Știri
Știri din categoria Diverse
Propunerea unei „Poliții unice” ar însemna, în practică, desființarea polițiilor locale și integrarea lor în Poliția Română, iar o astfel de schimbare ar necesita negocieri dificile cu primarii, potrivit Digi24. Mesajul vine de la ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, care comentează ideile din programul de guvernare anunțat de premierul desemnat Siegfried Mureșan.
Predoiu spune că România are deja „o singură poliție cu competență națională generală”, respectiv Poliția Română, iar separat funcționează polițiile locale, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale. În acest context, el interpretează formula „o singură poliție națională” ca pe o intenție de a desființa polițiile locale și de a le integra instituțional în Poliția Română.
„În acest caz, îi urez sincer mult succes domnului premier desemnat în discuţiile cu organizaţiile asociative ale primarilor din ţară, de orice culoare politică. Şi îi acord tot suportul necesar, dacă îl va cere.”
O eventuală comasare ar muta controlul și organizarea unei părți din forțele de ordine din zona administrației locale către structura națională, ceea ce ar afecta relația dintre primării și serviciile de ordine publică din teritoriu. Predoiu punctează și o diferență de performanță și de costuri: afirmă că polițiile locale sunt „cu mult sub standardele Poliției Naționale”, deși sunt „cu mult mai bine plătite”.
În același mesaj, ministrul interimar indică faptul că o astfel de reformă nu este doar o decizie tehnică, ci una cu miză politică și administrativă, prin opoziția sau sprijinul pe care îl pot avea organizațiile asociative ale primarilor.
Predoiu afirmă că, dacă ajunge în Parlament, va vota Guvernul Siegfried Mureșan, motivând că este nevoie „urgentă” de un guvern pro-occidental „cu puteri depline”.
El comentează și propunerea unui „ghișeu unic” pentru pașapoarte, permise și cărți de identitate, susținând că există deja un HUB digital al MAI, conceput ca punct unic de acces la servicii publice. Potrivit lui Predoiu, HUB-ul MAI are aproximativ 1,49 milioane de conturi și a înregistrat 63,6 milioane de accesări, iar înrolarea permite accesarea online a mai multor servicii (inclusiv cazier, programări și verificarea stadiului cererilor pentru documente).
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că dorește înființarea unei singure Poliții Naționale și un singur tip de polițist pe tot teritoriul țării, precum și un singur punct de lucru al statului cu cetățeanul. De asemenea, a menționat ca obiectiv finalizarea reformei pensiilor speciale.
Recomandate
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD , iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit informațiilor Digi24 . Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate. Cum ar arăta împărțirea portofoliilor Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca: PNL: șapte portofolii; USR: șase portofolii; UDMR: trei portofolii. Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare. Ce ministere își doresc partidele Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile. În acest cadru: PNL ar viza Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății sau Ministerul Justiției; USR își dorește, de asemenea, Ministerul Justiției și ar vrea și Ministerul Transporturilor; UDMR ar urmări să păstreze trei portofolii, dar „mai importante”: ar fi dispus să cedeze Ministerul Culturii pentru Ministerul Agriculturii și își dorește fie Sănătatea, fie Transporturile. Schimbări de structură: mai puțini vicepremieri și limită la secretari de stat În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului. Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat. Calendar: reluarea negocierilor și pașii următori Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan , iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament. [...]
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din blocajul politic , susținând că actuala formulă de consultări și desemnări repetate nu poate produce o majoritate parlamentară și un guvern stabil, potrivit Digi24 . Poziția AUR este formulată într-un comunicat de presă, după ce președintele Nicușor Dan a respins ipoteza alegerilor anticipate în scenariul în care Siegfried Mureșan nu ar reuși să obțină voturile necesare în Parlament. În comunicat, AUR afirmă că, după „mai bine de patru luni” de consultări, negocieri și desemnări succesive de premier, nu s-a ajuns la o majoritate și la un guvern stabil. Partidul condus de George Simion susține că Siegfried Mureșan ar încerca să formeze un guvern fără o majoritate parlamentară și acuză Administrația Prezidențială că ar cere Parlamentului să găsească o majoritate „după desemnare”. AUR mai afirmă că refuzul anticipatelor ar fi motivat de teama pierderii puterii de către cei care l-au susținut pe președinte. Miza: deblocarea guvernării și costul politic al întârzierii AUR spune că a cerut declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate încă din luna mai și susține că, în acest scenariu, „România ar fi avut deja alegeri” și ar fi ieșit din criza politică. În comunicat, partidul descrie situația actuală ca o „buclă politică” de consultări, desemnări, negocieri și eșecuri repetate. În același mesaj, AUR leagă blocajul instituțional de efecte suportate de populație, afirmând că „românii plătesc factura acestui blocaj”. Argumentul AUR: „soluție democratică și constituțională” În comunicat, AUR susține că „nu poți ieși dintr-o criză repetând la nesfârșit formula care nu a produs o majoritate” și că nu se poate cere populației să accepte „alte luni de negocieri” pentru ca aceleași partide să încerce din nou să construiască o majoritate în Parlament. Partidul își formulează soluția astfel: „Soluția AUR este una democratică și constituțională: alegeri anticipate.” AUR mai afirmă că, dacă actuala configurație parlamentară nu poate produce o majoritate și un guvern stabil, „românii trebuie să aibă din nou dreptul de a decide”, iar un nou vot ar putea genera o nouă majoritate și un guvern „cu un mandat politic clar”. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Prăbușirea unei drone în Suceava a declanșat o anchetă MApN și o mobilizare militară după ce aparatul a pătruns în spațiul aerian al României , potrivit Digi24 . Incidentul ridică din nou problema răspunsului operațional la dronele care se apropie de graniță, inclusiv condițiile în care pot fi doborâte „în siguranță”. Drona s-a prăbușit joi dimineață în apropierea localității Solca, județul Suceava, iar momentul a fost surprins în imagini. În înregistrare se aude un bărbat spunând: „Se prăbușește aicea!” Ce au găsit echipele trimise la fața locului După anunțarea prăbușirii, Ministerul Apărării a declanșat o anchetă și a trimis echipe de specialiști în zonă. Conform informațiilor prezentate, au fost identificate „zeci de fragmente” de dimensiuni diferite, multe cu inscripții. Toate fragmentele urmează să fie ridicate și expertizate în cadrul anchetei deschise. Traseu și efecte: fără victime și fără pagube materiale Digi24 relatează că drona a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani și ulterior s-a prăbușit lângă Solca, fără să producă victime sau pagube materiale. Reacția MApN: avioane ridicate de la sol și limitări de intervenție Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că a fost „o noapte agitată”, în care Armata Română a pus la dispoziție multe resurse pentru apărarea spațiului aerian. Potrivit acestuia, opt avioane au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza drone care se apropiau dinspre Ucraina, însă doar una a ajuns în România. Miruță a spus că „asta nu ar fi trebuit să se întâmple” și a indicat că ar fi nevoie de un protest diplomatic, în condițiile în care România nu este în război. Totodată, a precizat că România este „foarte determinată să tragă în aceste drone”, dar numai dacă acțiunea se poate face în siguranță, subliniind că situația „nu este un joc pe calculator”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este expertizarea fragmentelor și continuarea anchetei pentru stabilirea detaliilor tehnice și a circumstanțelor incidentului. [...]
Guvernul taie 109 posturi vacante și 32 de funcții de conducere la Ministerul Economiei , într-o reorganizare care ar urma să aducă economii recurente de circa 2,7 milioane de lei pe an din 2027, potrivit Digi24 . Măsura vizează Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și reduce numărul maxim de posturi din aparatul propriu de la 709 la 600, prin desființarea a 109 posturi vacante. În paralel, numărul funcțiilor de conducere scade de la 80 la 48. De ce contează: reducerea cheltuielilor de personal devine obligație legală Executivul justifică reorganizarea prin nevoia de a grupa „mai coerent” competențele și de a eficientiza funcționarea instituției, dar și printr-un temei de reglementare: obligația de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, prevăzută la art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 . Guvernul susține că funcționarea pe noua structură ar permite „o capacitate mai bună de finanțare a programelor pentru economie” și o reprezentare mai bună pe dosarele de afaceri europene și politici comerciale. Cum se schimbă organigrama Noua structură administrativă va fi organizată în opt direcții generale. Potrivit Guvernului, atribuțiile existente vor fi menținute integral, iar ministerul va prelua și atribuții suplimentare stabilite prin alte acte normative. Executivul afirmă că reorganizarea nu ar trebui să afecteze continuitatea activității și exercitarea atribuțiilor instituționale. Economiile estimate: 470.000 lei în 2026, 2,7 milioane lei anual din 2027 Guvernul estimează o economie de aproximativ 470.000 de lei în 2026, calculată proporțional cu lunile rămase după implementarea noii structuri. Din 2027, economia estimată este de aproximativ 2,7 milioane de lei anual, „în mod recurent”, conform estimărilor prezentate. Ce se întâmplă cu posturile ocupate Posturile de execuție ocupate în prezent vor fi preluate în noua structură, cu respectarea condițiilor și procedurilor din legislația în vigoare. Pentru funcțiile de conducere, Guvernul diferențiază între: funcțiile care se mențin fără modificări substanțiale ale atribuțiilor (rămân la titulari); funcțiile ale căror atribuții se modifică semnificativ sau care se desființează (se aplică procedurile și garanțiile din Codul administrativ ). În forma prezentată, reorganizarea reduce numărul maxim de posturi cu 109 (toate vacante) și numărul funcțiilor de conducere cu 32, de la 80 la 48. [...]
