Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Apărării a acordat avansări excepționale după misiuni de combatere a dronelor, într-un semnal operațional că Armata își ajustează rapid procedurile și dispozitivele pe fondul riscurilor de la granița cu Ucraina, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a semnat miercuri ordinele de înaintare în gradul următor „în mod excepțional” pentru trei ofițeri și șapte maiștri militari din Forțele Aeriene Române. Conform informațiilor prezentate, cei zece militari „au contribuit la succesul misiunilor” desfășurate în România și în țările baltice, în cadrul cărora au fost doborâte patru drone.
Într-o postare pe Facebook, Miruță a indicat că misiunile au inclus și activitatea din Lituania, unde un pilot român de F-16 aflat în misiune de poliție aeriană a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. Ministrul a argumentat decizia de avansare prin caracterul „extraordinar” al rezultatelor obținute „cu ceea ce au la dispoziție”.
Dincolo de componenta de recunoaștere, ministrul interimar a legat explicit aceste misiuni de un proces continuu de analiză și ajustare a posturii de apărare. La Baza 86 Aeriană Borcea, împreună cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Leonard Baraboi, și cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș Iacob, Miruță a spus că a analizat „în detaliu” situația de securitate la granița cu Ucraina și evoluțiile din zona Mării Negre.
„Zi și noapte, 24 de ore din 24, sunt analizate toate scenariile, sunt reevaluate permanent procedurile, sunt reconfigurate dispozitivele și sunt adaptate măsurile de răspuns la fiecare evoluție din teren.”
În același mesaj, Miruță a precizat că le-a cerut comandanților să folosească „la maximum” capabilitățile existente pentru protejarea populației și a adăugat că responsabilitatea sa este să se asigure că Armata primește „resursele, echipamentele și sprijinul” necesare.
Ministrul a insistat că succesul nu aparține „niciodată unui singur om” și a enumerat categoriile de personal implicate în astfel de operațiuni:
Potrivit ministrului, „siguranța României” este rezultatul muncii neîntrerupte a unor profesioniști, nu al „norocului”.
Recomandate
Alerta cu bombă din Portul Constanța a declanșat verificări și evacuări punctuale, fără oprirea completă a activității , potrivit Digi24 , care citează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță . Amenințarea ar fi fost transmisă de pe două numere din afara României, iar autoritățile investighează cazul. Miruță a spus că alerta a fost semnalată de pe un număr cu prefix de Ucraina și un număr cu prefix de Polonia. Mesajul ar fi fost un audio în limba română, pe care specialiștii îl apreciază ca fiind compus cu ajutorul inteligenței artificiale (adică generat sintetic, nu înregistrat de o persoană în mod direct). Impact operațional: evacuări limitate, portul nu a fost închis Ministrul interimar al Apărării a precizat că nu a fost închis întreg Portul Constanța, însă au existat evacuări din anumite clădiri, în urma evaluărilor făcute la fața locului. Situația rămâne „în dinamică”, iar verificările continuă. Ce se investighează Conform declarațiilor citate, ancheta vizează în principal: identificarea și verificarea celor două numere de telefon din afara României; analiza mesajului audio și a modului în care a fost generat; verificările operative derulate de instituțiile prezente la fața locului, în cadrul procedurilor standard pentru astfel de alerte. [...]
Escaladarea conflictului dintre președinte și premier complică negocierile pentru un nou Guvern , în condițiile în care PNL vorbește deja despre o „confruntare de proporții” între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, potrivit Libertatea . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat pentru Cotidianul că președintele Nicușor Dan „a jucat incorect” și „a participat la o conspirație împotriva” lui Ilie Bolojan, premier și președinte al PNL. Muraru susține că, în ultimul an, electoratul care l-a votat pe Nicușor Dan „a căutat un lider” și că acesta ar fi, în opinia sa, Ilie Bolojan. În același context, liderul liberal a avansat ideea unui moment al „adevărului”, în care ar urma o confruntare directă între cei doi, cu miza de a alege „calea de urmat” pentru țară. Unde plasează PNL „ruptura” dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan Muraru indică drept punct de inflexiune alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025, câștigate de Ciprian Ciucu (prim-vicepreședinte PNL), și nu de Cătălin Drulă (USR), candidat susținut de Nicușor Dan. Potrivit lui Muraru, în seara acelui scrutin președintele ar fi realizat că „nu mai controlează jocul politic” și că liderul electoratului de dreapta ar fi devenit Ilie Bolojan. Tot Muraru afirmă că Bucureștiul ar fi fost „cel mai important electorat” pentru Nicușor Dan și că a fost „profund greșit” calculul potrivit căruia președintele ar fi putut transfera automat voturi către un candidat susținut de la Cotroceni. Contextul: Guvern în blocaj, acuzații reciproce Ilie Bolojan a devenit premier pe 23 iunie 2025, după desemnarea de către președintele Nicușor Dan și votul de încredere al Parlamentului. Pe 5 mai 2026, Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , însă Guvernul a rămas interimar până la numirea unui nou premier. În acest interval, potrivit informațiilor din articol, mai multe variante de premier au căzut, iar partidele nu ajung la un acord: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. În paralel, președintele Dan l-a acuzat pe Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern. În acest cadru, escaladarea publică a conflictului dintre președinte și liderul PNL ridică miza politică a negocierilor și poate prelungi incertitudinea privind instalarea unui executiv cu puteri depline. [...]
