Știri
Știri din categoria Diverse
CSAT a stabilit pentru 2027 un plafon de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe, ceea ce fixează din timp capacitatea de participare a României la operații în afara țării și, implicit, resursele care trebuie planificate pentru rotații și eventuale dislocări, potrivit Stirile Pro TV.
Decizia a fost luată luni, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a analizat și aprobat forțele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2027.
Pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție în 2027, Armata României va asigura un efectiv total de 5.358 de militari și civili, împărțit astfel:
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care:
În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la „Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA)”, inițiativă pe care CSAT o descrie ca fiind strategică pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în 2027.
Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria este prezentată drept o premieră în securitatea recentă a Mării Negre, cu rol inclusiv în protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă.
Recomandate
România își calibrează agenda de securitate pentru Summitul NATO , cu accent pe întărirea apărării aeriene și a prezenței militare aliate în zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV , care citează concluziile transmise de Administrația Prezidențială după ședința CSAT. În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Nicușor Dan, au fost analizate obiectivele României pentru Summitul NATO din 7-8 iulie 2026, de la Ankara. Administrația Prezidențială arată că reuniunea este văzută ca o ocazie de a readuce în atenția aliaților „situația complicată” din regiunea Mării Negre și efectele agresiunii ruse, inclusiv prin incidente precum cele cu drone. În acest context, România intenționează să ceară Alianței „o postură de descurajare și apărare puternică” și „o prezență militară corespunzătoare” în zonă și pe teritoriul României. „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenţie aceste ameninţări, prin asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare puternice şi a unei prezenţe militare corespunzătoare în zonă şi pe teritoriul României.” Miza: profil de aliat și angajamente financiare, inclusiv pentru industria de apărare Potrivit comunicatului citat, România își leagă obiectivele de la summit și de reconfirmarea profilului de „aliat de încredere” care contribuie la securitatea euroatlantică. Administrația Prezidențială menționează că Bucureștiul vrea să prezinte: progresele în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga; evoluții în industria de apărare, inclusiv prin inițiative derulate la nivel NATO și UE; eforturile de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și securitatea din zona Mării Negre. Decizii operaționale: forțe pentru misiuni externe în 2027 și contribuții în Marea Neagră CSAT a analizat și aprobat forțele care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului României în 2027. Conform datelor din comunicat: Armata României: 5.358 de militari și civili (2.786 pentru misiuni externe, 1.801 în așteptare pe teritoriul național, 771 în forțe propuse pentru misiuni posibil a fi asumate); Ministerul Afacerilor Interne: 2.604 militari și polițiști (39 pentru misiuni externe, 2.565 în așteptare pe teritoriul național). Totodată, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) , inițiativă lansată în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria, descrisă în comunicat drept „vitală” pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră. Administrația Prezidențială precizează că demersul vizează asigurarea comenzii grupului în 2027 și include protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
CSAT pune pe agendă riscul unei întreruperi în serviciile de navigație aeriană , după o sentință a Curții de Apel București care, dacă rămâne definitivă, ar putea duce la suspendarea activității Romatsa timp de o lună, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 29 iunie figurează „implicaţiile pentru continuitatea serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru securitatea spaţiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigaţie aeriană”. Ce prevede sentința și de ce contează operațional CSAT discută o decizie dată în februarie 2026 de Curtea de Apel București , într-un dosar în care mai multe persoane au dat în judecată Romatsa pentru discriminare. Instanța a dispus suspendarea, pentru o lună calendaristică, a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană al Romatsa, „începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe”. Decizia din 27 februarie nu era definitivă la momentul publicării informațiilor, iar efectul practic – o eventuală suspendare – depinde de momentul în care hotărârea ar rămâne definitivă. Contextul litigiului și poziția Romatsa Potrivit informațiilor din presă citate de Digi24, cazul are legătură cu un proces mai vechi, în care a fost implicat și Consiliul pentru Combaterea Discriminării , după ce Romatsa a fost amendată cu 50.000 de lei pentru limitarea accesului candidaților calificați în favoarea candidaților formați intern. Romatsa a transmis pe 6 martie că va ataca decizia cu recurs și că, la acel moment, activitatea se desfășura normal. În același mesaj, compania a precizat că serviciile de navigație aeriană furnizate în spațiul aerian național sunt „servicii non-economice de interes general” și că nu comentează fondul cauzei cât timp litigiul este în curs. Inspecția Judiciară a deschis verificări În ziua în care CSAT discută efectele sentinței, Inspecția Judiciară a anunțat că s-a sesizat din oficiu, invocând informațiile apărute public despre hotărârea privind suspendarea certificatului Romatsa și implicațiile acesteia, pentru a face „verificările prealabile, în condițiile legii”. [...]
