34 lei/l Pentru motorina standard, minimul din București este vineri 9,18 lei/l la Petrom, după 9,14 lei/l în ziua precedentă (+0,04 lei). Restul prețurilor din rețelele monitorizate se concentrează în jurul a 9,24 lei/l: Rompetrol (constant), OMV (constant), Mol (9,24 lei/l, de la 9,14 lei/l, +0,10 lei), Socar (constant). Cea mai scumpă motorină din lista prezentată este la Lukoil: 9,34 lei/l, de la 9,24 lei/l (+0,10 lei). Pe orașe, cel mai mic preț la motorină este în Cluj-Napoca: 9,09 lei/l, la fel ca joi. În București, Timișoara, Iași și Constanța, motorina este la 9,18 lei/l, de la 9,14 lei/l (+0,04 lei). Context: presiune pe prețuri în UE și semnale nefavorabile pentru România În plan european, prețurile combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal au crescut cu 20,7% în Uniunea Europeană în mai 2026 față de mai 2025, potrivit datelor Eurostat citate în articol. Tot Eurostat indică faptul că România este singura țară din UE unde motorina s-a scumpit în mai față de luna precedentă. Unde sunt cele mai mici prețuri la nivel național La nivel național, cea mai ieftină benzină standard este 8,27 lei/l, preț neschimbat „de duminică”, la o stație Petrolium din Albești (județul Mureș). Cea mai ieftină motorină standard este 8,54 lei/l, față de 8,32 lei/l în ziua precedentă (+0,22 lei), la o stație RST din Lungulețu (județul Dâmbovița). Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate, iar în zilele cu modificări frecvente tarifele se pot schimba de la o oră la alta, conform sursei. [...]
Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea , fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin , oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”. Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală. În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare , oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”. De ce contează: acuzații privind sancțiunile UE și informații confidențiale Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile). Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE. Contextul convorbirii Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate. [...]
Serviciile de informații din Letonia avertizează că Rusia ar putea recurge la „provocări” militare în statele baltice sau în Polonia, un scenariu care ar forța NATO să gestioneze rapid o posibilă escaladare pe flancul estic, cu efect direct asupra planificării de apărare și a costurilor de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Guardian . Avertismentul vine de la serviciile letone, care susțin că există indicii privind pregătirea unor acțiuni împotriva statelor baltice sau a Poloniei, dar apreciază că este puțin probabil să fie vorba despre un atac militar de amploare. O declarație similară a fost făcută, săptămâna trecută, de o sursă politică de rang înalt dintr-un al doilea stat membru NATO, care a spus că există indicii că Vladimir Putin „pregătește ceva împotriva statelor baltice”. Ce ar urmări Moscova și ce forme ar putea lua „provocarea” Potrivit sursei politice citate, Kremlinul ar putea încerca să testeze disponibilitatea Statelor Unite de a apăra unele dintre cele mai mici state membre NATO – Estonia, Letonia și Lituania – într-o încercare riscantă de a schimba cursul războiului, în condițiile în care Rusia întâmpină dificultăți în invazia din Ucraina. Serviciile letone consideră că Rusia nu are capacitatea de a deschide un al doilea front, însă ar putea recurge la atacuri hibride – adică acțiuni sub pragul unui război convențional, greu de atribuit și calibrate pentru intimidare. În articol sunt menționate ca exemple lansări de rachete, atacuri cu drone sau alte acțiuni menite să transmită un mesaj de tipul: „Încetați să mai sprijiniți Ucraina, altfel veți avea propriile probleme”. Contextul care alimentează riscul de escaladare Potrivit surselor occidentale citate de The Guardian , există temeri că situația s-ar putea deteriora pe fondul presiunii tot mai mari asupra Kremlinului, în condițiile în care Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă asupra unor ținte din apropierea Moscovei și Sankt Petersburgului. În același timp, informațiile publice care susțin avertismentele sunt descrise ca fiind limitate, spre deosebire de avertismentele detaliate făcute de CIA și MI6 înaintea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022. Expertul Keir Giles (Chatham House) este citat afirmând că Moscova va căuta modalități de a schimba dinamica actuală a conflictului, inclusiv prin extinderea conflictului către alte state sau prin acțiuni în alte zone. De ce contează pentru NATO și ce urmează Semnalele apar înaintea summitului anual al NATO , programat în această lună la Ankara, într-un context descris ca incert în privința angajamentului SUA față de alianță. În acest cadru, o „provocare” pe flancul estic ar testa nu doar capacitatea de reacție militară, ci și coeziunea politică a alianței. În material sunt amintite și episoade anterioare invocate ca exemple de tensiuni și acțiuni de tip sabotaj sau provocare, inclusiv pătrunderea în spațiul aerian al Poloniei a 19 drone-capcană rusești, în septembrie anul trecut, situație care a determinat NATO să ridice avioane de luptă pentru interceptare. O sursă militară occidentală citată de The Guardian avertizează că, pe măsură ce războiul începe să afecteze inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, crește riscul unei reacții agresive dacă Vladimir Putin va considera că presiunea asupra sa se intensifică. „Nu pot să ascund faptul că aceasta este o perioadă periculoasă.” [...]
