Știri
Știri din categoria Diverse
Lovirea infrastructurii energetice a lăsat zone din Kiev fără curent și apă, după un nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 28 de morți, potrivit Știrile Pro TV. În contextul apropierii iernii, atacurile asupra rețelelor de energie cresc riscul de întreruperi repetate și de perturbări operaționale în marile orașe.
Cea mai gravă lovitură a fost în Prîlukî, în nordul țării, unde o rachetă a distrus un bloc de locuințe. Explozia a avut loc miercuri, în jurul orei 06:30 (ora locală), și a spart ferestrele mai multor locuințe din localitate. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, 20 dintre victime au fost în clădirea lovită, inclusiv copii foarte mici; Ministerul de Interne a anunțat ulterior că un al cincilea copil a fost scos dintre dărâmături.
Zelenski a spus că zeci de persoane au fost rănite, între care șapte copii. O localnică a descris pentru AFP cum ferestrele s-au făcut țăndări, iar familia s-a adăpostit în baie, în timp ce apartamentul era distrus.
Președintele ucrainean a acuzat Rusia că lovește intenționat „orașele obișnuite” și a afirmat că una dintre principalele ținte ale bombardamentelor a fost infrastructura energetică. Seara, întreruperile de curent au afectat anumite zone din Kiev, ceea ce a perturbat circulația și a provocat întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept al capitalei.
Zelenski a încadrat atacul într-o operațiune mai amplă, despre care a spus că a inclus „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, și drone lansate asupra a 12 regiuni.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat cinci rachete balistice, 39 de rachete de croazieră și peste 100 de drone. În afara Prîlukî, Zelenski a menționat două decese în Oleksandria și două în Kremenciuk, iar primarul Kievului, Vitali Klitschko, a raportat patru persoane ucise în capitală.
La Moscova, Ministerul Apărării a susținut că armata rusă a vizat, între altele, în Kiev și regiunea sa, la Prîlukî și la Kremenciuk, fabrici care asamblează și depozitează rachete de croazieră (inclusiv modelul „Flamingo”, de fabricație ucraineană) și drone cu rază lungă de acțiune.
În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, autoritățile locale au raportat victime în urma unor atacuri ucrainene: două persoane (inclusiv o adolescentă) în regiunea Herson și alte două într-un atac cu drone într-un sat din apropierea orașului Donețk.
Zelenski a mai afirmat că răspunsurile Ucrainei la bombardamentele rusești au permis lovirea a două instalații petroliere și a unui poligon de antrenament în regiunile Perm, Samara și Astrahan, în vestul Rusiei.
Recomandate
O delegație AUR condusă de Dan Dungaciu a avut discuții oficiale la Sofia cu partidul aflat la guvernare, condus de premierul Rumen Radev, asociat în presa internațională cu o orientare pro-rusă , potrivit Digi24 . Miza politică ține de riscul de reputație și de poziționare externă: întâlnirea are loc în contextul în care Radev și formațiunea sa sunt descriși de unele publicații ca un potențial factor de frânare în UE și NATO. Deplasarea este prezentată de AUR drept „o nouă etapă în relațiile bilaterale”, în urma unei invitații la Parlamentul Bulgariei din partea partidului de guvernare de la Sofia, „Progresivna Bulgaria”, condus de prim-ministrul Rumen Radev, conform comunicatului citat. În cadrul vizitei, delegația AUR s-a întâlnit cu oficiali din parlamentul bulgar, între care sunt menționați Martin Mariov Zhlyabinkov (președintele Comisiei pentru politici regionale, lucrări publice și administrație locală), Georgi Chakarov (vicepreședinte al aceleiași comisii) și Neli Andreeva (vicepreședinte al Comisiei pentru transport și comunicații, fost vice-ministru al Transporturilor). În discuții apare și Rumen Petkov, fost ministru de Interne, lider al partidului ABV și susținător al actualului premier. Ce spune AUR că a urmărit prin întâlnire Potrivit comunicatului formațiunii, temele au vizat dezvoltarea relațiilor bilaterale, „viitorul Europei” și „schimbările strategice regionale”. Dan Dungaciu este citat afirmând că întâlnirea ar fi „o etapă” și că „vor urma și altele”, în ideea construirii unei cooperări „solid”. Tot Dungaciu susține că discuțiile au inclus „acțiuni și voturi comune la nivel european” și o viziune asupra relației bilaterale, formulată printr-o frază atribuită lui: „nu podurile construiesc strategia. Strategia construiește podurile!”