Alertarea RO-Alert din nordul Tulcei arată presiunea operațională pe sistemul de protecție civilă , după ce autoritățile au invocat riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian și au cerut populației să se adăpostească, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi dimineață, în jurul orei 08:58, pentru zona de nord a județului Tulcea, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea. În alertă, cetățenii sunt avertizați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și sunt sfătuiți să își păstreze calmul și să se adăpostească. „Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Durata estimată: 90 de minute” ISU Tulcea a indicat că oamenii ar trebui să rămână în locuințe dacă nu au unde să se adăpostească. Ce a declanșat alerta, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul său de supraveghere radar a detectat joi, 30 iulie, în jurul orei 08:50, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. În urma acestei detectări, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, fiind transmis mesajul RO-Alert. „Revenim cu noi detalii pe măsură ce acestea vor fi disponibile” [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate cântări în evaluarea de rating a României , în contextul în care agenția Fitch urmează să anunțe vineri dacă retrogradează sau nu țara la categoria „junk” (nerecomandată pentru investiții), potrivit Digi24 . Miza deciziei este una de încredere pentru finanțarea statului: Bolojan a spus că, în formarea unei evaluări de rating, trebuie luate în calcul atât ce s-a întâmplat până la data evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectiva pentru anii 2027–2028. Ce spune Bolojan că intră în „nota” agențiilor de rating În declarațiile făcute la Digi24, premierul a indicat trei repere pe care le consideră relevante pentru modul în care o agenție de rating evaluează o țară: evoluțiile de până la momentul evaluării; stabilitatea politică; perspectiva viitoare, inclusiv pentru 2027–2028. În acest cadru, el a susținut că România a plecat din 2025 „dintr-o situație foarte dificilă” și că au existat angajamente asumate față de Comisia Europeană și creditori pentru „corecții de deficite”, despre care afirmă că au fost făcute și respectate până acum. Instabilitatea politică și mesajele publice, risc pentru „perspectivă” Bolojan a legat riscul unei percepții negative de instabilitatea politică și de retorica publică privind reformele și cheltuielile. El a criticat ideea că dezechilibrele pot fi corectate fără costuri sociale, în condițiile unor cheltuieli „mai mari cu 20–30% decât ne putem permite”, potrivit declarațiilor citate de Digi24. Întrebat direct dacă se așteaptă la o retrogradare, premierul a spus că nu a afirmat acest lucru, dar a avertizat că instabilitatea politică și declarațiile care contestă măsurile luate pot duce la „o perspectivă îngrijorătoare” privind evoluțiile viitoare. „Nu am spus acest lucru. Spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit (...), te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla. Dar haideți să vedem.” Acuzații la adresa PSD și contextul deciziei Fitch Premierul a pus situația actuală pe seama „acțiunilor PSD din ultima perioadă”, invocând, între altele, întârzierea aprobării bugetului și căderea guvernului, pe care a catalogat-o drept „iresponsabilă”. Decizia Fitch este așteptată vineri, iar Bolojan a indicat că evaluarea se face inclusiv prin prisma stabilității politice și a perspectivei pe termen mediu, ceea ce face ca evoluțiile interne din ultimele luni să conteze în percepția de risc a agenției. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre scenariile Fitch sau despre un calendar mai amplu al evaluării, dincolo de anunțul de vineri. [...]
