Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu drone asupra rafinăriilor rusești din Samara a forțat noi opriri de producție, într-un episod care indică presiune operațională repetată asupra infrastructurii energetice din Rusia, în paralel cu intensificarea loviturilor Moscovei asupra centrelor industriale ucrainene, potrivit Digi24.
Ucraina a atacat în noaptea de luni spre marți o rafinărie din regiunea Samara (sud-estul Rusiei), conform autorităților locale și mass-media independente ruse. Guvernatorul Viaceslav Fedorișev a transmis pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât „zeci de drone” și că au existat ținte legate de „întreprinderi industriale”, fără a preciza obiectivele. El a mai spus că au apărut daune și la „infrastructura civilă, inclusiv locuințe particulare și vehicule”.
Potrivit canalului rus independent Astra, în timpul atacului a izbucnit un incendiu la rafinăria Kuibișev, deținută de Rosneft, una dintre cele mai mari din regiune. Digi24 notează că, la fel ca rafinăriile Novokuibișev și Sizran (tot în Samara), unitatea a fost atacată în repetate rânduri cu drone ucrainene, iar toate trei au fost nevoite să își suspende temporar producția.
În alte regiuni, autoritățile ruse au raportat doborâri masive de drone: în Rostov ar fi fost „anihilate peste 70” de vehicule aeriene fără pilot în șapte districte, iar în Voronej guvernatorul a anunțat doborârea a 28 de drone. Ministerul rus al Apărării a raportat pe rețeaua MAX doborârea a 297 de drone cu aripi fixe deasupra a 14 regiuni și a Crimeei anexate.
În același timp, Rusia a atacat marți infrastructuri industriale în trei orașe din regiunile Dnipropetrovsk și Poltava, potrivit informărilor publicate pe rețelele sociale de guvernatorii regionali. Atacurile sunt prezentate ca parte a unei campanii desfășurate „de săptămâni” pentru degradarea sectoarelor economiei ucrainene; în acest context este menționată o scădere a contribuției metalurgiei la PIB „de la 7% la practic zero”, pe fondul daunelor la uzinele principale, conform EFE, citată de Agerpres.
Conform informațiilor citate, au fost vizate Dnipro, Krivoi Rog și Pavlograd (în Dnipropetrovsk) și o infrastructură industrială din Kremenciuk (Poltava). Digi24 mai relatează că, potrivit unor canale ucrainene de Telegram, Rusia ar fi folosit rachete Zirkon și rachete „hibride” Banderol (descrise ca o combinație între tehnologia dronelor și cea a rachetelor), precum și rachete balistice și de croazieră Kalibr.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât o rachetă de croazieră Kalibr, 8 drone hibride și 177 de drone Shahed și de alte tipuri. Totodată, Digi24 consemnează că Ucraina este „complet vulnerabilă” în fața rachetelor balistice rusești, din cauza lipsei rachetelor de interceptare pentru sistemele Patriot capabile să contracareze acest tip de armament.
În Dnipro, potrivit „noilor informații” citate, trei persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor rusești din noaptea precedentă.
Recomandate
Senatul a adoptat proiectul care face uniforma școlară obligatorie în preuniversitar , o schimbare cu efect direct asupra regulamentelor interne ale școlilor și asupra modului în care elevii vor avea acces la cursuri, potrivit Digi24 . Propunerea legislativă modifică și completează Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și introduce obligația ca elevii să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, „conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar”. Cu alte cuvinte, cadrul general este stabilit prin lege, iar detaliile de aplicare sunt lăsate la nivelul fiecărei școli. Ce se schimbă, concret, pentru școli și elevi Din informațiile prezentate, efectul imediat este că uniforma devine o condiție de respectat în organizarea activității școlare, iar regulile vor fi formalizate în regulamentele unităților de învățământ. Proiectul a fost adoptat de Senat luni, fără ca materialul să detalieze pașii următori ai parcursului legislativ. Disputa politică: AUR spune că PSD a „copiat” inițiativa AUR susține că a promovat măsura încă din legislatura precedentă și acuză PSD că ar fi preluat proiectul „după inițiativa” AUR. Formațiunea afirmă că a depus și în actuala legislatură o inițiativă legislativă „rămasă fără finalitate”, în timp ce PSD promovează acum o soluție similară. În același timp, senatorii AUR spun că au votat proiectul adoptat, argumentând că uniforma ar putea reduce diferențele sociale dintre elevi, ar putea combate bullying-ul și ar întări sentimentul de apartenență la comunitatea școlară. Argumentele invocate de senatorii AUR Senatorul AUR Nicolae Vlahu a declarat că a fost inițiatorul proiectului și a salutat adoptarea lui, insistând asupra ideii că uniforma ar reduce presiunea costurilor cu hainele și accesoriile și ar avea un rol de incluziune socială. „Mă bucur că reprezentăm o sursă de inspiraţie pentru un proiect legislativ, acesta fiind un plagiat al unui proiect al partidului AUR, unde chiar eu am fost iniţiator (...)” Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a susținut, la rândul său, oportunitatea uniformei, invocând și exemplul colegiilor din Anglia, iar senatorul AUR Mircia Chelaru a pledat pentru uniformă ca element de „demnitate, identitate și respect față de reguli”. Ce urmează Materialul nu precizează calendarul de aplicare sau detalii despre implementare. Cert este că, odată cu adoptarea proiectului în Senat, discuția se mută pe modul în care obligația va fi transpusă în regulamentele școlare și pe pașii legislativi care mai sunt necesari pentru ca măsura să intre efectiv în vigoare. [...]
