Știri
Știri din categoria Diverse
Curtea de Apel București a declarat indezirabil un cetățean marocan pentru 10 ani, la solicitarea SRI, într-un caz care arată cum se aplică în practică instrumentele legale de prevenire a riscurilor de securitate națională, potrivit Digi24.
Decizia instanței a fost luată la 1 iulie 2026, prin hotărârea nr. 1189, iar persoana vizată este cetățeanul marocan H.E.M., pentru care s-a dispus măsura pe o perioadă de 10 ani, conform comunicatului SRI citat de publicație.
SRI susține că bărbatul „derula activități” care, în cadrul legal din domeniul antiterorism, sunt considerate riscuri la adresa securității naționale. În comunicatul citat, serviciul afirmă că acesta se afla „într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare”, în „etapa pre-acțională”, și că era simpatizant al unor organizații teroriste active în Orientul Mijlociu.
Potrivit aceleiași surse, H.E.M. ar fi desfășurat activități de promovare a unor grupări teroriste și a ideologiei teroriste și ar fi acționat „ca factor de radicalizare” asupra unor persoane din România.
În informațiile publicate nu sunt prezentate detalii despre natura concretă a activităților invocate sau despre eventuale acuzații penale, ci doar măsura dispusă de instanță și motivarea generală din comunicatul SRI.
Recomandate
Guvernul are pe agendă un program de 5,313 miliarde de lei pentru a lega cercetarea de producție în firme , printr-o schemă de finanțare care ar urma să funcționeze pe termen lung și să includă inclusiv avansuri pentru componenta de cercetare, potrivit Digi24 . Miza economică este că statul încearcă să împingă proiectele tehnologice din zona de prototip spre producție și comercializare, cu reguli care condiționează și păstrarea proprietății intelectuale în companie și în regiunea investiției. Programul, propus de Ministerul Finanțelor sub numele TechUp România , este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat joi în ședința Executivului. Bugetul total este împărțit aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții (2,656 miliarde de lei) și proiecte de cercetare-dezvoltare (2,657 miliarde de lei). Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro), iar plățile ar urma să se deruleze în perioada 2027–2041. Cum ar funcționa finanțarea și cine poate aplica Schema este construită astfel încât cercetarea și investiția necesară pentru transformarea tehnologiei într-un produs sau serviciu să fie parte din același proiect și din aceeași cerere de finanțare. Proiectele eligibile ar urma să aibă costuri între 5 și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive: cel puțin 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare; minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor. Acordurile de finanțare ar urma să fie emise în perioada 2026–2032. Avans de până la 30% și combinație cu facilități fiscale Una dintre noutăți este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans ar putea fi depusă după justificarea celei precedente, iar companiile care folosesc mecanismul ar urma să transmită trimestrial rapoarte privind evoluția proiectului și utilizarea banilor. Pentru cercetare-dezvoltare, schema combină granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este prevăzută la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, cu posibilitatea adăugării bonusurilor regionale permise de regulile europene. Pentru etapa de producție, finanțarea ar urma să fie acordată sub forma ajutorului regional. Programul prevede două trasee de finanțare: unul pentru întreprinderi autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, și altul pentru companii care își pot acoperi contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite, împrumuturi intragrup sau investiții private. În ambele cazuri, beneficiarii trebuie să asigure din surse fără alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru cercetare-dezvoltare, cât și pentru investiția în producție. Domenii vizate și condiții de proprietate intelectuală TechUp România vizează domenii precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală, biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, tehnologiile climatice, mobilitatea, spațiul și sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică. Schema introduce și condiții privind proprietatea intelectuală: compania beneficiară trebuie să păstreze drepturile asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menținere a investiției, iar activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția, pe perioada prevăzută de program. Ce urmează: ghiduri și calendar de depunere În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, Ministerul Finanțelor ar urma să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, cu regulile privind eligibilitatea, evaluarea, monitorizarea și acordarea avansurilor, granturilor și facilităților fiscale. Data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare și bugetul anual disponibil ar urma să fie anunțate ulterior. [...]
