Știri
Știri din categoria Diverse
O referință la un nou purtabil Apple în codul iOS 27 sugerează integrarea unei camere, ceea ce ar putea indica o extindere a ecosistemului companiei către dispozitive „contextuale” (care înțeleg mediul din jur), nu doar către telefoane și ceasuri, potrivit Mobilissimo.
Indiciul apare în urma analizării codului iOS 27, unde tipster-ul
de pe X a observat menționarea unui dispozitiv Apple neanunțat, identificat cu numărul B790. Publicația notează că, în general, scurgerile de informații despre produse Apple nelansate sunt rare, însă anul acesta ar fi fost alimentate și de o breșă de securitate la Tata Electronics.Conform informațiilor din cod, dispozitivul B790 ar urma să fie compatibil cu Visual Intelligence, o funcție introdusă odată cu iOS 27. Tehnologia permite utilizatorilor să folosească aplicația Camera pentru a obține informații despre obiectele din fața lor prin Siri.
Mobilissimo explică faptul că Visual Intelligence poate identifica texte, monumente, obiecte cunoscute și logo-uri de brand, oferind informații în timp real. În prezent, funcția este disponibilă pe iPhone 15 Pro și pe modelele lansate ulterior.
Din această asociere, publicația deduce implicația practică: suportul pentru Visual Intelligence sugerează că noul produs ar integra o cameră, considerată esențială pentru recunoașterea elementelor din mediul înconjurător.
Dincolo de compatibilitatea cu Visual Intelligence, codul iOS 27 nu ar oferi indicii clare despre categoria dispozitivului. Sunt menționate mai multe scenarii:
Până la o confirmare oficială, identitatea modelului B790 rămâne neclară, iar descoperirea este tratată ca un indiciu, nu ca o dovadă privind un produs iminent. Publicația mai notează că Apple ar urma să fie „din toamnă” sub conducerea lui John Ternus.
Recomandate
Un posibil iPhone pliabil ar putea miza pe un format „lat”, cu implicații directe pentru utilizare și poziționare , dacă Apple va alege o direcție apropiată de cea a Huawei Pura X , potrivit Mobilissimo , care relatează despre un clip de pe Instagram ce folosește telefonul Huawei ca reper de dimensiuni pentru așa-numitul „ iPhone Ultra Fold ”. Apple nu a confirmat existența unui iPhone pliabil, însă clipul sugerează un dispozitiv care, deschis, ar putea fi folosit cu o singură mână și ar oferi un ecran suficient de lat pentru navigare, consum de conținut și multitasking. Miza, în acest scenariu, este un raport de aspect mai apropiat de o tabletă atunci când telefonul este deschis, fără ca dispozitivul să devină „exagerat de mare” în modul pliat. De ce contează formatul „wide fold” pentru piață Spre deosebire de pliabilele clasice descrise ca fiind „foarte înalte și înguste”, un format mai lat ar schimba compromisurile tipice ale categoriei: mai mult spațiu util pe ecran la deschidere, dar și riscul ca telefonul să fie perceput ca prea lat pentru utilizarea zilnică sau incomod de purtat în buzunar. Materialul nu indică un prototip Apple: în imagini apare un Huawei Pura X, iar peste video este mențiunea „Preview of form factor”, adică o demonstrație a dimensiunilor și a modului de utilizare, nu o confirmare de design final. Reacții și semne de întrebare rămase În comentariile la clip, reacțiile sunt împărțite, notează publicația. Printre temele recurente: acuzația că Apple ar „prelua” ideea Huawei; îngrijorări că un astfel de telefon ar fi prea lat sau nepractic în buzunar; întrebări despre cuta ecranului și rezistența balamalei; așteptarea că un eventual pliabil Apple ar putea ridica standardele din categorie. În acest moment, informația rămâne la nivel de indiciu despre o posibilă direcție de design, fără confirmare oficială din partea Apple. Clipul funcționează mai degrabă ca un exercițiu de „cum ar putea arăta” un iPhone pliabil, dacă zvonurile despre „iPhone Ultra Fold” se vor concretiza. [...]