Blocajul negocierilor pentru noul Guvern prelungește incertitudinea politică până spre final de iulie , într-un moment în care partidele nu reușesc să strângă o majoritate pentru niciuna dintre variantele de premier aflate în discuție, potrivit Stirile Pro TV . Decizia privind o desemnare rapidă sau amânarea pentru noi negocieri îi aparține președintelui Nicușor Dan, iar formarea Executivului ar putea avea loc abia spre sfârșitul lunii iulie. În centrul disputei sunt două nume: Sorin Grindeanu (susținut de PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL), însă niciunul nu are, în acest moment, voturile necesare pentru învestire. În paralel, schimbul de acuzații între tabere nu a modificat „calculele politice”, iar riscul unei desemnări „forțate” este să deschidă o nouă rundă de negocieri tensionate. De ce nu se strânge majoritatea Siegfried Mureșan a susținut, într-o postare pe Facebook, că Sorin Grindeanu nu mai poate câștiga încrederea partenerilor europeni, invocând episodul Ordonanței 13, întârzierile din PNRR și deficitul bugetar din ultimii ani. La rândul lor, social-democrații resping candidatura lui Mureșan, pe care îl acuză că nu are experiență administrativă în România. În lipsa unui acord politic între partide, cu o zi înainte de încheierea sesiunii parlamentare, niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară pentru votul de învestitură. Formula UDMR: „Coaliție Mică”, fără USR, cu premier „acceptat de toți” UDMR propune o negociere „în format restrâns” – o „Coaliție Mică” – fără USR, și un guvern PSD–PNL–UDMR, cu un premier acceptat de toate partidele, fiind menționat numele lui Alexandru Năzare. Kelemen Hunor a argumentat că, în actuala aritmetică parlamentară, un guvern fără AUR este greu de învestit, iar UDMR nu acceptă o soluție care ar presupune sprijinul AUR. „Un guvern majoritar, format din PNL, PSD și UDMR, cu un premier acceptabil pentru toată lumea. Este aproape imposibil să ajungem la o soluție prin care se poate învesti un guvern fără AUR (...) Ceea ce pentru noi nu este acceptabil.” (Kelemen Hunor) Pozițiile PSD, PNL, USR și AUR Sorin Grindeanu ar fi dispus la refacerea fostei coaliții, dar cu două condiții: fără Ilie Bolojan și fără USR. „PSD de la început a avut aceeași poziție, să rămânem în cadrul coaliției noastre, iar PSD vrea să facă parte din Guvern!” (Sorin Grindeanu) Liberalii spun că soluția trebuie să vină dintr-un acord politic între cele două tabere. „Există 2 variante, guvern în jurul PNL sau guvern în jurul PSD (...) E atributul președintelui să vină cu o soluție.” (Mircea Abrudean) USR cere în continuare o rocadă la conducerea Guvernului, cu condiția ca primul executiv să fie format în jurul PNL, USR și UDMR. Din opoziție, AUR exclude susținerea pentru oricare dintre formulele discutate și respinge scenariul unor plecări din partid care ar putea schimba majoritatea parlamentară. „Nu cred, nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid.” (Petrișor Peiu) Ce urmează În lipsa unei majorități, președintele Nicușor Dan are de ales între desemnarea unuia dintre candidați sau amânarea pentru noi negocieri, într-un calendar care, potrivit aceleiași surse, poate împinge formarea Guvernului spre sfârșitul lunii iulie. Între timp, a apărut și o propunere separată: grupul parlamentar Pace-Întâi România îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru. [...]