PSD condiționează sprijinul politic pentru noua Lege a salarizării de publicarea proiectului și de garanția că veniturile nu scad , într-un moment în care calendarul PNRR pune presiune pe adoptarea rapidă a reformei, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că nu poate exista un acord politic pe un text „pe care nu l-a văzut nimeni”, susținând că proiectul nu a fost transmis nici sindicatelor, nici partidelor. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra bugetului și a stabilității în sectorul public: fără un proiect prezentat și discutat, negocierile de la Cotroceni riscă să rămână fără rezultat, iar reforma cerută în PNRR să intre în întârziere. Grindeanu afirmă că mai sunt „10 zile până la închiderea PNRR” și că, în acest interval, lipsa transparenței pe grile și pe calculele de venituri pentru „sisteme-cheie” blochează orice consens. Ce cere PSD înainte de vot Liderul PSD anunță că va participa la discuțiile de la Cotroceni „din respect pentru români și față de Administrația Prezidențială”, dar fixează o linie roșie pentru forma finală a legii: partidul ar urma să voteze doar o variantă în care angajații „nu pierd din veniturile actuale”. În același mesaj, Grindeanu critică PNL, USR și pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe tema relației cu Comisia Europeană, susținând că nu au negociat direct și că au trimis doar un draft, care a primit „critici”. „Legea salarizării este sublimă - spun unii, problema este că lipsește cu desăvârșire!” Contextul negocierilor de la Cotroceni și legătura cu PNRR Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție pentru discuții despre stadiul proiectelor din PNRR care ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii august, cu accent pe noua Lege a salarizării publice. Conform informațiilor prezentate, draftul legii a fost trimis la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii înainte de a fi prezentat partidelor politice. Reacție din PSD: lipsesc discuțiile tehnice și explicațiile pentru respingere Digi24 relatează și o reacție a fostului ministru al Muncii, Florin Manole, care afirmă într-o postare pe Facebook că nu au existat „discuții tehnice” despre lege și că nu sunt cunoscute nici grilele, nici argumentele pentru care Comisia Europeană ar fi respins proiectul propus, respectiv ce modificări ar decurge din acele observații. În lipsa proiectului și a justificărilor tehnice, poziția PSD indică un risc de blocaj politic exact în fereastra în care România încearcă să închidă jaloanele asumate prin PNRR. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că majorările peste „anvelopa” de 8 miliarde lei devin costuri permanente și pot pune presiune pe deficit și pe investițiile din PNRR , potrivit Digi24 . Alexandru Nazare spune că diferența dintre suma discutată politic și variantele vehiculate în spațiul public nu este una „de moment”, ci se transformă într-o obligație bugetară recurentă. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, Nazare susține că România „nu își permite” o reformă salarială care să pună în pericol reducerea deficitului sau investițiile finanțate prin PNRR. Miza, în viziunea sa, este ca noua lege să fie construită astfel încât costurile să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. „Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde (…) cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă.” De ce contează: cheltuiala salarială, raportată la veniturile fiscale Ministrul indică drept argument situația actuală a finanțelor publice și faptul că România are, potrivit lui, cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, cu un proces de consolidare fiscală care ar trebui să continue până în 2031. În acest context, el afirmă că stabilitatea bugetară și credibilitatea financiară trebuie protejate în paralel cu corectarea inechităților din sistem. Nazare mai arată că, în 2024, masa salarială din sectorul public reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene. El precizează că acest raport nu spune automat că angajații publici sunt bine plătiți, dar indică o „anvelopă” mare în raport cu capacitatea de colectare a statului. Riscurile invocate: deficit, datorie, costuri de finanțare și inflație Potrivit ministrului, creșterile permanente fără o sursă de finanțare pot împinge presiunea către alte capitole bugetare și, în final, către economie, prin deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste. El avertizează că, în astfel de scenarii, costurile ajung să fie suportate atât de persoanele vulnerabile (prin pierderea puterii de cumpărare), cât și de cei care muncesc și investesc (prin taxe mai mari și finanțare mai scumpă). În final, Nazare spune că Ministerul Finanțelor va susține o variantă a legii care să fie „echitabilă” pentru angajați, dar finanțabilă integral, fără să afecteze consolidarea fiscală și cu respectarea cerințelor jalonului asumat prin PNRR. [...]
Un nor de fum resimțit în Timișoara a declanșat zeci de apeluri la 112, fără incendii locale identificate , iar explicația indicată de autorități ține de un risc operațional tot mai frecvent: poluarea transfrontalieră generată de incendii de vegetație, potrivit HotNews . Joi dimineață, locuitori din Timișoara și din localități învecinate au semnalat miros puternic de fum în mai multe zone, fără a putea identifica sursa, conform Opinia Timișoarei . În urma sesizărilor, ISU Timiș a trimis în teren două echipaje de primă intervenție și comandă, din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Timișoara, pentru misiuni de recunoaștere. După verificări, pompierii au anunțat că nu au fost identificate incendii în zonele vizate. ISU Timiș a precizat că degajările de fum ar putea proveni, „cel mai probabil”, de la incendiile de vegetație uscată de amploare din zona Dubovac (Serbia), iar în funcție de condițiile meteo și direcția vântului, fumul poate fi resimțit și în județul Timiș. Recomandările ISU pentru populație ISU Timiș le-a transmis timișorenilor să: își păstreze calmul și să nu se alarmeze dacă observă fum fără sursă; evite, pe cât posibil, expunerea prelungită în aer liber în zonele unde fumul este mai dens; urmărească informările oficiale și să respecte recomandările autorităților; sune la 112 dacă observă un focar de incendiu sau o situație care poate pune în pericol persoane ori bunuri. Contextul din Serbia: incendii extinse de vegetație În Serbia, în ultimele zile au fost înregistrate cel puțin 45 de incendii de vegetație, iar cel mai intens a fost în zona nisipoasă Deliblato, o rezervație naturală din nord-estul țării, unde au ars aproximativ 3.500 de hectare, potrivit News.ro, citat de HotNews. Alte două incendii majore active au fost menționate în zona muntelui Stolovi, lângă Kraljevo (aprox. 200 de hectare arse), și mai la sud (circa 60 de hectare). Tot în Serbia, autoritățile din Smederevo (la aproximativ 50 km est de Belgrad) au anunțat că un bărbat a murit, luni, din cauza intoxicației cu monoxid de carbon și a arsurilor provocate de un incendiu, iar un tânăr care a încercat să-l ajute a fost rănit. [...]