. De ce contează: contextul de politică externă și eticheta „pro-rus” Articolul plasează întâlnirea în contextul în care Rumen Radev este prezentat ca politician pro-rus de presa internațională. CNN este citat cu o caracterizare după victoria electorală, în care se afirmă că rezultatul ar putea aduce Bulgaria „mai aproape de Moscova”, pe fondul refuzului de a acorda ajutor militar Ucrainei. În același context, Digi24 menționează și evaluări critice din presa germană (Frankfurter Rundschau), care îl descriu pe Radev ca promotor al narațiunilor Kremlinului și ca potențial actor care ar putea pune „bețe în roate” la nivel european, fără a recurge însă la veto-uri permanente. Separat, publicația italiană La Repubblica este citată cu o avertizare că Bulgaria ar putea deveni „noua Ungarie” în UE, inclusiv prin rolul de „«coloana a cincea» a lui Putin”, cu referire la partidul lui Radev și la o poziționare „suveranistă și pro-rusă”, respectiv anti-ucraineană. Disputa de terminologie: „Progresivna Bulgaria”, nu „Bulgaria progresistă” Un element distinct al mesajului AUR este insistența asupra denumirii partidului bulgar. Dungaciu afirmă că delegația a preferat să folosească numele „Progresivna Bulgaria”, susținând că traducerea „Bulgaria progresistă” ar genera „distorsionări și confuzii grave” și că nu ar fi vorba despre un partid „progresist”. În declarația citată, Dungaciu descrie partidul de guvernământ de la Sofia drept „patriotic, suveranist și conservator”, menționând că ar avea „majoritate solidă” în parlament, premierul și că „va avea și președintele” (formulare atribuită lui, fără alte detalii în text despre calendar sau procedură). [...]
Bulgaria ia în calcul cereri către NATO pentru întărirea supravegherii și apărării anti-dronă în Marea Neagră , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în zona sa economică exclusivă, și va invita România și Turcia la consultări pe tema securității maritime, potrivit Digi24 . Inițiativa vine după o reuniune a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, convocată în urma atacului de marți, iar președinta bulgară Iliana Iotova a indicat că Sofia ar putea solicita aliaților din NATO „capacități suplimentare de supraveghere aeriană și maritimă” și sisteme de contracarare a dronelor, pentru consolidarea apărării și protecției zonelor de coastă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Ce s-a întâmplat: două nave comerciale lovite în zona economică a Bulgariei Potrivit autorităților bulgare, două nave comerciale – cargoul „Alfa Watan” (pavilion Togo) și „Able” (pavilion Palau), ambele aparținând unor armatori turci – au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. În cazul „Alfa Watan”, nava a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp după impact. Autoritățile bulgare au suspendat miercuri operațiunile de căutare a echipajului, format din zece marinari sirieni, după ce nu au găsit supraviețuitori. „Able” a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine în larg (aprox. 130 km), iar cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați; doi dintre ei sunt grav răniți. Originea dronelor aeriene și maritime folosite în atac nu a fost stabilită, conform autorităților bulgare. De ce contează: risc operațional pentru transportul maritim și presiune pentru măsuri NATO Pentru companiile de transport și asigurători, escaladarea incidentelor în Marea Neagră înseamnă risc operațional mai mare: rute mai prudente, costuri potențial mai ridicate și presiune pentru măsuri de protecție suplimentare în apropierea coastelor statelor NATO din regiune. Bulgaria, deși nu se învecinează cu Rusia sau Ucraina, are o poziție strategică la Marea Neagră, unde ambele țări au porturi importante, iar atacurile recente amplifică discuția despre supraveghere și apărare în zonă. În același context, Digi24 notează că atacul din Bulgaria a avut loc la o zi după scufundarea cargoului „Royad Mammadov ” în zona economică exclusivă a României, în urma unui atac cu drone pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei. Ce urmează Conform declarațiilor citate, Bulgaria intenționează să inițieze consultări cu România și Turcia privind securitatea navelor comerciale în Marea Neagră și ar putea ridica în NATO tema suplimentării mijloacelor de supraveghere și a sistemelor anti-dronă. Nu sunt menționate, deocamdată, un calendar sau decizii concrete privind desfășurări de capabilități. [...]
