Știri
Știri din categoria Diverse
O declarație a noii purtătoare de cuvânt a Casei Albe riscă să alimenteze tensiuni diplomatice cu Beijingul, după ce Katie Zacharia a susținut că, la începutul anilor 2010, în China „nu existau toalete adecvate”, potrivit Digi24, care citează AFP via Agerpres.
Zacharia, în vârstă de 41 de ani și intrată recent în echipa de la Casa Albă, a făcut afirmația într-un podcast difuzat joi, în care a vorbit despre percepțiile din 2016, înainte ca Donald Trump să devină președinte, când „se spunea” că SUA vor fi depășite de China. Ea a relatat că, după ce s-a întors din China, s-a întrebat cum ar putea deveni țara „următoarea mare putere”, invocând lipsa unor „toalete adecvate”.
Reacția oficială a venit vineri, când Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, a invitat-o pe Zacharia să viziteze „mai des” China.
„O invităm să viziteze China mai des, ori de câte ori are ocazia”, a declarat zâmbind Mao Ning, într-o conferință de presă.
Episodul apare într-un moment în care, potrivit informațiilor din articol, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre „relația sa foarte bună” cu președintele chinez Xi Jinping, iar cei doi lideri au discutat la un summit la Washington, în septembrie, despre inteligența artificială, comerț și acordul nuclear cu Iranul, convenind asupra unei noi întâlniri în cursul acestui an.
În paralel, Zacharia este menționată ca țintă a criticilor și dintr-un alt motiv: acuzații că s-a prezentat drept avocat, deși „nu există nicio dovadă” că ar fi promovat examenul de intrare în barou în SUA după absolvirea Universității Pepperdine (California), cu o diplomă în drept.
Întrebată de Real America’s Voice, ea a spus că s-a înscris pentru examen, dar mutarea în China a intervenit, iar rezultatele „nu sunt cu adevărat importante” în contextul în care nu ar fi avut nevoie de barou acolo. Ulterior, a locuit la Beijing și a lucrat ca avocat la o firmă de avocatură chineză, iar la întoarcerea în SUA nu ar mai fi reluat demersul din cauza nașterii primului copil.
Potrivit Digi24, organizația Campaign for Accountability a cerut Asociației Baroului din California să deschidă o anchetă, argumentând că în California a te numi avocat fără licență este un delict.
Recomandate
PSD spune că Programul de guvernare 2026–2028 include măsuri cu impact direct asupra lichidității firmelor , în special plata facturilor restante ale statului în maximum 90 de zile și reducerea cu 25% a birocrației pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24 . Partidul afirmă că toate solicitările transmise premierului desemnat Luca Niculescu „se regăsesc” în documentul depus joi la Parlament. Pe lângă componenta economică, PSD enumeră și măsuri sociale și de cheltuieli publice, prezentate ca priorități pentru perioada 2026–2028: indexarea pensiilor, eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și veterani, finanțarea urgentă a spitalelor și a serviciilor esențiale, precum și aplicarea integrală a planului de stimulare economică propus de partid. Ce înseamnă pentru companii: termene de plată și birocrație În zona relevantă pentru mediul de afaceri, comunicatul PSD indică două direcții principale: plata facturilor datorate de stat către companii în cel mult 90 de zile; reducerea cu 25% a birocrației pentru mediul de afaceri. Dacă aceste măsuri ar fi implementate, efectul imediat ar viza fluxurile de numerar ale firmelor care lucrează cu statul și costurile administrative (timp și resurse) asociate conformării și interacțiunii cu instituțiile. Context politic și justificarea „schimbării de direcție” PSD susține că acceptarea integrală a solicitărilor ar confirma o schimbare de direcție după demiterea Guvernului Bolojan , demitere inițiată de partid. În comunicat, PSD leagă această schimbare de necesitatea unor măsuri de „relansare economică”, după o perioadă descrisă drept austeritate, despre care afirmă că ar fi dus la recesiune, scăderea producției industriale și pierderea a aproximativ 70.000 de locuri de muncă. Totodată, PSD justifică participarea la guvernare prin nevoia de stabilitate politică și economică și lansează un apel către partidele parlamentare să reducă disputele și să se concentreze pe problemele economice și sociale. Reacția piețelor invocată de PSD, fără demonstrație în comunicat În sprijinul mesajului, PSD invocă evoluții recente pe piețele financiare: creșterea indicelui BET al Bursei de Valori București și scăderea dobânzilor la titlurile de stat la cel mai redus nivel din ultima lună. În același material se precizează însă că, în comunicat, această legătură este prezentată ca reacție favorabilă a investitorilor la intrarea PSD la guvernare, „fără ca… să fie demonstrată” explicit. [...]
