Știri
Știri din categoria Diverse
Curtea de Apel București a declarat indezirabil un cetățean marocan pentru 10 ani, la solicitarea SRI, într-un caz care arată cum se aplică în practică instrumentele legale de prevenire a riscurilor de securitate națională, potrivit Digi24.
Decizia instanței a fost luată la 1 iulie 2026, prin hotărârea nr. 1189, iar persoana vizată este cetățeanul marocan H.E.M., pentru care s-a dispus măsura pe o perioadă de 10 ani, conform comunicatului SRI citat de publicație.
SRI susține că bărbatul „derula activități” care, în cadrul legal din domeniul antiterorism, sunt considerate riscuri la adresa securității naționale. În comunicatul citat, serviciul afirmă că acesta se afla „într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare”, în „etapa pre-acțională”, și că era simpatizant al unor organizații teroriste active în Orientul Mijlociu.
Potrivit aceleiași surse, H.E.M. ar fi desfășurat activități de promovare a unor grupări teroriste și a ideologiei teroriste și ar fi acționat „ca factor de radicalizare” asupra unor persoane din România.
În informațiile publicate nu sunt prezentate detalii despre natura concretă a activităților invocate sau despre eventuale acuzații penale, ci doar măsura dispusă de instanță și motivarea generală din comunicatul SRI.
Recomandate
Audiențele TV și prezența pe stadioane la Cupa Mondială 2026 au urcat la niveluri record în SUA , un semnal cu miză economică directă pentru deținătorii de drepturi, televiziuni și platforme de streaming, într-un turneu care a pornit totuși cu critici legate de prețurile biletelor. Datele sunt prezentate de NPR . În primele trei săptămâni ale competiției (11 iunie–19 iulie 2026), interesul publicului american s-a văzut atât în consumul media, cât și în participarea la meciuri și evenimente conexe, în pofida controverselor inițiale privind costurile și rolul SUA ca gazdă. Audiențe: meciurile SUA au ajuns la 25 de milioane de telespectatori Cel mai puternic reper de până acum este debutul naționalei masculine a SUA (USMNT) contra Paraguay, pe 12 iunie: o audiență medie de aproximativ 25 de milioane de persoane cumulat pe Fox, Telemundo și platformele lor de streaming, potrivit datelor Nielsen citate de publicație. NPR notează că este unul dintre cele mai urmărite meciuri de fotbal transmise vreodată în SUA. Pentru comparație, primul meci din faza grupelor la Cupa Mondială 2022 (SUA–Țara Galilor) a avut o audiență totală de 11,7 milioane în SUA, cu mențiunea că atunci partida s-a jucat într-o după-amiază de luni, nu într-o seară de vineri. Audiențele au rămas ridicate și la următoarele meciuri ale SUA, depășind 22 de milioane la partidele cu Australia și Turcia. NPR arată că aceste valori sunt comparabile cu mediile recente ale finalelor NBA și ale World Series (MLB), dar rămân cu aproximativ 100 de milioane sub un Super Bowl. Ca alt reper, Jocurile Olimpice de iarnă 2026 de la Milano au avut o medie de 23,5 milioane de telespectatori în SUA. Fox și Telemundo: recorduri și dincolo de meciurile SUA Un element important pentru piața media este că interesul nu s-a limitat la echipa gazdă. Fox a raportat o medie de 5 milioane de telespectatori pe 72 de meciuri din faza grupelor, un record pentru rețea, în timp ce Telemundo a avut o medie de 4,6 milioane, potrivit datelor citate de NPR. Președintele departamentului de „insights and analytics” de la Fox Sports, Mike Mulvihill, a scris pe X că, în medie, telespectatorii Fox consumaseră deja (până marțea precedentă momentului relatării) mai multe meciuri decât au urmărit pe durata întregii Cupe Mondiale 2022. Stadioane și fan festivaluri: 99,7% grad de ocupare în grupe Pe partea de participare fizică, FIFA estimează că aproximativ 4,6 milioane de fani au asistat la meciurile din faza grupelor, cu 99,7% din locurile disponibile ocupate. Potrivit NPR, este deja un nou record de asistență, depășind precedentul stabilit la ediția din 1994 (tot în SUA). În paralel, festivalurile dedicate fanilor din SUA, Mexic și Canada au atras 5,5 milioane de participanți, conform acelorași date. De ce contează: semnal pentru valoarea drepturilor și pentru veniturile din publicitate În termeni de business, combinația dintre audiențe mari (inclusiv pe streaming), recorduri pentru posturile care transmit competiția și stadioane aproape pline susține o piață mai puternică pentru publicitate și pentru evaluarea drepturilor de difuzare. NPR punctează că turneul a început sub presiunea criticilor privind prețurile ridicate ale biletelor și alte controverse, însă interesul publicului a rămas ridicat. Următorul test pentru acest val de interes este faza eliminatorie: SUA urma să joace miercuri, la ora 20:00 ET (joi, 03:00 ora României), cu Bosnia și Herțegovina, iar un analist citat de NPR (Bret Myers, Villanova University School of Business) anticipează că publicul american va continua să urmărească turneul în număr record, indiferent de parcursul echipei naționale. [...]