Dunărea a coborât la un minim istoric la Budapesta, iar transportul fluvial de marfă pe unul dintre coridoarele-cheie ale Europei este deja perturbat , pe fondul secetei prelungite și al unui nou val de căldură, potrivit Digi24 . Nivelul minim record a fost măsurat la 31 de centimetri marți dimineață și a coborât ulterior la 26 de centimetri miercuri dimineață, la una dintre stațiile de pe Dunăre, conform Direcției Generale de Gospodărire a Apelor din Ungaria, informație relatată de TVPWorld . Noul prag a depășit precedentul record minim de 33 de centimetri, stabilit în 2018. Impact operațional: nave mai încărcate „pe hârtie”, dar mai goale în realitate Nivelurile excepțional de scăzute îngreunează navigația navelor cu pescaj mai mare (adâncimea la care intră nava în apă), ceea ce îi obligă pe operatori să reducă încărcăturile și, în unele cazuri, activitatea. Potrivit agenției private de știri economice Intellinews, citată de Digi24, efectele imediate includ: unele nave care operează la doar 10%–20% din capacitatea normală; barje de cereale care transportă cu 20%–40% mai puțină marfă decât de obicei. În paralel, sunt afectate și transporturile de combustibil: barjele care duc produse petroliere de la rafinării din Austria, Slovacia și din zona inferioară a Dunării ar fi înregistrat întârzieri din cauza nivelului scăzut al apei, ceea ce alimentează îngrijorări privind posibile probleme de aprovizionare pentru distribuitorii mai mici din Ungaria, conform aceleiași surse citate. De ce contează: Dunărea, coridor vital pentru exporturi și agricultură Cu izvorul în Germania, Dunărea este a doua cea mai lungă apă curgătoare din Europa, după Volga, și una dintre cele mai importante căi navigabile ale continentului. În regiune, fluviul funcționează ca un coridor de transport pentru exporturi și are un rol important în livrarea produselor agricole din Ungaria și țările vecine către Marea Neagră. Autoritățile se așteaptă ca nivelurile să scadă și mai mult în zilele următoare, pe fondul prognozelor privind un nou val de căldură în Europa Centrală, ceea ce sugerează că restricțiile de încărcare și întârzierile logistice ar putea continua pe termen scurt. Efecte colaterale: energie și caniculă Digi24 mai notează că Ungaria urmează să închidă unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Paks din cauza nivelurilor scăzute ale apei, Dunărea fiind utilizată pentru răcirea instalației. În același timp, Ungaria a emis o alertă de caniculă de nivel 3 la nivel național, valabilă de joi la miezul nopții până marțea viitoare la miezul nopții, cu temperaturi care ar urma să se apropie de 40°C în zilele următoare. Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice favorizează episoade de căldură extremă mai frecvente și mai intense în Europa, un context care poate accentua riscurile pentru navigație și infrastructura dependentă de debitele fluviilor. [...]
Ilie Bolojan susține că întârzierea desemnării premierului ține de lipsa unei majorități politice , iar președintele ar fi ales să aștepte „o formulă” care să poată trece de Parlament, potrivit Digi24 . Mesajul premierului interimar mută accentul de pe o dispută instituțională pe riscul unei prelungiri a crizei politice, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a funcționa cu mandat deplin. Bolojan a respins ideea că ar fi fost „abandonat” de președintele Nicușor Dan și a spus că nu vede „o problemă” în relația instituțională dintre Palatul Cotroceni și Guvern, invocând atribuții diferite și o colaborare instituțională în perioada recentă. „Eu nu văd problemă în această perspectivă. Președintele are prerogativele lui (...), iar Guvernul și premierul are prerogativele pe care le exercită așa cum poate sau crede de cuviință.” Cele trei opțiuni descrise pentru nominalizarea premierului Întrebat dacă președintele prelungește criza politică prin întârzierea desemnării unui premier, Bolojan a enumerat trei variante pe care șeful statului le-ar fi avut la dispoziție: nominalizarea unui premier cu un acord politic „în spate” care să garanteze votul în Parlament — variantă care „nu s-a întâmplat” deoarece nu s-a ajuns la o concluzie; nominalizarea unui premier fără acord politic, care să încerce să-și formeze o majoritate; dacă Guvernul nu trece de Parlament, s-ar putea ajunge la alegeri anticipate ; așteptarea până când se conturează o „masă critică” pentru formarea unui guvern — abordarea despre care Bolojan spune că a fost aleasă. Contextul politic invocat de Bolojan În intervenția de la Digi24, liderul PNL a afirmat că a existat o coaliție „pe care PSD a distrus-o” și că, deși „cu bune cu rele”, aceasta ar fi scos România „din fundătura” de anul trecut, dar ar fi generat ulterior o criză care a dus la situația actuală. În același timp, Bolojan a spus că, atât înainte, cât și după depunerea moțiunii, a urmărit să-și respecte atribuțiile și să colaboreze cu președintele pe elementele de interes comun, în limitele responsabilităților instituționale. [...]
