Știri
Știri din categoria Diverse
Bucureștiul caută să transforme înfrățirea cu Ankara în proiecte cu miză economică, de la contacte directe între companii până la investiții în servicii medicale și consolidarea clădirilor vulnerabile, potrivit Digi24. Primarul general Ciprian Ciucu s-a întâlnit vineri, la București, cu primarul Ankarei, Mansur Yavaş, aflat în vizită în România.
Întâlnirea a vizat „dezvoltarea relațiilor economice, culturale și turistice” dintre cele două capitale, iar pe listă au intrat inclusiv colaborări pentru consolidarea clădirilor vechi, dezvoltarea serviciilor medicale și intensificarea legăturilor dintre companii, universități și instituții culturale.
Ciucu a spus că Bucureștiul și Ankara sunt orașe înfrățite din 1998, dar relațiile dintre administrații „nu au fost foarte strânse în ultimii ani”, motiv pentru care își propune „să revitalizeze înfrățirile” în actualul mandat.
Un punct central al discuțiilor a fost stimularea relațiilor economice prin contacte directe între firme. Mansur Yavaş a indicat că delegația turcă urmează să meargă la Camera de Comerț din București pentru a stabili proiecte comune.
În același context, Ciucu a anunțat că vor urma întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri, pe fondul existenței „unei comunități de afaceri turce importante în România”, conform informațiilor transmise de municipalitate.
Un alt domeniu discutat a fost consolidarea clădirilor vulnerabile, inclusiv din Centrul Vechi. Primăria Capitalei a indicat că experiența Ankarei în gestionarea riscurilor seismice ar putea fi folosită în proiectele din București, menționând că, în ultimii 20 de ani, capitala Turciei „a avut două seisme mari”.
Separat, Ciucu a vorbit despre potențialul turistic și economic al Bucureștiului și despre nevoia ca imobilele istorice să fie consolidate și „integrate mai bine în circuitul economic”.
Pe zona de turism, administrația Capitalei a invocat faptul că cele două orașe sunt la „un zbor de aproximativ două ore” și a indicat ca obiectiv îmbunătățirea fluxului aerian, pentru a facilita călătoriile de weekend în ambele sensuri.
În sănătate, municipalitatea a menționat experiența Ankarei în servicii medicale specializate (de la tratamente complexe la servicii de estetică și centre termale) și a precizat că există deja clinici turcești în București, iar autoritățile locale își doresc dezvoltarea sectorului, inclusiv prin atragerea de investiții.
Recomandate
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
Un șofer din Marea Britanie a reușit să anuleze o amendă de parcare după trei ani de dispute , folosind ChatGPT pentru a-și redacta răspunsurile și apărarea trimisă instanței, potrivit Știrile Pro TV . Cazul arată cum un instrument de inteligență artificială poate reduce costurile și barierele administrative pentru persoane care contestă sancțiuni emise de companii private. Rafal Goral , 45 de ani, a povestit că a apelat la ChatGPT de fiecare dată când primea scrisori sau notificări, cerând ajutor pentru formularea răspunsurilor și pentru a înțelege pașii de urmat. Informațiile despre caz au fost relatate de The Independent, preluat de Știrile Pro TV. De la o întârziere de 16 minute la o dispută de trei ani Incidentul a avut loc în august 2023, pe Tower Road, în Newquay, unde bărbatul a parcat pentru o excursie la mare. El susține că a stat la o coadă lungă la automatul de plată, care nu accepta carduri, și a ales să plătească prin aplicația RingGo. Din cauza semnalului slab, instalarea aplicației și crearea contului au durat mai mult decât se aștepta. Deși a plătit parcarea, aproximativ două săptămâni mai târziu a primit o amendă de 100 de lire sterline (aprox. 580 lei), motivul invocat fiind că achitase la 16 minute după intrarea în parcare. Contestația a deschis un conflict prelungit cu Smart Parking Limited și cu societăți de recuperare a datoriilor, care a durat ani. Cum a fost folosit ChatGPT în corespondență și în apărarea pentru instanță Bărbatul spune că a folosit ChatGPT pentru a redacta răspunsurile la corespondența primită și pentru a-și pregăti apărarea pe care urma să o trimită instanței. „De la început până la sfârșit, de fiecare dată când primeam o scrisoare, întrebam ChatGPT ce ar trebui să fac. Îmi spunea ce să răspund, unde să merg și tot restul. Am făcut totul cu ajutorul inteligenței artificiale. Mi-a pregătit chiar și apărarea pe care am trimis-o instanței.” În timpul disputei, suma solicitată a crescut de la 100 la aproximativ 300 de lire sterline (aprox. 1.740 lei). Rafal Goral afirmă că a încercat să obțină sprijin și de la Citizens Advice, dar că inteligența artificială i-a fost mai utilă. Amenda, anulată înainte de proces După schimburi repetate de corespondență și o perioadă în care cazul a fost suspendat, bărbatul a fost informat că disputa urma să ajungă în instanță în octombrie 2026. Smart Parking Limited ar fi propus reducerea amenzii la 60 de lire sterline (aprox. 350 lei), ofertă pe care a refuzat-o. Pe 25 septembrie, cu câteva săptămâni înainte de proces, a primit un e-mail prin care era anunțat că atât cazul, cât și amenda au fost anulate. „De la început până la sfârșit, nu a fost vorba despre bani. Îmi permiteam să plătesc, dar era o chestiune de principiu. Dacă știi că ai dreptate, nu ar trebui să le plătești niciun ban.” Bărbatul a descris disputa ca o luptă inegală cu o companie mare și a spus că era pregătit să meargă în instanță. „Eram atât de pregătit să merg în instanță. Aș fi mers până la cele mai înalte instanțe. Am câștigat războiul fără să mai fie nevoie de ultima bătălie.” Potrivit relatării, el speră ca experiența să îi încurajeze și pe alții să își susțină drepturile atunci când consideră că au fost sancționați pe nedrept. [...]