PSD ridică miza pe stabilitatea guvernării și susține că Ilie Bolojan rămâne premier cu sprijinul AUR, pe fondul unei rupturi tot mai vizibile în relația cu foștii parteneri de coaliție, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat publicației, Sorin Grindeanu leagă ieșirea PSD de la guvernare de modul în care Bolojan ar fi condus coaliția și sugerează o „înțelegere” între PNL și partidul lui George Simion. Grindeanu afirmă că problema nu este una personală, ci ține de felul în care Bolojan ar fi exercitat funcția de prim-ministru într-o coaliție în care PSD avea „aproape jumătate din pondere”. Liderul PSD susține că premierul „nu a ținut cont de aproape nimic” din pozițiile venite dinspre PSD, iar această atitudine ar fi stat la baza evaluării interne care a dus la retragerea partidului din coaliție. „Nu și-a înțeles rolul. E un prim-ministru, sau a fost un prim-ministru, al unei coaliții (...) și unde a înțeles, în acest an, să nu țină cont de aproape nimic din ce vine dinspre PSD.” Miza: legitimitatea majorității și riscul unei guvernări fragile În aceeași intervenție, Grindeanu sugerează că AUR ar contribui la menținerea lui Ilie Bolojan în funcție, acuzație care, dacă se confirmă politic prin voturi în Parlament, ar schimba ecuația de legitimitate a majorității și ar amplifica incertitudinea privind stabilitatea guvernării. Liderul PSD mai susține că PNL și USR și-ar fi construit în ultimele săptămâni discursul în jurul atacurilor la adresa PSD, în detrimentul temelor de guvernare, inclusiv economie. Disputa pe „reforme” și deficit: PSD contestă măsurile Guvernului Bolojan Grindeanu respinge criticile potrivit cărora PSD s-ar opune reformelor și spune că partidul susține reforma administrativă, dar că măsurile promovate de Guvernul Bolojan nu ar reprezenta o reformă, ci „o concediere colectivă”. Pe tema finanțelor publice, el acuză guvernul de „propagandă” în privința reducerii deficitului bugetar și invocă nivelul împrumuturilor: România s-ar fi împrumutat anul trecut cu „în jur de 250 de miliarde de lei”, iar anul acesta „275 de miliarde”, adică „cu 25 de miliarde mai mult”, conform declarațiilor sale. „Anul trecut România s-a împrumutat cu în jur de 250 de miliarde de lei. (...) 275 de miliarde. Cu 25 de miliarde mai mult.” Notă: articolul Digi24 redat în input este trunchiat spre final; informațiile de mai sus reflectă strict pasajele disponibile. [...]
Piața auto din România se mută accelerat spre „electrificate”, care au ajuns la 64% din înmatriculările din iunie. În primele șase luni din 2026, înmatriculările de autoturisme noi au crescut marginal, cu 0,3%, însă mașinile electrice au avansat cu 76,6%, potrivit Știrile Pro TV , pe baza datelor APIA . Datele APIA, construite pe statistica DGPCI, arată că în iunie 2026 s-au înmatriculat 16.008 autoturisme (aprox. 84% din totalul pieței), cu 53% peste iunie 2025. Ca structură de piață, SUV-urile conduc cu 58,5%, urmate de Clasa C (21%) și Clasa B (12,8%). „Electrificatele” depășesc clar benzina și motorina APIA include în categoria „electrificate” atât mașinile electrice care se încarcă la priză (BEV – electrice și PHEV – plug-in hybrid), cât și hibridele care nu se încarcă extern (mild-hybrid și full hybrid). În iunie 2026, acest segment a ajuns la o cotă de 64%, devenind cel mai important din piața românească, peste benzina și motorina la un loc. Pe tipuri de propulsie, la jumătatea anului: benzina a crescut cu 45%, până la o pondere de 31%; motorina a scăzut cu 25,7%, până la 4,4%; mild-hybrid a urcat cu 29,7%, până la 24% din piața de autoturisme. Din totalul mild-hybrid, 79% sunt pe benzină, 10% pe GPL și 11% pe motorină, conform APIA. Tot în perioada analizată, autoturismele full electrice au ajuns la o cotă de 9,4% (de la 3,7%), iar plug-in hybrid la 9,6% (de la 6,7% în iunie 2025). Modele care trag piața: Tesla și BYD la electrice, Toyota și Dacia la hibride În 2026, topul celor mai vândute autoturisme 100% electrice este condus de: Tesla Model Y – 793 unități (+378%); Tesla Model 3 – 648 unități; BYD Dolphin Surf – 457 unități. La plug-in hybrid, primele poziții sunt ocupate de: BYD Seal U – 494 unități; Chery Tiggo 9 – 352 unități; Toyota RAV4 – 342 unități. La hibridele fără încărcare externă, Toyota Corolla este pe primul loc (2.390 unități, +51%), urmată de Toyota Yaris Cross (1.357) și Dacia Duster (1.301). În zona mild-hybrid, Dacia Duster conduce la înmatriculări noi cu 1.553 unități (-55% față de iunie 2025), urmată de Skoda Octavia (915) și Dacia Bigster (756). Comerciale: creștere pe ansamblu, recul la electrice La vehicule comerciale ușoare și minibus, iunie 2026 aduce o creștere de 2% față de iunie 2025, iar vehiculele comerciale ușoare fără minibus raportează un plus de 10,9%. În schimb, vehiculele comerciale ușoare electrice au scăzut în primele șase luni din 2026 la 257 unități, de la 333 unități în perioada similară din 2025. [...]