Guvernul a ridicat plafonul amenzilor CNA până la 440.000 de lei , o schimbare de reglementare care crește semnificativ riscul financiar pentru posturile TV și radio sancționate pentru încălcarea Legii audiovizualului, potrivit Digi24 . Decizia actualizează limitele amenzilor contravenționale în funcție de inflația cumulată de la ultima actualizare, din 2009. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , a spus că hotărârea folosește ca reper evoluția indicelui inflației, iar noile plafoane pot ajunge la 440.000 de lei. „Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009.” Ce se schimbă: noile intervale de sancțiuni Pentru faptele prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile cresc de la 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. În această categorie intră, între altele: difuzarea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea legii; folosirea tehnicilor subliminale în comunicările comerciale; publicitatea mascată; nerespectarea dreptului la replică; retransmisia neautorizată; furnizarea serviciilor media fără licență audiovizuală. Pentru faptele prevăzute la articolul 91, alineatul 3, amenzile cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei, conform notei de fundamentare. Aceste sancțiuni vizează nerespectarea de către furnizori sau distribuitori de servicii media a unor dispoziții ale legii și a deciziilor cu caracter normativ emise de CNA. În anumite situații, legea prevede transmiterea unei somații, cu stabilirea condițiilor și termenelor pentru intrarea în legalitate. De ce contează: inflația din 2009 până în 2026 a dublat plafonul Actualizarea se bazează pe articolul 92 din Legea audiovizualului , care permite Guvernului să modifice limitele amenzilor în funcție de evoluția inflației. Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a fost de 220,17%. Aplicat plafonului anterior de 200.000 de lei (pentru sancțiunile de la articolul 90), rezultă un cuantum actualizat de 440.340 de lei, rotunjit în hotărâre la 440.000 de lei. [...]
Siegfried Mureșan pune sub semnul întrebării capacitatea viitorului Executiv de a livra reforme și de a atrage fonduri europene , susținând că PSD ar urma să trimită în Guvern miniștri mai slabi decât cei propuși anterior de PNL, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL afirmă că, pentru fiecare dintre cele 11 ministere pe care PSD „vrea să le ocupe acum”, liberalii ar fi propus „miniștri mult mai buni” cu două săptămâni înainte, însă echipa PNL nu a primit votul Parlamentului. Mesajul a fost transmis vineri, într-o postare pe Facebook . În intervenția sa, Mureșan compară nominalizări asociate celor două partide, enumerând perechi de nume pentru portofoliile vizate, și susține că PNL ar fi venit cu „oameni competenți, pregătiți să continue reformele, să reducă risipa, să atragă fonduri europene și să modernizeze statul”. De ce contează: reforme, risipă și bani europeni Miza invocată de Mureșan nu este doar una politică, ci una de guvernare: capacitatea miniștrilor de a implementa reforme și de a gestiona eficient resursele publice, inclusiv prin reducerea risipei și atragerea fondurilor europene. În această logică, el sugerează că formula propusă acum ar putea fi sub nivelul așteptărilor. Ce urmează, în viziunea PNL Mureșan mai spune că „oamenii își doresc un guvern mai bun”, dar că actuala majoritate parlamentară „dorește altceva”. În același mesaj, el leagă perspectiva unui „guvern mult mai bun” de rezultatul alegerilor și de formarea unei majorități „pentru modernizarea României”. „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câștigăm alegerile și să formăm o majoritate pentru modernizarea României” [...]