Ucraina mizează pe interceptoare de 2.000 de dolari pentru a reduce costul apărării antidrone , după ce a prezentat oficial „ Zirka ”, un sistem conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze automat dronele rusești de tip Shahed, potrivit Libertatea . Publicația notează că dezvoltatorii indică un preț de până la 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) pe unitate și o viteză de peste 340 km/h, susținând că ar fi cel mai ieftin interceptor de pe piață cu detectare și ghidare automată, conform The Kyiv Post. De ce contează: apărarea antiaeriană, împinsă spre soluții „consumabile” Miza economică este raportul de cost dintre atac și apărare. În material se arată că dronele Shahed – cunoscute în Rusia ca „Geran-2” – ar costa aproximativ 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate, iar Rusia le folosește în atacuri în roiuri, tocmai pentru a suprasolicita apărarea aeriană. În acest context, un interceptor mult mai ieftin poate schimba ecuația bugetară a apărării, dacă este produs și folosit la scară. Ce poate face „Zirka”, potrivit informațiilor disponibile Sistemul ZIRKA ar fi fost dezvoltat pe baza experienței batalionului anti-Shahed Darknode. O dronă ZIRKA poate opera, conform datelor prezentate: la altitudini de până la 6 kilometri; cu o rază operațională de 30 de kilometri; cu o autonomie de 20 de minute. Diferențiatorul invocat este capacitatea de a detecta și neutraliza automat ținte aeriene de mare viteză, spre deosebire de soluții mai ieftine care ar necesita ghidare manuală continuă. Următorul pas: ZIRKA 2.0 și extinderea portofoliului de interceptoare O versiune îmbunătățită, ZIRKA 2.0, este deja în dezvoltare, cu un sistem automat care ar urma să ghideze interceptorul direct în zona de detecție a țintei. Pachetul de upgrade menționat include și optică îmbunătățită cu imagistică termică, capabilă să urmărească dronele inamice de la 2 kilometri, plus algoritmi mai sofisticați, comunicații avansate și un detonator automat de proximitate. În paralel, Ucraina implementează și alte sisteme. Materialul menționează că Ministerul Apărării a aprobat recent utilizarea dronei LITAVR, dezvoltată de compania ucraineană F-Drones, potrivit United24Media: aceasta poate atinge până la 350 km/h și poate opera la altitudini de până la 9 kilometri, având un sistem automat de ghidare terminală. Context operațional: presiunea atacurilor cu Shahed În martie 2026, Rusia lansase deja aproximativ 57.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei, iar unele atacuri ar fi implicat până la 700 de drone simultan, potrivit informațiilor citate în articol. În același timp, forțele aeriene ucrainene au raportat că stațiile de retransmisie de la granița cu Belarus, folosite pentru ghidaj în timp real, ar fi încetat să funcționeze după un ultimatum public al președintelui Volodimir Zelenski către Aleksandr Lukașenko, mai notează sursa. [...]
O țintă aeriană detectată lângă graniță a declanșat procedurile de alertă și intervenție , cu mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane de luptă, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile arată cum funcționează, în practică, lanțul operațional de reacție la posibile riscuri aeriene în proximitatea spațiului aerian național. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat miercuri, la ora 13:20, o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri de localitatea Vâlcove, Ucraina. În urma notificării făcute de Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au fost instituite măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 14:09. Intervenția militară: avioane britanice și elicopter românesc, ridicate pentru monitorizare La ora 14:10 au decolat, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina: două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, din Baza 86 Aeriană Fetești , aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de supraveghere și reacție rapidă); un elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române. Ce a comunicat MApN despre risc și consecințe MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian. Informațiile provin dintr-un comunicat al MApN, transmis prin Agerpres, preluat de publicație. [...]
Disputa PNL–PSD pe „acordul politic” prelungește incertitudinea formării guvernului , într-un moment în care partidele încearcă să deblocheze negocierile pentru o majoritate parlamentară. Potrivit Digi24 , prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a reacționat la declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu , că ar semna „pe loc” un acord politic. Motreanu a pus sub semnul întrebării utilitatea unui document semnat dacă nu este și respectat, invocând experiențe anterioare de colaborare între partide. Mesajul său, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o întrebare directă către Grindeanu: dacă îl semnează, „îl și respectă?”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre acord În declarațiile la care a răspuns Motreanu, Grindeanu a indicat că PSD ar accepta semnarea unui acord politic cu PNL și USR și a cerut ca Ilie Bolojan să semneze, la rândul lui, și să voteze un guvern minoritar PSD, conform informațiilor prezentate de Digi24 (care trimite la declarațiile anterioare ale liderului PSD: Digi24 ). De ce contează: acordul nu mai este doar o formalitate Schimbul de replici arată că blocajul nu ține doar de semnarea unui document, ci de încrederea între parteneri și de garanțiile politice privind aplicarea lui. În practică, o astfel de dispută poate întârzia conturarea unei majorități care să asigure învestirea unui guvern, ceea ce menține incertitudinea politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori ai negocierilor, rămâne neclar dacă reacția PNL va duce la o renegociere a condițiilor sau la o nouă rundă de discuții pentru deblocarea acordului. [...]