România riscă să plătească mai scump împrumuturile dacă instabilitatea politică întârzie consolidarea fiscală , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după analiza Moody’s, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul semnalului agenției că incertitudinea politică și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe reducerea deficitului și pe reformele asumate. Nazare spune că „miza economică majoră” este evitarea retrogradării ratingului de țară și susține că agențiile de rating evaluează nu doar indicatorii bugetari, ci și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a continua PNRR și de a rămâne predictibil pentru investitori și partenerii europeni. „Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de ţară. (…) Agenţiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită şi la capacitatea unei ţări de a-şi respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe şi de a rămâne predictibilă pentru investitori şi partenerii europeni.” Ce urmărește Moody’s: deficit, dobânzi și expunerea pe valută Ministerul Finanțelor transmite că, potrivit Moody’s, menținerea traiectoriei fiscale depinde de un cadru politic stabil și de capacitatea instituțională de a susține măsurile necesare. Agenția indică drept așteptări o reducere a deficitului bugetar: de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 ; și 5,9% în 2027 . În același timp, Moody’s semnalează presiunea costurilor de finanțare: plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027 , pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Agenția mai notează vulnerabilitatea la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută , potrivit Ministerului Finanțelor. PNRR și termenul-limită de 31 august 2026 Moody’s indică drept miză și implementarea reformelor și investițiilor rămase din Mecanismul de Redresare și Reziliență, înainte de 31 august 2026 . Conform comunicatului citat, România ar fi accelerat implementarea PNRR, cu o rată de aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor și investițiilor rămase. Ministerul Finanțelor mai precizează că analiza Moody’s „nu reprezintă o acțiune de rating” și nu indică probabilitatea unei modificări imediate. De ce contează: România e la un pas de „junk” România are rating „Baa3” la Moody’s, iar toate cele trei mari agenții (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au asociată o perspectivă „negativă” ratingului suveran, ceea ce plasează țara la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). În practică, o deteriorare a percepției de risc se poate traduce în costuri mai mari de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra economiei. [...]
Reapariția lui Macron cu ochelarii de aviator indică o problemă medicală, nu un gest de imagine , potrivit Digi24 , care citează AFP și informații obținute de presa franceză din anturajul prezidențial. Detaliul contează mai ales pentru că președintele Franței a păstrat ochelarii inclusiv în interior, în contexte oficiale, ceea ce sugerează o necesitate, nu o alegere de stil. Macron a fost văzut luni purtând ochelarii pe treptele Palatului Élysée, la întâmpinarea sultanului Omanului, Haitham bin Tariq . Întrebată implicit dacă e vorba de soarele puternic din iunie, explicația transmisă de anturajul prezidențial a fost aceeași ca în ianuarie: „o problemă oculară”, fără alte detalii. De ce revine subiectul în spațiul public Episodul reia un moment din ianuarie, când Macron a atras atenția la Forumul Economic Mondial de la Davos , unde ochelarii de tip aviator au devenit rapid un element viral pe rețelele sociale. Atunci, apariția a fost asociată tot cu o problemă la ochi, iar accesoriul a fost interpretat și ca parte a unei imagini publice mai „dură”, într-un context politic tensionat. În relatarea preluată de Digi24, este menționat și faptul că Donald Trump a contribuit la amplificarea ecoului mediatic, ironizându-l pe Macron pentru apariția cu ochelarii de soare. Contextul întâlnirii oficiale Macron nu s-a limitat la apariția de la Élysée: a continuat să poarte ochelarii și în timpul unei ceremonii de semnare a unor contracte în interiorul palatului, apoi la un hotel, la un forum de afaceri franco-omanez. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite precizări despre natura sau severitatea problemei oculare. [...]
Iranul încearcă să blocheze implicarea Franței în deminarea Strâmtorii Ormuz , o poziționare care poate complica rapid securitatea navigației prin unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” pentru transportul global de energie, potrivit Digi24 . Diplomația iraniană a transmis Franței „să nu complice și mai mult” situația din Strâmtoarea Ormuz , după ce Parisul și Muscatul au publicat o declarație comună care invocă „navigație liberă, fără condiții și nici restricții” și care prevede „operațiuni de deminare comune”, relatează France Presse, citată de Digi24. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi , a scris pe X că președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Franța va coopera cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a respins însă ideea unei intervenții externe, susținând că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară” și invocând un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit AFP, preluată de Agerpres. „Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.” De ce contează: risc de escaladare pe o rută critică pentru comerț Mesajul Teheranului indică o linie roșie privind prezența altor state în operațiuni cu componentă de securitate maritimă în zonă. În practică, o dispută diplomatică pe tema deminării poate amplifica incertitudinea pentru transportatori și pentru statele care au interes direct în menținerea traficului maritim fără întreruperi. Din informațiile publicate nu reiese dacă Franța a anunțat un calendar sau un format concret al unei misiuni de deminare și nici ce pași ar urma după declarația franco-omaneză. [...]