Uniunea Europeană nu poate înlocui pe termen scurt conectivitatea Starlink de care depinde Ucraina , iar această limitare expune o vulnerabilitate operațională majoră pentru apărarea ucraineană și pentru capacitatea UE de a susține efortul de război fără infrastructură americană, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută la un summit european de la Bruxelles, după ce Ucraina s-a plâns de restricții și de o încetinire a serviciului de sateliți gestionat de SpaceX, compania lui Elon Musk. Kallas a spus că Starlink este „cu adevărat indispensabil” pentru Ucraina și că Europa „nu poate înlocui această capacitate pe termen scurt”. De ce contează: dependența de infrastructura americană rămâne critică Miza este una strict operațională: serviciile prin satelit sunt descrise ca fiind cruciale pentru armata ucraineană, iar orice întrerupere sau degradare a conectivității afectează comunicațiile cu liniile frontului și operațiunile de apărare. Kallas a legat subiectul de discuțiile mai largi despre „pregătirea în materie de apărare”, în ideea recuperării decalajului de capabilități al UE. Ce s-a întâmplat în ultimele zile Potrivit informațiilor prezentate, Kievul a reclamat că nu a fost avertizat de aliați cu privire la atacuri iminente ale Rusiei, pe fondul încetinirii serviciului de sateliți Starlink. În același context, articolul explică diferența dintre cele două componente ale constelației SpaceX folosite în Ucraina: Starshield – destinat utilizării militare și folosit pentru comunicații cu frontul și operațiuni de apărare; Starlink – limitat la uz civil. Elon Musk a afirmat că orice încetinire a rețelei militare Starshield din Ucraina s-ar datora guvernului american, nu companiei sale. Operațiunile Starshield au fost reluate a doua zi, potrivit unei surse din Ministerul ucrainean al Apărării. Reacția liderilor europeni: „va dura timp” La același summit, premierul olandez Rob Jetten a vorbit despre contactul regulat dintre europeni și americani privind importanța conectivității în Ucraina și a spus că serviciul a fost restabilit. El a adăugat că a discutat cu președintele francez despre cum ar putea europenii să ofere mai multe servicii similare. Și premierul leton Andris Kulbergs a recunoscut că Europa nu are încă aceleași capacități ca SUA: „Va dura timp până vom dispune de aceleaşi capacităţi” ca americanii. Ce alternative are UE, potrivit articolului Uniunea Europeană are, prin compania franceză Eutelsat, o rețea de sateliți, însă „în număr mult mai mic decât Starlink”, ceea ce explică de ce, pe termen scurt, UE nu poate substitui serviciul folosit de Ucraina. [...]
Ucraina testează o dronă-ambulanță care ar putea scurta evacuarea răniților de la ore la minute , un potențial salt operațional pentru logistica medicală de pe front, potrivit Digi24 . Sistemul a fost prezentat de compania ucraineană SkyFall: o dronă capabilă să transporte un soldat rănit într-o cabină închisă. Aeronava, denumită StarGate , a fost filmată în timp ce decola, zbura și ateriza cu o persoană la bord, iar informația este relatată de Euronews, conform materialului. Ce schimbă, operațional, o „ambulanță zburătoare” Ideea proiectului ar fi venit de la un comandant care căuta o soluție de evacuare mai sigură pentru oameni, în condițiile în care transportul clasic poate fi blocat de riscuri și infrastructură afectată. Drona este gândită să ajungă în zone unde vehiculele terestre nu pot intra și să reducă expunerea pe trasee periculoase. Producătorul susține că StarGate ar putea reduce timpul de evacuare „de la ore sau zile la doar minute”, ceea ce ar permite acces mai rapid la îngrijiri medicale. Specificații și capabilități invocate de producător Potrivit informațiilor prezentate în material, drona: poate ridica 150 kg; poate atinge viteze de până la 105 km/h; este proiectată să survoleze câmpuri minate, râuri și drumuri avariate, pentru a scurta rutele de evacuare. Un purtător de cuvânt al SkyFall a legat utilitatea sistemului de conceptul de „ora de aur” din medicina de front (intervalul critic în care șansele de supraviețuire cresc dacă evacuarea se face rapid). „În prezent, evacuarea (unui rănit) durează de la câteva ore la trei zile. Cu (drona) StarGate putem evacua o persoană în câteva minute, practic.” Comunicații și reziliență la bruiaj, plus testarea pe front Aparatul folosește Starlink și sistemul L-Link al SkyFall, împreună cu tehnologie asistată de inteligența artificială, concepută să funcționeze în pofida interferențelor de navigație prin satelit, mai notează materialul. În același context, a fost prezentată și utilizarea unei plase pentru a intercepta o dronă inamică. O brigadă de luptă ucraineană a primit prototipul pentru testare în condiții de linia frontului. SkyFall nu a publicat rezultate, iar performanța în evacuări reale „rămâne să fie confirmată independent”, potrivit informațiilor citate. [...]