Liderii europeni pregătesc contracte de înarmare de zeci de miliarde de dolari , într-un efort de a transforma creșterea bugetelor de apărare în capacități militare concrete și de a reduce tensiunile cu administrația Trump, la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Reuniunea are loc pe fondul unei repoziționări a Washingtonului față de Alianță, în condițiile în care SUA își reduc angajamentele, iar europenii încearcă să demonstreze că își intensifică eforturile pentru apărarea continentului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că summitul ar urma să confirme respectarea angajamentelor de creștere a cheltuielilor de apărare și să fie însoțit de semnarea unor contracte de armament „în valoare de zeci de miliarde de dolari”. De la bugete la producție și capabilități Miza operațională a summitului este trecerea de la alocări bugetare la rezultate măsurabile: producție industrială de apărare și echipamente disponibile pentru forțe. Rutte a spus că discuțiile se vor concentra pe „transformarea cheltuielilor suplimentare în capacități operaționale” și pe „extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”. În același timp, liderii sunt așteptați să își reafirme angajamentul de a continua finanțarea armamentului pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la un dineu oferit de președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și la discuții bilaterale cu Donald Trump. Cifrele care apasă pe decizie Articolul notează că membrii NATO au cheltuit anul trecut 570 de miliarde de dolari pentru apărare. Rutte a mai declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari. Contextul este și unul de ținte mai ridicate: la summitul de la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare (armament și trupe) până în 2035, față de obiectivul anterior de 2%. Separat, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, inclusiv întărirea securității cibernetice. Riscul politic: tensiuni transatlantice și „alianța zgâriată” Oficiali europeni citați în material spun că speră ca relațiile lui Trump cu Erdogan și Rutte să ajute la evitarea incidentelor, dar admit că nu există certitudini, pe fondul resentimentelor legate de războiul din Iran și al criticilor repetate ale președintelui SUA la adresa NATO. Într-o postare pe Truth Social, Trump s-a plâns că SUA cheltuiesc bani pentru a proteja membri NATO „fără a obține vreun beneficiu din aceasta”, iar articolul arată că Trump a sugerat că acest lucru ar putea însemna că SUA nu trebuie să își onoreze angajamentul de a ajuta un aliat atacat (articolul 5). În plus, în ultimele 12 luni, Alianța a fost pusă sub presiune de mai multe decizii și semnale de la Washington: amenințarea privind Groenlanda, războiul împotriva Iranului fără consultarea aliaților europeni, anunțul retragerii trupelor din Europa și reducerea unor forțe alocate planurilor de apărare NATO (inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare și drone), precum și o revizuire de șase luni a prezenței militare americane pe continent. „Alianța este vie și activă, dar puțin zgâriată”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului. Un alt diplomat NATO, citat în articol, a spus că, dacă apar tensiuni, Rutte ar putea juca rolul de mediator, numindu-l în glumă „consilierul matrimonial suprem”. Ce urmează Summitul de la Ankara va testa dacă europenii pot livra rapid pe două fronturi: contracte și producție pentru industria de apărare, respectiv o formulă politică de „reechilibrare” a responsabilităților în NATO care să mențină SUA angajate în arhitectura de securitate a Europei. Materialul indică însă că evoluțiile din Iran, aflate sub un armistițiu fragil, pot umbri agenda și pot reaprinde disputele transatlantice. [...]