UE și China au convenit un mecanism de „moderare” a exporturilor de hibride reîncărcabile, o mișcare cu miză directă pentru presiunea competitivă din auto european , potrivit Digi24 . Înțelegerea vine după două zile de discuții la Beijing și este prezentată de Bruxelles drept o premieră, în contextul creșterii accelerate a importurilor din China și al deficitului comercial UE–China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , a spus că acordul „deschide perspectiva reducerii exporturilor Chinei (de autovehicule hibride) cu mai mult de jumătate” și că este „pentru prima dată când China a acceptat să-și modereze exporturile” fără proceduri prealabile de investigații comerciale. El a descris negocierile ca fiind „foarte, foarte greu de realizat” și a legat demersul de presiunea asupra industriei auto europene și de respectarea metodologiei OMC (Organizația Mondială a Comerțului). De ce contează pentru piața auto din UE Înțelegerea apare pe fondul îngrijorărilor UE privind „creșterea bruscă” a importurilor de vehicule din China, în special a hibridelelor reîncărcabile (PHEV – vehicule hibride plug-in, care se pot încărca la priză). Conform datelor citate în material: importurile de PHEV în UE au crescut cu 86% în perioada ianuarie–septembrie ; această creștere a fost însoțită de o scădere a prețurilor cu 20% ; peste jumătate dintre aceste vehicule provin „acum” din China; pentru 2025 , ponderea Chinei în importurile de PHEV în Europa era de 30% în termeni valorici. În paralel, Șefčovič a invocat deficitul comercial al UE față de China, descris ca depășind 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi). Ce se știe despre acord și ce rămâne neclar Ministerul Comerțului din China a confirmat existența unei „înțelegeri” privind comerțul cu vehicule hibride și a spus că aceasta a fost obținută în urma unor negocieri intense, „în conformitate cu normele OMC”, fără să ofere detalii despre mecanismul concret. Separat, China și UE au convenit să continue discuțiile privind „angajamentele de preț” și procedurile de revizuire legate de ancheta antisubvenție a UE privind vehiculele electrice chinezești , potrivit părții chineze. Materialul notează că disputa UE–China privind exporturile de vehicule electrice la prețuri reduse, începută în 2024, s-a extins și către alte sectoare (inclusiv coniac, carne de porc, produse lactate, pământuri rare și minerale critice), ceea ce sugerează că înțelegerea pe hibride poate influența mai larg relația comercială bilaterală. Detaliile tehnice ale acordului și modul de implementare nu sunt prezentate în informațiile publicate. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război , în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24 . Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public. UAC (United Aircraft Corporation) , parte a conglomeratului de stat Rostec , spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”. În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave. Ce arată estimările despre ritmul de producție Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol. Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post. Modernizări și muniții folosite în Ucraina Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori. În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol. Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat. În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile. Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv: o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz; un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi; atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34; un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34. În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești , o măsură care ar înăspri regimul de sancțiuni și ar putea schimba fluxurile logistice prin infrastructura europeană, potrivit Digi24 . Cele trei state baltice au transmis o scrisoare liderilor europeni în care susțin că Rusia continuă să folosească infrastructura UE pentru propriile exporturi, în timp ce atacă rutele comerciale ale Ucrainei și porturile ucrainene de la Marea Neagră . Demersul urmărește, explicit, „sporirea presiunii” asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda argumentează că UE nu ar trebui să devină o rută prin care Rusia „compensează consecințele economice ale propriei agresiuni”. Ei invocă și riscul ca prin UE să tranziteze cereale „furate” din teritoriile ucrainene ocupate. De ce contează: presiune de reglementare asupra transportului și tranzitului O eventuală interdicție la nivelul UE ar însemna o decizie cu efect direct asupra operatorilor de transport, porturilor și companiilor care gestionează tranzitul de mărfuri, prin limitarea accesului cerealelor rusești la infrastructura comunitară. În același timp, ar uniformiza abordările naționale deja încercate în regiune, care s-au lovit de constrângeri juridice și de implementare. Contextul invocat de statele baltice este că atacurile rusești cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și navelor deservite de acestea au oprit în mare parte exporturile agricole maritime ale Ucrainei, iar Rusia caută rute alternative pentru propriile exporturi, inclusiv prin Europa. Ce au făcut deja statele baltice, la nivel național Estonia a introdus o interdicție națională pentru astfel de transporturi la 1 octombrie, deși, potrivit articolului, prin Estonia „nu tranzitează practic deloc” cereale rusești sau belaruse. (Context suplimentar în materialul Digi24 despre interdicția națională .) Letonia : parlamentul a autorizat guvernul să crească cu până la 300% taxele pentru tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus, după ce executivul interzisese deja importurile. Totuși, compania feroviară responsabilă cu aplicarea taxelor a avertizat că nu le poate pune în practică, invocând faptul că ar contraveni dreptului internațional să fie impuse taxe arbitrare sau restricții pe criteriul țării de origine. În plus, alianța premierului Andris Kulbergs a câștigat alegerile legislative pe 3 octombrie, dar nu formase încă un nou guvern de coaliție care să gestioneze chestiunea. Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile sale, fără a impune încă o interdicție oficială. Ministrul agriculturii, Kestutis Mazeika, a spus luna trecută că va fi analizată posibilitatea urmăririi originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus, pentru a împiedica exporturile provenite din teritoriile ucrainene ocupate. În acest moment, solicitarea este una politică, transmisă către instituțiile UE; articolul nu indică un calendar sau o decizie iminentă la nivel european. [...]