Escaladarea atacurilor asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz începe să frâneze fluxurile de petrol , după ce numărul incidentelor raportate a ajuns la un nivel record, cu efect direct asupra volumelor tranzitate prin unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” ale comerțului energetic global, potrivit Digi24 . Între 5 și 11 octombrie, 12 nave au raportat că au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz și în zonele din apropiere, arată o analiză BBC Verify bazată pe datele agenției britanice UK Maritime Trade Operations (UKMTO). În săptămâna anterioară fuseseră raportate 10 atacuri, iar într-o singură zi (duminica trecută) au fost semnalate șase incidente, un record zilnic, conform UKMTO. Exporturile prin strâmtoare încetinesc pe fondul riscurilor de securitate Pe măsură ce atacurile s-au intensificat, redresarea transporturilor de petrol observată luna trecută a început să piardă din viteză, indică datele din industrie citate în material. Pe 13 octombrie, prin strâmtoare au trecut aproximativ 12,6 milioane de barili pe zi, sub nivelul de 15 milioane raportat la finalul lui septembrie, potrivit datelor firmei de analiză comercială Kpler . Ca reper, nivelul dinaintea conflictului era de aproximativ 17 milioane de barili pe zi. În paralel, date ale Marinei SUA arată că numărul navelor care au primit asistență pentru a naviga prin Strâmtoarea Ormuz în primele 10 zile din octombrie a crescut cu 85% față de aceeași perioadă din august. Cum se adaptează transportul: „naveta” și rutele disputate O parte importantă a petrolului transportat recent din statele arabe din Golf a fost mutată printr-un sistem de „navetă”: o flotă de petroliere se încarcă, traversează strâmtoarea și transferă încărcătura către petroliere mai mari în Golful Oman. Aceste nave folosesc o rută apropiată de coastele Omanului, pe care Iranul o consideră „neautorizată” și pentru care insistă să fie înlocuită cu o rută mai aproape de țărmurile iraniene. Materialul notează că „tranzitele asistate” au fost un factor-cheie în revenirea fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu la nivelurile dinaintea războiului, în septembrie. Această evoluție nu include exporturile iraniene, care, potrivit articolului, s-au oprit complet ca urmare a blocadei impuse de SUA asupra porturilor și navelor iraniene. Extinderea atacurilor dincolo de Ormuz și efectele operaționale Experți citați în analiza BBC Verify susțin că Teheranul ar încerca să impună un control mai mare asupra căii navigabile, în condițiile în care armata SUA a crescut numărul petrolierelor escortate prin partea de sud a strâmtorii. Totodată, atacurile ar viza tot mai des nave aflate la distanțe mai mari de Strâmtoarea Ormuz. Printre incidentele menționate: petrolierul „Petro Dolphin”, sub pavilionul Nicaraguei, a fost lovit de o dronă în apropierea ancorei Sohar (Oman), la peste 250 km de strâmtoare, potrivit firmei de informații maritime Vanguard; 11 marinari indieni au fost salvați, iar doi sunt încă dispăruți, conform Sindicatului Marinărilor din India; nava de containere „GFS Pride” s-a scufundat marți în strâmtoare după ce a fost lovită de un proiectil necunoscut; cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță; un petrolier a fost lovit la nord de Qatar, la peste 500 km de strâmtoare, iar un altul a fost atacat lângă Al-Jazirah al-Hamra (Emiratele Arabe Unite), potrivit Vanguard. Comandamentul Central al armatei SUA a transmis, pe rețelele sociale, că traficul comercial continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz, „beneficiind de protecție coordonată” din partea forțelor americane și a partenerilor regionali. În acest context, directorul general al Orbital Risk Intelligence, Martin Kelly, a declarat pentru BBC Verify că Iranul și-a „evoluat strategia” și a ajuns la „atacuri aproape zilnice sau multiple în fiecare zi”, cu scopul de a împiedica tranzitul și de a descuraja alte nave să treacă. [...]