Belarusul pare să frâneze folosirea teritoriului său ca platformă de atac, în pofida presiunilor Kremlinului , iar acest lucru contează direct pentru dinamica operațională a războiului: un acces mai larg al Rusiei la Belarus ar putea forța Ucraina să-și redistribuie trupele spre granița de nord. Potrivit Digi24 , o analiză a Institute for the Study of War (ISW) indică faptul că Aleksandr Lukașenko încearcă să evite implicarea directă, deși Moscova caută să obțină „acces extins” pentru lansarea de drone și pentru deschiderea unui nou front de presiune asupra Ucrainei. ISW susține că Vladimir Putin își intensifică presiunile asupra liderului belarus pentru a adânci implicarea Minskului, inclusiv printr-o utilizare mai amplă a teritoriului belarus pentru atacuri cu drone și, posibil, pentru extinderea frontului spre vest. Scopul ar fi ca Ucraina să fie nevoită să redirecționeze trupe din zonele active de luptă către granița cu Belarus, potrivit aceleiași evaluări, citată de Kyiv Post . Un element de presiune ar fi și cel financiar. Raportul ISW citează un material din The Wall Street Journal, potrivit căruia oficiali ruși și europeni cred că Moscova îl presează pe Lukașenko inclusiv prin amenințări cu reducerea sprijinului financiar dacă refuză să coopereze. Un fost ofițer al serviciilor de informații ruse, citat de publicație, ar fi spus că Kremlinul vrea ca Belarus să joace un rol militar mai activ pentru a pune presiune asupra apărării Ucrainei. Semnalul de la graniță: echipamentele pentru ghidarea dronelor „au încetat să funcționeze” În sprijinul ideii că Minsk încearcă să evite escaladarea, Digi24 notează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: repetitoarele de semnal instalate de ruși în Belarus, folosite pentru a ghida dronele rusești cu rază lungă mai adânc în vestul Ucrainei, ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, după ce Kievul a avertizat Minskului să le demonteze până la 26 iunie, altfel urmând să lanseze lovituri asupra acestora. Zelenski a spus că nu este clar dacă Belarus a demontat complet echipamentele sau doar le-a suspendat temporar. ISW interpretează această „aparentă conformare” ca un indiciu că Lukașenko încă rezistă încercărilor Kremlinului de a atrage complet Belarus în război. Context: prudența Minskului și obiectivul Moscovei Think tank-ul mai arată că, din 2022, Lukașenko a evitat constant să permită trupelor belaruse să participe direct la operațiunile militare ruse din Ucraina și, în mare parte, s-a ferit să adopte retorica Moscovei care prezintă Ucraina drept o amenințare directă pentru Belarus. În paralel, potrivit ISW, Rusia continuă să transmită că nu este interesată de negocieri de pace „reale”. Dmitri Medvedev și Serghei Lavrov ar fi reiterat pe 24 iunie că Moscova rămâne fidelă obiectivelor inițiale și nu este dispusă să negocieze în condițiile înghețării frontului sau ale unui compromis semnificativ. Presiune internă în Rusia: combustibil și măsuri de urgență Analiza menționează și creșterea presiunii economice interne în Rusia, „mai ales” din cauza penuriei de combustibil în Moscova și în alte regiuni. Autoritățile ruse ar fi început măsuri de urgență pentru stabilizarea aprovizionării cu benzină, iar companiile aeriene ar fi avertizat asupra agravării deficitului de combustibil pentru aviație. Potrivit Reuters, citată în material, Moscova negociază cu Kazahstan achiziția a aproximativ 50.000 de tone de benzină. În ansamblu, tabloul descris de ISW sugerează o tensiune operațională: Kremlinul caută să transforme Belarusul într-un multiplicator de presiune militară asupra Ucrainei, în timp ce Lukașenko încearcă să limiteze pașii care ar echivala cu intrarea directă în război. [...]
Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și noi contracte de armament , iar miza economică este accelerarea producției industriale de apărare în Europa, potrivit Libertatea , care citează Politico . Summitul NATO este programat la Ankara, pe 7-8 iulie, iar diplomați ai alianței au declarat pentru Politico că liderii vor discuta atât despre noi acorduri de achiziții de armament, cât și despre creșterea producției de arme la nivelul alianței. Suma exactă pentru contractele de armament nu este încă stabilită, iar unele acorduri ar putea fi convenite în avans și apoi reformulate în documentele finale. Unghiul economic: industrie de apărare „în serie”, nu doar echipamente scumpe Conform informațiilor citate, secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urmări să centreze reuniunea pe stimularea producției industriale de apărare, inclusiv pentru a reduce tensiunile interne din alianță. Accentul ar reflecta dificultatea de a împinge industria europeană să treacă de la armament „de mare valoare” la producție rapidă, în serie. În același timp, promisiunea unor noi acorduri de apărare ar urma să ofere și un argument economic pro-NATO care să rezoneze cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul criticilor sale repetate la adresa alianței după revenirea la Casa Albă, anul trecut. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și o țintă similară pentru anul viitor În proiectul de declarație comună, aliații NATO ar urma să promită sprijin pentru Ucraina sub forma unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și să garanteze „cel puțin” o sumă echivalentă pentru anul viitor, potrivit diplomaților citați. Politico notează că nu se preconizează participarea Statelor Unite la această țintă de finanțare. Unul dintre diplomați a indicat că sprijinul pentru Ucraina va fi, cel mai probabil, punctul cel mai controversat al negocierilor, deși un alt diplomat de rang înalt a spus că discuțiile pe proiect „decurg fără probleme”. Presiune pe cheltuieli și recalibrarea rolului SUA în Europa În paralel, proiectul de declarație ar urma să reflecte „transferul de responsabilitate” către Europa, pe fondul reorientării SUA către alte priorități. În acest context, șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, ca formă de presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Totodată, Washingtonul ar fi transmis aliaților că va aloca mai puține echipamente de luptă (precum avioane, submarine și drone) în rezerva de capabilități pe care NATO o poate accesa în timp de război. Ce capabilități ar urma să finanțeze europenii Potrivit proiectului descris de diplomați, aliații europeni ar urma să își asume o implicare mai mare în apărarea continentului, cu investiții menționate explicit în: capabilități de atac „în adâncime” (rachete cu rază lungă de acțiune); sisteme de apărare aeriană; drone. Capabilitățile de lovire în adâncime sunt prezentate ca subiect sensibil între SUA și Europa: europenii ar dori să le dezvolte pentru descurajarea Rusiei, în timp ce Washingtonul ar fi reticent să permită operarea unor astfel de arme. Politico notează că Pentagonul a refuzat recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, invocând riscul ca Moscova să perceapă mișcarea drept o escaladare. Contextul geopolitic: Iran și libertatea de navigație Negocierile pentru declarația finală ar urma să includă și un mesaj către Iran privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul temerilor europene că problemele rămase nerezolvate după un acord preliminar de încetare a conflictului ar putea domina reuniunea de la Ankara. În proiect, aliații ar solicita și ca Iranul „să nu dobândească niciodată” o armă nucleară, potrivit diplomaților citați. Până la summit, ambasadorii NATO negociază detaliile declarației, care poate suferi modificări „până în ultimul moment”, urmând ca șefii de stat și de guvern să o aprobe la Ankara. [...]
