Știri
Știri din categoria Diverse
Un incident tehnic cu „Spider Cam” a influențat faza golului de 1:1 al Angliei, iar reluările TV indică faptul că jocul ar fi trebuit oprit și repus în conformitate cu regulamentul, potrivit Focus. În sfertul de finală al Cupei Mondiale contra Norvegiei, mingea a lovit camera suspendată deasupra terenului, iar faza a continuat până la gol.
Din imaginile difuzate se vede cum un degajament al portarului norvegian Ørjan Nyland lovește „Spider Cam”, prinsă cu cabluri de acoperișul stadionului. Contactul schimbă traiectoria mingii, care cade abrupt în fața lui Elliot Anderson. Acesta recuperează, îl lansează pe Anthony Gordon, iar pasa ajunge la Jude Bellingham, care înscrie pentru 1:1 în prelungirile primei reprize.
Selecționerul Norvegiei, Ståle Solbakken, a protestat la echipa de arbitri condusă de Clément Turpin, însă golul a fost validat. În același timp, fostul arbitru de Premier League Mark Clattenburg a declarat că, potrivit regulilor, degajamentul ar fi trebuit repetat, ceea ce ar face faza golului „în mod evident” neregulamentară, conform publicației.
Menținerea golului a fost decisivă în economia meciului: egalarea a dus partida în prelungiri, lucru pe care Anglia nu l-ar fi obținut fără acel 1:1, notează Focus. Contextual, situația este prezentată ca un „noroc” pentru echipa antrenată de Thomas Tuchel.
Pentru detaliile despre decizia de pe teren și reacțiile din timpul meciului, Focus trimite și la relatarea sa live: „Englands Tor behält seine Anerkennung.”.
Recomandate
Criticile publice la adresa arbitrajului riscă să amplifice tensiunea din jurul meciului Norvegia–Anglia , după ce Alf-Inge Haaland a acuzat „numeroase greșeli” ale brigăzii conduse de Clément Turpin , în sferturile de finală ale Cupei Mondiale, potrivit news.ro . Norvegia a pierdut cu 1-2 după prelungiri. Fostul internațional norvegian (34 de selecții), tatăl lui Erling Haaland, a spus că arbitrajul ar fi înclinat momentele-cheie în favoarea Angliei, sugerând că rezultatul a fost decis mai degrabă de decizii controversate decât de joc. „Astăzi, arbitrul a fost cel care a câștigat. Asta simt eu.” Ce decizii contestă familia Haaland Alf-Inge Haaland a indicat mai multe episoade pe care le consideră decisive, inclusiv un gol anulat Norvegiei și faze controversate pe parcursul partidei. „Am văzut golul anulat lui Torbjørn Heggem, am văzut decizii controversate pe tot parcursul meciului, iar fiecare decizie importantă părea să fie în favoarea Angliei. La acest nivel, tocmai aceste momente sunt cele care schimbă soarta unui meci.” El a menționat și primul gol al Angliei, marcat înainte de pauză, ca fiind „foarte contestat”. Mesajul dublu: acuzații la adresa arbitrajului, dar și sprijin pentru echipă În același timp, Alf-Inge Haaland a spus că este „incredibil de mândru” de Norvegia, apreciind că echipa „nu a încetat niciodată să lupte” și că a jucat „cu curaj, disciplină și convingere” împotriva uneia dintre cele mai puternice echipe din turneu. „În seara aceasta, plec cu sentimentul că nu doar fotbalul a avut cea mai mare influență asupra meciului.” Pentru contextul sportiv al partidei, news.ro a publicat și un material separat despre calificarea Angliei, după „dubla” lui Jude Bellingham , disponibil aici . [...]
Parcursul Norvegiei la CM 2026 schimbă statutul echipei și ridică miza pentru următoarele turnee , după ce naționala a ajuns pentru prima dată în sferturile de finală, iar Erling Haaland a vorbit despre „Norvegia pe harta fotbalului”, potrivit news.ro . Norvegia a fost eliminată sâmbătă de Anglia, 2-1 după prelungiri, într-un meci jucat la Miami. Haaland a spus că, deși înfrângerea doare, echipa a „oferit o luptă bună” și a insistat pe ideea că la acest nivel „detaliile mici” fac diferența. Atacantul lui Manchester City a părăsit turneul cu șapte goluri, dar a recunoscut că a fost neutralizat de apărarea engleză în sfertul de finală. De ce contează: de la „echipă de calificări” la „echipă de turneu” Pentru Norvegia, miza depășește rezultatul unui meci: este vorba despre o schimbare de percepție și despre o bază pentru continuitate. Haaland a legat performanța de o perspectivă pe termen mai lung, afirmând că speră ca echipa să poată „construi ceva pentru Euro și pentru următoarele Cupe Mondiale”, invocând valoarea generației actuale. Selecționerul Stale Solbakken a pus parcursul în aceeași cheie, spunând că obiectivul a fost ca Norvegia să nu mai fie „o echipă de calificări, ci una de turneu”, iar acest lucru a fost atins. Tehnicianul a adăugat că, deși acum există tristețe, în timp performanța va fi privită ca o vară reușită pentru fotbalul norvegian. Haaland despre Anglia și Bellingham După eliminare, Haaland a declarat că va susține Anglia, amintind că, în copilărie, a avut un tricou al Angliei înainte de unul al Norvegiei. El a avut și un mesaj de apreciere pentru Jude Bellingham, pe care l-a numit „un bun prieten” cunoscut la Dortmund, și pe care îl consideră „unul dintre cei mai buni din lume”. Haaland a spus că nu este surprins de prestația lui Bellingham și a comentat că mijlocașul este criticat „puțin prea mult”, deși contribuie decisiv și prin goluri, și prin acțiuni individuale, concluzionând că „toată lumea și-ar dori să aibă un Jude în echipa sa”. [...]