Serbia a apelat la avioane rusești pentru stingerea incendiilor, după ce UE a rămas fără capacitate aeriană disponibilă , un semnal de presiune operațională asupra mecanismelor europene de intervenție în contextul valului de incendii din regiune, potrivit Digi24 . Belgradul a cerut și a primit asistență din partea Rusiei, după ce Uniunea Europeană nu a mai avut avioane de stingere disponibile, a transmis Ministerul de Interne sârb, citat de Reuters. Un avion rusesc IL-76P a aterizat miercuri seara pe aeroportul din orașul Niș și a fost desfășurat joi pentru a interveni la un incendiu de vegetație care durează de mai multe săptămâni în rezervația naturală protejată Deliblațka Pescara . Serbia se confruntă cu mai multe incendii de vegetație, iar fumul dens a ajuns în această săptămână până deasupra capitalei Bulgariei, Sofia. Deși nu este stat membru al Uniunii Europene, Serbia are acces la ajutorul de urgență prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, însă, de această dată, resursele europene au fost „copleșite” de incendiile din Europa, ceea ce a blocat sprijinul aerian. Blocaj operațional în mecanismul european de sprijin În același mecanism, Serbia a trimis în această vară un elicopter de stingere și o echipă specializată pentru a ajuta Spania, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de sprijin european, din cauza lipsei de aeronave disponibile. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic, a explicat că absența unor avioane de această capacitate în UE a determinat apelul la Rusia: „Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (...), avioanele rusești care sosesc ne vor consolida semnificativ capacitățile de combatere a incendiilor”. Excepție de la sancțiuni și tranzit prin Bulgaria Avioanele rusești au interdicție în spațiul aerian european ca urmare a sancțiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, însă misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, IL-76P a traversat spațiul aerian al Bulgariei, după o solicitare din partea Belgradului, potrivit agenției BTA, care a citat Ministerul bulgar al Transporturilor. În plan politic, Serbia încearcă să mențină relații echilibrate atât cu Rusia, cât și cu UE, la care dorește să adere. În acest context, Digi24 notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, în timp ce Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Rusiei. [...]
Arestarea suspectului Nord Stream deblochează extrădarea și relansează ancheta germană despre sabotarea unei infrastructuri energetice strategice, într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea aprovizionării cu gaze în Europa, potrivit Digi24 . Este vorba despre scafandrul ucrainean Volodimir Juravlev , suspectat de autoritățile germane că ar fi implicat în aruncarea în aer a conductei de gaze Nord Stream în 2022. Reținerea a avut loc miercuri, la Pula, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania. De ce contează: dosarul intră din nou pe o traiectorie judiciară în Germania Arestarea poate schimba dinamica anchetei, după două tentative eșuate de capturare și după un episod în care Polonia a refuzat extrădarea. Conform informațiilor citate de Digi24, suspectul urmează să fie predat justiției germane și adus în fața unui judecător de instrucție de la Curtea Supremă Federală din Karlsruhe . În Germania, Juravlev este acuzat de: sabotaj; provocarea unei explozii; distrugerea unor instalații. Cum a fost localizat: mandat european și o a treia tentativă reușită Potrivit portalului juridic german Legal Tribune Online (LTO), reținerea a avut loc în timp ce suspectul se afla în Croația pentru filmările unui thriller politic despre sabotajul Nord Stream, cu titlul provizoriu „Snake Island” („Insula Șerpilor”). Filmările au început la Zagreb la începutul lunii august, apoi echipa s-a mutat la Pula, pe coastă, probabil pentru scene subacvatice, iar acolo poliția l-a localizat și arestat. Publicația Croatian Index este citată cu detalii despre faptul că suspectul era căutat în baza mandatului european, iar capturarea sa eșuase anterior de două ori. Context: episoadele din Polonia și blocajul extrădării În vara anului 2024, Juravlev ar fi evitat arestarea în Polonia și ar fi fost transferat în Ucraina cu mașina atașatului militar ucrainean, conform LTO. În toamna anului 2025, a reapărut în Polonia, a fost reținut, însă instanța poloneză a refuzat extrădarea în Germania, motivând că distrugerea infrastructurii energetice a Rusiei era un obiectiv militar legitim în circumstanțe de război, potrivit aceleiași relatări. Acum, odată cu reținerea din Croația, autoritățile germane au din nou posibilitatea de a-l aduce în fața instanței, ceea ce poate accelera clarificarea responsabilităților într-un caz care a vizat una dintre cele mai sensibile infrastructuri energetice ale Europei. [...]