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
Administrația Trump își reconfirmă sprijinul pentru ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , într-un moment în care aceasta se află în centrul unui scandal cu ecouri și în România, inclusiv pe tema energiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a ajuns în Grecia, în cadrul unui turneu european (după Islanda, urmând Portugalia), și a fost primit pe aeroport de Guilfoyle. Gestul – o îmbrățișare la sosire – este prezentat ca un semnal public, „vizual”, că Washingtonul o susține pe șefa misiunii diplomatice de la Atena. De ce contează pentru România: energia intră în ecuația politică Miza depășește un episod de protocol diplomatic, pentru că, în același context, Rubio ar fi transmis anterior o declarație în care a lăudat-o pe Guilfoyle pentru promovarea „agendei președintelui” și a „inițiativelor energetice” ale Statelor Unite. În paralel, materialul notează că executivul român ridicase semne de întrebare legate de prețul ridicat al gazelor pe care americanii ar dori să le vândă României. Contextul scandalului „KimberlyGate” Guilfoyle este asociată cu un scandal apărut după informații publicate de Wall Street Journal , în care ambasadoarea este citată spunând, la un eveniment, că Statele Unite pot provoca căderea unui guvern, „ca în România”. În acest cadru, Digi24 relatează că Casa Albă și Departamentul de Stat și-ar fi coordonat deliberat acțiunile pentru a o proteja. [...]
Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]
Finlanda a cerut suspendarea temporară a unor lucrări la centrele de date Google , după ce autoritățile de mediu au deschis o anchetă privind respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiecte de infrastructură cu consum energetic ridicat pot fi blocate dacă nu parcurg pașii legali înainte de intervenții care modifică semnificativ mediul. Agenția guvernamentală finlandeză a cerut companiei Google să suspende construcția de noi centre de date în două municipalități, Muhos și Kajaani (nord-vestul țării), până la 23 octombrie 2026, în așteptarea unei evaluări de mediu. Solicitarea vizează „toate măsurile pregătitoare” care ar putea schimba semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate. Ancheta: suspiciuni de defrișare fără evaluare obligatorie Autoritatea a deschis o anchetă și suspectează Tuike Finland , companie care reprezintă Google, că ar fi defrișat peste 300 de hectare de pădure în Muhos fără a realiza în prealabil evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. În cazul în care solicitarea de suspendare nu este respectată, agenția spune că ia în calcul „măsuri coercitive”. Google, printr-un mesaj transmis AFP, a recunoscut că „în acest caz specific” nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va studia constatările agenției și va urma recomandările acesteia. Context: investiții mari în centre de date și presiune publică pe consumul de energie Proiectele din Muhos și Kajaani fac parte dintr-o investiție de 13 miliarde de euro în Finlanda, descrisă ca cea mai mare investiție individuală a companiei americane în Europa în domeniul inteligenței artificiale, conform materialului citat. Finlanda a atras în ultimii ani investiții în centre de date pe fondul climatului răcoros și al energiei electrice relativ stabile și ieftine, produsă în mare parte din nuclear, completată de eolian și hidro. În paralel, au crescut și controversele legate de prețurile energiei, capacitatea rețelei și impactul asupra mediului, într-un moment în care sunt în construcție zeci de centre mari consumatoare de energie, iar altele sunt în dezvoltare, inclusiv de către Microsoft și TikTok. O petiție a cetățenilor care cere reguli mai stricte privind utilizarea energiei în centrele de date și consecințele asupra mediului a strâns aproape 84.000 de semnături și urmează să fie dezbătută în Parlamentul Finlandei. [...]