Interceptările dintr-un dosar de înșelăciune conturează o posibilă „strategie de ieșire” în Italia pentru Călin Georgescu, cu discuții despre azil politic, sprijin politic extern și achiziția unei proprietăți în Toscana , potrivit Digi24 . Din dosarul în care Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt acuzați că ar fi înșelat un afacerist din Buzău cu peste un milion de euro reiese, conform unor surse judiciare citate de publicație, că cei doi aveau o relație apropiată și discutau în 2025 atât despre dosarele penale care îi vizau, cât și despre planuri de relocare în Italia. Procurorii ar fi interceptat conversații purtate în mașinile celor doi pe parcursul anului 2025. Mesaje politice și „filiera” Salvini Într-o interceptare din 22 mai 2025, la câteva zile după finalizarea alegerilor prezidențiale din România (câștigate de Nicușor Dan, potrivit articolului), Ionel Rusen îi spune lui Georgescu că a discutat cu vicepremierul italian Matteo Salvini despre un mesaj public de susținere, dar că acesta nu ar fi acceptat să îi rostească numele. „Am vorbit cu Matteo (n.r. Matteo Salvini). N-o să iasă cu mesaj să te susțină.” Digi24 notează că nu a fost identificat un mesaj al lui Salvini în luna mai 2025, imediat după alegeri, ci doar un mesaj al Giorgiei Meloni de felicitare pentru Nicușor Dan. În schimb, publicația amintește un mesaj al lui Salvini din martie 2025, după respingerea unei noi încercări a lui Georgescu de a candida, în care politicianul italian critica evoluțiile din România. Discuții despre azil politic în Italia Aceleași interceptări ar indica faptul că Georgescu ar fi luat în calcul stabilirea în Italia după ridicarea restricțiilor impuse de procurori. Articolul menționează că două dosare penale pe numele său sunt trimise în judecată (unul în care este acuzat de propagandă legionară și unul în care este acuzat de tentativă la lovitură de stat) și că, în primăvară, Georgescu a scăpat de controlul judiciar. Într-o discuție redată de Digi24, Georgescu îi cere lui Rusen să se intereseze „în caz de ceva” despre azil politic, iar Rusen spune că ar urma să se întâlnească cu „fostul șef (...) procuror pe Italia”, descris drept „un prieten foarte bun”. Planul unei vile în Toscana și finanțarea „de la niște străini” Un alt fir al interceptărilor vizează căutarea unei proprietăți în Toscana, unde Georgescu ar fi vrut să se mute. În discuții, el ar fi cerut discreție și ar fi indicat preferințe de zonă (aproape de mare și în zone colinare), precum și existența unei dependințe pentru o persoană de încredere. Ulterior, Rusen îi transmite că a identificat o proprietate „un pic cam scump”, „în jurul la un milion două sute” de euro (aprox. 6 milioane lei), iar Georgescu ar fi răspuns că „o să mă ajute niște străini”. Ce leagă aceste discuții de ancheta penală În același context, Digi24 scrie, citând surse judiciare, că Georgescu și-ar fi procurat documente de călătorie care ar fi false, menționând documente găsite de DIICOT la perchezițiile din 21 septembrie. Publicația precizează că interceptările citate datează din mai 2025. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește blocajul politic, cu costuri directe pentru economie și contribuabili , după ce partidul a anunțat că nu va vota un Executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că PSD „joacă poker cu soarta țării”, acuzând formațiunea că oscilează de la o oră la alta în privința unei soluții politice și că „scopul lor nu e reforma, ci să pună din nou mâna pe putere”. „De aproape cinci luni, România nu are un guvern cu puteri depline. Și ce face PSD în aceste zile? Joacă poker cu soarta țării, prelungind criza și mai tare.” Miza invocată: reforme care „închid robinetele” banilor publici Vicepremierul leagă blocajul de o rezistență la reforme care ar afecta interese consolidate în jurul banilor publici. În mesajul citat de Digi24, ea descrie reforma ca un set de măsuri care ar reduce scurgerile de fonduri și ar schimba modul în care funcționează