Șase legi rămase neadoptate pot bloca accesul la bani din PNRR , iar premierul interimar Ilie Bolojan cere convocarea de sesiuni extraordinare în Parlament în a doua jumătate a lunii iulie, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Guvernului, este una de finanțare: Bolojan a spus că cele șase proiecte de lege au asociate „sume foarte mari de bani”, într-un interval indicat de el între 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) și un miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei), în contextul închiderii PNRR. Ce legi sunt în joc și unde se blochează Bolojan a dat ca exemplu Codul urbanismului, despre care a afirmat că este blocat din decembrie în Comisia de Administrație din Camera Deputaților. Tot ca proiect cu miză de „un miliard” a menționat legea salarizării, descrisă drept „delicată” și susceptibilă să genereze nemulțumiri indiferent de forma finală. Premierul interimar a mai spus că există și alte legi „mai puțin importante”, dar cu impact semnificativ, fără a le nominaliza în materialul citat. De ce cere sesiuni extraordinare și ce urmează Solicitarea de sesiuni extraordinare vizează accelerarea traseului legislativ în ambele Camere, astfel încât proiectele adoptate de o Cameră să ajungă rapid la cealaltă pentru vot, într-o procedură scurtată. Bolojan a condiționat adoptarea de existența unui acord politic și a precizat că Guvernul lucrează la aceste proiecte, inclusiv la „ultimele negocieri cu Comisia Europeană ” pe componenta de salarizare. El a indicat ca pas următor transmiterea proiectelor către liderii politici, președinții de comisii și liderii de grup, pentru studiu și, eventual, ședințe de comisie înainte de plen. [...]
Berlinul vrea să elibereze teren pentru locuințe prin demolarea unui buncăr din epoca nazistă , o decizie care deschide un conflict între politica de dezvoltare imobiliară și protejarea patrimoniului, potrivit Daily Mail . Buncărul vizat este unul rămas din complexul Noii Cancelarii a Reichului (New Reich Chancellery), sediul puterii lui Adolf Hitler la Berlin, grav avariat în Bătălia pentru Berlin și demolat de forțele sovietice în 1949. În prezent, buncărul este încă vizibil într-o zonă descrisă ca teren viran, iar autoritățile locale ar urmări construirea de apartamente pe amplasament. Ministrul locuințelor din Berlin, Christian Gaebler, a declarat pentru publicația germană BZ că proiectele de locuințe nu ar trebui blocate pentru a păstra un buncăr care ar putea deveni „un loc de pelerinaj”. Patrimoniu vs. dezvoltare: miza deciziei Opoziția față de demolare vine din zona organizațiilor preocupate de istoria subterană a orașului și de conservarea urmelor regimului nazist ca elemente de educație și memorie publică. Dietmar Arnold, președintele Berlin Underworlds Association , a spus pentru BBC că situl este „al făptașilor” și reprezintă „ultimele rămășițe” ale centrului de putere al Germaniei naziste. El a propus colaborarea cu Muzeul Holocaustului pentru transformarea zonei într-un loc memorial, cu o expoziție despre finalul războiului. Arnold a mai afirmat că, la ultima sa vizită din 2007, buncărul era într-o stare foarte bună: complexul ar avea 12.900 de picioare pătrate (aprox. 1.198 mp), iar pereții și plafoanele ar avea aproape 6 picioare grosime (aprox. 1,8 metri). În aceste condiții, susține el, ar putea fi posibilă construirea deasupra fără demolare. Ce spun instituțiile și ce urmează Daily Mail notează că, anul trecut, Consiliul Monumentelor din landul Berlin a respins planuri de demolare, argumentând că buncărul are „valoare istorică semnificativă” și cerând evaluarea stării de conservare și a includerii pe lista clădirilor protejate de către Oficiul de stat pentru conservarea monumentelor istorice. În același timp, publicația precizează că buncărul aflat în centrul disputei nu este celebrul Führerbunker, unde Hitler și Eva Braun s-au sinucis; acesta ar fi la circa 400 de picioare spre nord (aprox. 122 metri). Buncărul discutat ar fi fost folosit de angajați ai Cancelariei Reichului și, după război, ar fi fost transformat în spital. Din informațiile prezentate, următorul pas relevant pare a fi decizia administrativă privind statutul de protecție al sitului și, implicit, dacă proiectul de locuințe poate avansa prin demolare sau trebuie adaptat pentru a integra structura existentă. [...]