AUR a început strângerea de semnături pentru suspendarea lui Nicușor Dan , o mișcare care deschide un nou front politic și poate bloca agenda administrativă a Capitalei, potrivit Antena 3 . Inițiativa vizează declanșarea procedurii de suspendare, însă materialul publicat nu oferă detalii despre numărul de semnături urmărit, calendarul demersului sau pașii instituționali concreți care ar urma după colectare. De ce contează demersul Dincolo de componenta politică, o astfel de acțiune poate avea efecte operaționale: crește incertitudinea în jurul conducerii Primăriei Capitalei și poate întârzia decizii administrative, în funcție de evoluția demersului și de reacțiile instituționale. Ce informații lipsesc din material În forma disponibilă în articolul video, nu sunt precizate: cine coordonează concret strângerea de semnături și unde are loc; ce justificare formală este invocată pentru suspendare; dacă există sprijin din partea altor actori politici sau instituționali; un termen estimat pentru depunerea semnăturilor ori pentru următoarele etape. În absența acestor elemente, rămâne neclar cât de rapid și cât de departe poate avansa inițiativa și ce impact imediat ar putea avea asupra funcționării administrației locale. [...]
Lukașenko reafirmă că Belarus nu va trimite trupe în Ucraina , într-un mesaj menit să reducă presiunea internă și să gestioneze riscul de escaladare regională, potrivit Digi24 . Președintele Belarusului a făcut declarația la ceremonia de onorare a absolvenților instituțiilor de învățământ militar superior și a ofițerilor de rang înalt, insistând că militarii belaruși nu vor fi trimiși „în acest măcel” și că Minsk „susține soluționarea pașnică a problemelor”, citat de agenția BelTA. Acuzații la adresa UE și „război hibrid” împotriva Belarusului În același discurs, Lukașenko a susținut că un „partid al războiului” internațional ar urmări prelungirea conflictului din Ucraina și a indicat Uniunea Europeană drept actor care „a adoptat în mod deschis o politică de militarizare”. El a vorbit despre cheltuieli de „miliarde” pentru armament ofensiv și despre o „isterie” legată de o pretinsă „amenințare din est”. Totodată, liderul de la Minsk a afirmat că împotriva Belarusului s-ar desfășura un „război hibrid”, care ar include „dictat economic”, precum și presiuni politice și informaționale. Context: presiuni rusești și avertismentul lui Macron Articolul amintește că surse descrise drept „bine informate” de The Wall Street Journal au susținut anterior că Moscova ar fi început să facă presiuni asupra Minskului pentru a obține permisiunea de a folosi teritoriul belarus pentru lovituri asupra Ucrainei și pentru operațiuni hibride împotriva țărilor NATO. Potrivit acelorași surse, discuțiile ar fi fost conduse de ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron , l-ar fi sunat pe Lukașenko și l-ar fi avertizat să nu intre în război. Mesaje repetate către Kremlin și episodul cu retransmițătoarele La finalul lunii iunie, Lukașenko a declarat, într-o întâlnire cu Gryzlov și cu guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiev, că Belarus nu intenționează să se alăture acțiunilor militare împotriva Ucrainei, recunoscând public că Rusia ar fi încercat să convingă Minsk să participe mai activ la conflict. Separat, Digi24 notează că în iunie președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut lui Lukașenko să demonteze retransmițătoarele rusești care ar ghida atacurile asupra orașelor ucrainene, amenințând că, în caz de refuz, Ucraina va acționa pe cont propriu. La câteva zile, Zelenski a anunțat că retransmițătoarele și-au încetat activitatea, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat cererea Kievului drept „o amenințare agresivă” și o ingerință în afacerile interne ale Belarusului. [...]