companiile de stat. „Reformă înseamnă să închizi robinetele prin care se scurg banii publici. Reformă înseamă să tai sinecuri. Reformă înseamnă să obligi companiile de stat să producă pentru cetățeni, nu pentru băieții deștepți.” Gheorghiu mai afirmă că „fiecare zi de blocaj ne costă”, iar „nota de plată” ajunge la cei care muncesc și plătesc taxe, nu la partide. Poziția PSD: mandatul lui Mureșan, contestat; discuții condiționate În același context, Digi24 relatează că, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, Sorin Grindeanu l-a îndemnat pe premierul desemnat Siegfried Mureșan să își depună rapid mandatul. Liderul PSD a argumentat că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a fost votată pentru a schimba „direcția greșită în care mergea România”. Totuși, Grindeanu a spus că PSD este dispus să discute cu Mureșan dacă acesta ia în calcul includerea în programul de guvernare a celor 10 propuneri adoptate de social-democrați la Sinaia; în caz contrar, partidul își menține decizia de a nu vota viitorul Cabinet, în condițiile în care Mureșan a anunțat că vrea să continue direcția fostului Guvern Bolojan. [...]
Boicotul televiziunilor din „pool”-ul Casei Albe a lăsat fără sunet o apariție publică a lui Trump , într-un episod care arată cât de mult depinde comunicarea prezidențială de infrastructura și regulile accesului comun al presei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc luni, pe Peluza de Sud a Casei Albe, la o ceremonie de inaugurare a unui nou heliport, înainte ca Donald Trump să plece spre New York cu elicopterul Marine One. Imaginile furnizate de camerele proprii ale Casei Albe nu au surprins însă și declarațiile președintelui: pe transmisie s-a auzit în principal zgomotul unui elicopter aflat în apropiere, iar problema a fost semnalată inclusiv de Newsmax, una dintre puținele instituții media care au difuzat evenimentul. „Evident, consecințele se resimt chiar aici. Nu se aude ce spune președintele.” C-SPAN a anunțat, la rândul său, că nu va difuza un clip separat de la heliport, deoarece, în mod obișnuit, se bazează pe transmisiunea comună a presei și nu avea una disponibilă. De ce contează: „ pool”-ul de presă este și infrastructură, nu doar acces Episodul vine la câteva zile după ce Trump a interzis accesul CNN, MS NOW și Politico la Casa Albă, le-a calificat relatările drept „știri false” și le-a retras acreditările. Cele trei instituții media au intentat luni un proces, susținând că interdicția le încalcă drepturile garantate de Primul Amendament . Ca reacție, celelalte patru rețele care participă la sistemul de acces comun — ABC, CBS, Fox News și NBC — au convenit să înceteze și ele transmisiunile despre Trump, un gest rar de solidaritate între competitori direcți. În absența unei echipe din acest sistem, evenimentul de luni a fost transmis printr-un singur flux video gestionat de Casa Albă, fără un microfon de rezervă care să capteze clar declarațiile. Cum funcționează „pool”-ul Casei Albe „Pool”-ul de presă este un grup restrâns, rotativ, de aproximativ 20 de jurnaliști care rămân în apropierea președintelui la evenimente publice și distribuie către restul presei ce văd, aud și filmează. Pentru televiziune, cinci rețele — ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC — asigură pe rând imagine și sunet în direct, care apoi sunt preluate de celelalte instituții media. Potrivit Axios, acest sistem permite și redacțiilor din afara Washingtonului să relateze despre președinte folosind materialele furnizate de „pool”, fără să-și trimită propriii reporteri în deplasări. Pozițiile părților Casa Albă a apărat interdicția, argumentând că niciunui post nu i se „cuvine” un loc pe teritoriul său. Un purtător de cuvânt a declarat pentru Axios că „știrile false nu au ce căuta în Biroul Oval al președintelui”, adăugând că instituțiile media pot transmite în continuare de dincolo de porți. Trump a susținut, separat, că accesul la Casa Albă a fost întotdeauna un privilegiu, nu un drept. [...]
