Știri
Știri din categoria Diverse
Un cutremur slab de 3,6 a avut loc în Vrancea, la 119,4 km adâncime, un tip de seism care, de regulă, are efecte limitate la suprafață, dar confirmă activitatea seismică din zonă, potrivit Digi24, care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs joi dimineață, la ora locală 1:58, în județul Vrancea. Conform INCDFP, cutremurul a fost înregistrat la adâncimea de 119,4 kilometri.
În ceea ce privește localizarea, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe:
În context, de la începutul lunii iunie, în România s-au produs opt cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,2 și 3,6 pe scara Richter, mai arată datele citate. Cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și a avut loc în 26 februarie, tot în județul Vrancea.
Recomandate
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o majoritate PSD–PNL , iar miza imediată este evitarea unui Executiv fragil care ar putea bloca inclusiv bugetul, potrivit Digi24 , după consultările de la Palatul Cotroceni dintre Kelemen Hunor și președintele Nicușor Dan . Kelemen Hunor a spus că prioritatea ar trebui să fie formarea „unui guvern stabil, cu puteri depline”, nu declanșarea alegerilor anticipate. În opinia sa, căderea viitorului guvern în Parlament ar deschide calea anticipatelor, scenariu pe care îl descrie drept constituțional și democratic, dar nedorit ca „primă soluție”. De ce contează: bugetul și guvernarea depind de o majoritate funcțională Liderul UDMR a legat explicit stabilitatea politică de capacitatea guvernului de a guverna și de a trece proiecte prin Parlament, inclusiv bugetul. El a avertizat că un premier desemnat și votat, dar rămas fără sprijinul unei majorități, ar avea dificultăți imediate în a-și implementa programul. În acest context, Kelemen Hunor a subliniat rolul PSD în ecuația majorității parlamentare: „Fără PSD nu e majoritate. PSD, PNL, UDMR au majoritate. Există această posibilitate.” Condiția UDMR și opțiunile de formulă guvernamentală Ulterior declarațiilor de la Cotroceni, Kelemen Hunor a precizat într-o postare pe Facebook că UDMR este pregătită să voteze un guvern dacă acesta va fi susținut și de PSD și PNL . Totodată, el a spus că nu este încă limpede ce tip de Executiv se conturează: guvern politic, guvern tehnocrat, guvern format din specialiști din ministere. Kelemen Hunor a indicat și varianta unui guvern de specialiști cu experiență în ministere, care „își cunosc domeniul și au autoritate și experiență”, afirmând că „deocamdată nu se conturează o altă soluție”. Profilul premierului: negociere, autoritate și atenție la deficit În viziunea președintelui UDMR, viitorul premier trebuie să aibă autoritate în Executiv, capacitate de negociere cu partidele parlamentare și experiență administrativă. El a adăugat că șeful guvernului trebuie să țină cont de deficit, de starea economiei și de capacitatea statului de a colecta venituri bugetare. „Să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme.” Kelemen Hunor a mai spus că la consultări nu s-a discutat despre un nume concret pentru funcția de prim-ministru și a reiterat că nu s-a autopropus. De asemenea, a afirmat că președintele Nicușor Dan nu le-a comunicat un calendar pentru desemnarea premierului, urmând ca momentul să fie clarificat după încheierea consultărilor. [...]
Grupul minorităților cere amânarea desemnării premierului din lipsă de majoritate , un semnal că blocajul politic riscă să se prelungească și să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Solicitarea a fost formulată de liderul grupului, Varujan Pambuccian , după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan . Pambuccian a spus că, după trei-patru luni, „nu s-a schimbat nimic, aproape nimic” și că „nu există în momentul de față o majoritate certă”, motiv pentru care i-a cerut președintelui să amâne propunerea de premier. El și-a exprimat speranța ca „într-o săptămână, două” situația să se poată schimba „sub presiunea realității”, invocând probleme „foarte serioase” care țin de „viața de zi cu zi”. Miza: fără majoritate, desemnarea riscă să rămână fără efect În evaluarea liderului deputaților minorităților naționale, cheia este existența unei majorități parlamentare, iar în lipsa ei „nu se poate merge mai departe”. Mesajul sugerează că o nominalizare făcută înaintea unei înțelegeri politice ar putea prelungi criza, în loc să o închidă. Întrebat despre varianta alegerilor anticipate, Pambuccian a respins ideea ca soluție imediată, afirmând că România se află într-o „criză profundă” care „nu mai trebuie prelungită”, deoarece duce la „deteriorarea vieții de zi cu zi a oamenilor”. Ce spune despre formulele de guvernare, inclusiv cu AUR Referitor la cooptarea AUR la guvernare, Pambuccian a declarat că „orice formulă care dă stabilitate și care permite deblocarea crizei este o formulă funcțională”, dar a adăugat că aceasta trebuie să fie „rațională”. În același context, a avertizat asupra unor riscuri legate de „diluarea democrației” și a spus că anumite „lucruri care par minore” ar trebui evitate, pentru că un guvern format „în jurul acestor lucruri” ar putea fi „mai rău decât cum suntem acum”. Rolul președintelui, în limitele Constituției Pambuccian a susținut că președintele „nu poate face nimic” în absența unei majorități și a avertizat că o intervenție „brutală” ar putea fi interpretată ca neconstituțională. În opinia sa, soluția trebuie să vină de la parlamentari și partidele din Parlament, prin consultări „serioase”, pentru a construi o majoritate „cu votul fiecăruia”, nu „cu un vot dat în numele unui grup parlamentar”. Președintele Nicușor Dan are consultări cu liderii și reprezentanții formațiunilor politice parlamentare pentru a pune capăt crizei politice care durează de „mai bine de patru luni”, mai notează Digi24. [...]