Semifinala Argentina–Anglia de la CM 2026 capătă deja tensiune de „derby” , după ce jucătorii și suporterii argentinieni au sărbătorit calificarea provocându-și viitoarea adversară, potrivit news.ro . Argentina a obținut calificarea în semifinalele Cupei Mondiale după 3-1 cu Elveția, la Kansas City, într-un meci decis în prelungiri. Publicația notează că „Albiceleste” a trecut mai departe „cu multă suferință”, ajutată și de cartonașul roșu primit de Breel Embolo (Rennes), iar golurile din prelungiri au fost marcate de Julian Alvarez și Lautaro Martinez. Meciul: miercuri seara, la Atlanta, ora 22:00 În urma rezultatului, Argentina o va întâlni pe Anglia în semifinale, într-un meci programat miercuri seara la Atlanta, cu ora de start 22:00 (ora României), conform informațiilor din articol. Mesajul din tribune și de pe gazon: „Cine nu sare e englez” După partidă, Lionel Messi și coechipierii săi au mers pe gazonul stadionului Arrowhead alături de suporteri, unde au cântat scandările obișnuite, dar și una dedicată viitoarei adversare: „Cine nu sare e englez” news.ro amintește că rivalitatea sportivă dintre Argentina și Anglia persistă încă de la episodul „ mâna” lui Diego Maradona , de la Cupa Mondială din 1986, context care amplifică miza și încărcătura semifinalei de la Atlanta. [...]
O listă publicată în Iran, cu ținte politice occidentale, ridică miza de securitate pentru lideri și relațiile cu Europa. Potrivit Stirile Pro TV , publicația iraniană Hamshahri a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, iar printre cei vizați sunt Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron. Informația este relatată în contextul unui mesaj atribuit lui Mojtaba Khamenei , prezentat drept actualul ghid suprem iranian, care a transmis că „răzbunarea” ar fi „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voinţa naţiunii noastre şi ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Aceşti criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorinţa unei morţi liniştite în patul lor.” Ce conține „lista” și cine apare pe ea Hamshahri ar fi publicat online o infografie care reia mesajul, însă aceasta nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia ar include fotografiile a 13 personalități și ar face trimitere la o „listă” evocată în mesaj, fără să menționeze explicit nume, notează materialul. În același timp, articolul precizează că pe această listă ar figura: Donald Trump (președintele SUA) și Benjamin Netanyahu (premierul Israelului), ale căror portrete apar cu ținte marcate pe cap; Marco Rubio (secretarul de stat american); lideri europeni, între care Emmanuel Macron (președintele Franței), Giorgia Meloni (șefa guvernului italian), Friedrich Merz (cancelarul german) și Keir Starmer (premierul britanic demisionar). De ce contează: presiune pe relațiile Iran–Europa și pe arhitectura de securitate Publicația arată că Iranul a reproșat țărilor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile asupra teritoriului său și că ar participa la ele prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane. În plan practic, apariția unei astfel de liste și limbajul de tip „răzbunare inevitabilă” pot amplifica riscurile de securitate pentru liderii menționați și pot tensiona suplimentar relațiile diplomatice, într-un moment în care poziționările europene sunt deja contestate de Teheran, potrivit relatării. [...]
Atacurile Ucrainei asupra navelor și infrastructurii petroliere rusești din Marea Azov cresc riscul de blocaje logistice și de presiune pe aprovizionarea cu combustibil , într-o zonă folosită de Rusia pentru transport și pentru susținerea operațiunilor din Crimeea, potrivit Digi24 . Rusia susține că o dronă ucraineană a lovit un petrolier în timp ce acesta intra în Canalul Azov–Marea Neagră, a declarat duminică Iuri Sliusar, guvernatorul regiunii Rostov. Incendiul ar fi fost stins, iar riscul unei scurgeri de petrol „a fost eliminat” deoarece nava era goală; nu au fost raportate victime. Din perspectiva operațională, incidentul se înscrie într-o serie mai largă de lovituri care vizează capacitatea Rusiei de a transporta combustibil și de a menține fluxurile logistice către Crimeea. Reuters notează că Ucraina descrie aceste acțiuni drept o campanie menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil a forțelor ruse și să izoleze peninsula ocupată de Moscova. Ce revendică Ucraina: nave distruse și ținte „militar-economice” Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi , a prezentat un videoclip despre care spune că arată distrugerea a 14 nave rusești în Marea Azov, în noaptea de 12 iulie, potrivit Ukrainska Pravda. Separat, Forțele de Apărare ale Ucrainei afirmă că au lovit, pe 11 iulie și în noaptea de 12 iulie, o serie de obiective „militare și militar-economice”, între care: rafinăria de petrol din Sizran; 10 petroliere; 4 feriboturi. Brovdi mai susține că, în săptămâna 6–12 iulie, forțele ucrainene au lovit 90 de nave (tancuri, remorchere, feriboturi și nave de marfă) în Marea Azov. De ce contează: presiune pe combustibil și pe logistica din Crimeea Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii logistice și energetice din Crimeea, în ultimele săptămâni, ar fi contribuit la o penurie de combustibil și a determinat autoritățile să declare starea de urgență în peninsulă, conform informațiilor citate de Digi24. Unele afirmații (inclusiv numărul navelor lovite și amploarea pagubelor) nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în material și rămân, deocamdată, la nivel de revendicări ale părților implicate. [...]
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o declarație citată de Stirile Pro TV . Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice. Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat. „S-a putut lucra” până la taxe, nu și la consiliile de administrație Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat. Blocaj operațional: acces dificil la date despre companiile din subordine Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor. Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea. Ce poate și ce nu poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor. [...]