PSD transmite că nu pregătește o coaliție cu AUR, dar își lasă deschisă opțiunea de negociere pentru o majoritate , într-un context de blocaj politic care poate prelungi incertitudinea asupra guvernării și, implicit, asupra direcției economice. Potrivit Digi24 , vicepreședintele PSD Gabriel Zetea spune că partidul „nu are în plan” o guvernare cu AUR, dar afirmă că PSD „poate să se așeze la masă cu oricine”. În intervenția telefonică la Digi24, Zetea a atacat actuala formulă de guvernare, susținând că „orice guvern e mai bun decât acest guvern șchiop al domnului Bolojan”, pe care îl acuză că a dus economia „într-o zonă mocirloasă din care va fi extrem de dificil de ieșit”. Miza: cum se poate construi o majoritate parlamentară Zetea a pus presiunea pe PNL și USR, despre care afirmă că au hotărâri interne prin care exclud colaborarea cu PSD și că, prin aceste „linii roșii”, „împing orice altă formațiune politică în a colabora pentru a găsi o majoritate”. În logica prezentată de liderul PSD, dacă se caută o majoritate parlamentară „în acest moment”, ea ar trebui construită cu alte partide decât PNL și USR. Poziționarea față de AUR și argumentul „evaluării” din sondaje Vicepreședintele PSD a spus că partidul nu „reevaluează” AUR și că formațiunea este „evaluată de către români”, invocând sondaje care ar arăta că AUR are „o cotă de încredere dublă” față de PNL și USR, „poate chiar împreună luate”. În același timp, a reiterat că PSD nu are, „în acest moment”, un plan de guvernare cu AUR. Ce urmează în negocierile pentru guvern Declarațiile vin în ziua în care premierul desemnat Siegfried Mureșan este așteptat la ora 16:00 în Parlament, la o întâlnire cu senatorii și deputații liberali, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Mureșan spune că vrea să discute și cu PSD, însă social-democrații au transmis că nu vor vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în program. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. [...]
Decizia privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate influența direct cursul anchetei DIICOT , după ce procurorii cer în instanță o măsură de 30 de zile, într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de peste 1 milion de euro, potrivit Digi24 . Călin Georgescu a petrecut noaptea în Arestul Central al Capitalei , după ce a fost reținut luni pentru 24 de ore de procurorii DIICOT. Marți, el urmează să fie adus în fața judecătorilor pentru a afla dacă va fi arestat preventiv, așa cum solicită anchetatorii, sau dacă instanța va dispune o măsură mai ușoară. Procesul este programat să se desfășoare cu ușile închise. În fața tribunalului s-au strâns zeci de susținători ai lui Georgescu, conform informațiilor publicate de Digi24. Miza procedurală: ce decide instanța și de ce contează Instanța urmează să se pronunțe asupra propunerii de arestare preventivă pentru 30 de zile. O astfel de decizie ar menține restricțiile maxime asupra libertății de mișcare și ar putea facilita derularea anchetei în faza imediat următoare, în timp ce o măsură mai blândă ar schimba condițiile în care suspectul își poate pregăti apărarea și își poate desfășura activitățile curente. Contextul acuzațiilor din dosar Potrivit Digi24, Georgescu este cercetat într-un nou dosar în care este acuzat că a înșelat un afacerist cu peste 1.000.000 de euro. Publicația notează că reținerea a fost dispusă de DIICOT pentru 24 de ore, iar acum procurorii cer arestarea preventivă. Într-un material separat, Digi24 a relatat despre momentul reținerii și perchezițiile din acest caz, în articolul „Călin Georgescu ridicat de trafic de DIICOT. Procurorii efectuează percheziții la domiciliul său din Mogoșoaia” . Ce urmează Următorul pas este decizia judecătorilor privind măsura preventivă. Digi24 precizează că ședința se desfășoară cu ușile închise, ceea ce limitează detaliile publice disponibile despre argumentele prezentate în sală până la comunicarea soluției. [...]