Victor Ponta își condiționează oferta de premier de un calendar rapid pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , într-un moment în care blocajul politic riscă să prelungească incertitudinea fiscală și administrativă, potrivit Digi24 . După consultările de la Cotroceni, Ponta a spus că, dacă va fi desemnat de președintele Nicușor Dan , „crede” că poate forma o majoritate parlamentară. În același timp, a avertizat că, dacă premierul desemnat nu trece de Parlament, președintele poate face o altă nominalizare. Miza pe care o pune fostul premier este una operațională și bugetară: România ar avea nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să facă rectificarea bugetară, să pregătească bugetul pe 2027 și să „stabilizeze foarte clar regulile electorale”, pentru a evita „haosul în politică” care, în formularea sa, se adaugă „haosului economic și social”. Ce spune grupul „Uniți pentru România” și ce invocă drept argument Răzvan Chiriță, liderul grupului parlamentar Uniți pentru România, a anunțat că formațiunea îl propune „din nou” pe Victor Ponta pentru funcția de premier și a cerut formarea rapidă a unui guvern funcțional. Chiriță a invocat și scorul lui Ponta la alegerile prezidențiale, despre care a spus că a fost de „aproximativ 1,3 milioane de voturi”. Tot el a susținut că grupul nu vine „cu un blocaj” și că ar fi dispus să discute și alte variante, inclusiv susținerea unui guvern politic sau a unui premier independent, cu un cabinet format din persoane cu „expertiza” necesară pentru portofolii. Mesajul politic al lui Ponta: majoritate posibilă, dar cu linii roșii În declarațiile citate de Digi24, Ponta a afirmat că, dacă ar fi desemnat, ar discuta cu „toate grupurile”, „mai puțin cu USR”. În paralel, el a încercat să transmită că decizia de desemnare nu ar trebui amânată, menționând că „s-a tras mult de timp, 4 luni”. Într-o notă personală, Ponta a comparat întâlnirea cu Nicușor Dan cu perioada în care Traian Băsescu era președinte, afirmând că atunci „nu bea niciodată apă” la întâlniri „că îi era frică”, iar acum „a băut”, ca semn de încredere că actualul șef al statului „va face un lucru bun”. Consultările de la Palatul Cotroceni au loc în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Digi24 nu indică, în materialul citat, o decizie finală a președintelui privind nominalizarea. [...]
Ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 pune presiune pe bugetele europene , iar Marea Britanie este dată ca exemplu de către secretarul general al NATO, Mark Rutte , care cere „mai multă implicare” financiară și militară pentru a menține credibilă apărarea colectivă, potrivit Digi24 . Într-o vizită în Regatul Unit, Rutte a lăudat promisiunea Londrei de a crește cheltuielile de apărare, dar a insistat că efortul trebuie să continue pe termen lung. Mesajul vine pe fondul obiectivului cerut de Donald Trump la nivelul alianței: cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lire sterline „în termeni reali”, bani care ar urma să fie găsiți din impozite suplimentare, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, notează The Guardian, citat de Digi24. Marea Britanie, între angajamente și constrângeri bugetare În prezent, Marea Britanie are prevăzută în buget o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul următorului deceniu. Pe termen scurt, presiunile financiare au dus armata să oprească antrenamentele neesențiale până la finalul anului, potrivit News.ro. În plan politic, articolul descrie și tensiuni legate de ritmul creșterii bugetului apărării: John Healey a demisionat din funcția de secretar al apărării în iunie, după ce Keir Starmer nu a dorit să se angajeze la atingerea pragului de 3% până în 2030, invocând costuri prea mari în următorul deceniu. Ulterior, numit ministru de finanțe de către Andy Burnham, Healey nu s-a angajat nici atunci față de obiectivul intermediar, alimentând speculații că majorările ar putea fi împinse după următoarele alegeri. De ce contează: credibilitatea apărării colective și „nota de plată” Rutte a legat explicit creșterea cheltuielilor de apărare de credibilitatea NATO într-un context pe care îl descrie drept cel mai periculos și complex „din ultima generație”, invocând războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, incertitudinea geopolitică și amenințări precum Rusia și războiul împotriva Ucrainei, terorismul și Iranul. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei.” În același cadru, Rutte a susținut că, până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulți europeni au plecat de la presupunerea că SUA vor suporta „indiferent de situație” cea mai mare parte a costurilor și a forței militare. El a amintit că la summitul NATO de la Haga din 2025 aliații, inclusiv Regatul Unit, au convenit să-și majoreze cheltuielile pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite. Context operațional: sprijin pentru Ucraina și reacția la sabotaje Rutte a afirmat că Marea Britanie „conduce” riposta împotriva unei campanii rusești de provocare și sabotaj în Europa și a numit Londra „un bun prieten al Ucrainei”. Potrivit articolului, Marea Britanie cheltuiește 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. Separat, biroul premierului canadian Mark Carney a anunțat că Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie și formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, în contextul în care Ottawa caută o cooperare militară mai strânsă cu Europa. [...]
